Page 70 - Drumul_socialismului_1982_07

pag 1
DRUMUL SOCIALIS

Partenerilor externi — produse
t. 1 7 A N S D £ I A C O N G R E S U L A L (
de calitate superioară i - _ AL PARTiPUM.it COMUNIST ROMAN i
11,09 Tt
Arţionînd în lumina în- re cauză adeseori rămânem în secţiile de producţie de i BM. ai f«1 fH sCTf VJtf i n,«r, si;
dicaţiilor date do secreta­ în pană de materii prime. asemenea este bună, fie­ 1.,-Po
Ve
rii; general al partidu­ Cu toate aceste neajunsuri, care muncitor cunoscând 11.30 Fii
lui t o v a r ă ş u l Nicolae in perioada trecută din a- cu exactitate ce are de lu­ tiu
so<!
Ceauşescu, oamenii muncii cest an am obţinut reali­ cru si în cît timp trebuie 12.20 De:
de la întreprinderea „Mar­ zări bune la export. S-au să se încadreze. în această Dezvoltarea întreprinderii-problemă a fiecărui om mu
mura'* Simeria au acordat, privinţă, Bence Janoş, şe­ al
în perioada trecută din a- livrat partenerilor străini, ful secţiei prelucrare, ne (Urmare din pag. 1) mereu sporite şi verifieîn- tatea ascedenlă a eforturi­ 12,40 Mu
rev
eest an, o importanţă deo­ prin Departamentul de spunea că există grafice du-ne posibilităţile şi capa­ lor pentru o nouă calitate. 10.00 Teii
sebită îndeplinirii sarcini­ construcţii în străinătate — de execuţie pe schimburi, toare a lost sincronizarea citatea de gîndire şi crea­ 10,03 Hep
Rep
lor de plan ia export. L-am ARCOM Bucureşti —, pro- pe formaţii de lucru, care perfectă a efortului general ţie prin realizarea lor. REDACJIA : Cum a cres­ 10,25 Emi
rugat pe tovarăşul Boris cuprind toate elementele şi colectiv de autoperfecţio- NICOLAE SICOE, timplar: cut in acest interval capaci­ 17.00 Stui
Băileanu, directorul între­ necesare realizării comen­ nare, realizată cu multă Calitatea oamenilor in a- tatea organizatorică a co­ ÎS,00 Inel
lui.
prinderii, să evidenţieze zii, că s-a stat de vorbă autoritate de comunişti, de ceasta evoluţie a lost de muniştilor, încrederea oa­ * 20,00 Telc
et
eîteva din măsurile între­ tt M Qtmma cu fiecare muncitor în organizaţiile de partid. mare importanţă. Nu se menilor in ei, capacitatea 20.20 Actu
prinse pentru realizarea parte, subliniiindu-se nece­ NICOLAE DAVID, frezor: putea realiza o nouă cali­ lor de a-şi asuma noi răs­ 20.30 Deşi
acestui indicator. S i m e r i a sitatea executării unor Creşterea numerică şi cali­ tate a activităţii cu oameni punderi ? muri
al V
— S-a pus accentul, do produse de calitate şi la tativă a oamenilor a fost bine intenţionaţi dar ne­ IOAN PASCU, secretarul 20.50 Invit
ia bun început, pe găsirea termen. Pe lîngă aportul un factor foarte important. pregătiţi. Această cauză co­ comitetului de partid al în­ n o as
Nico
variantelor optime de ex­ duse în valoare de peste oamenilor, hotărâtoare pen­ Cind am venit eu in labri- mună n-a însemnat doar treprinderii : Organizaţiile 21,15 Civic
ploatare în cariere, care să 12,(5 milioane lei, din care tru realizarea planulu-i, câ in 1975 la secţia strun­ gindire, ci şi acţiune, efort, noastre de partid au sporit 21.30 La t
conducă la productivităţi 7,4 milioane realizate nu­ pentru obţinerea unor pro­ guri lucrau 100 de oameni. sacrificii. Se poate spune numeric, in acest interval terii
Episo
duse de calitate sînt scule­ Acum lucrează 350, iar ca­ că dezvoltarea Întreprinde­ de cinci ori. Calitativ, oa­ 21.50 Telej
le dia.man.tate, capitol la lităţile profesionale şi uma­ rii, ridicarea gradului de menii aceştia alcătuiesc e- 22.00 Merit:
care, cu toate strădaniile ne ale lor sînt net supe­ complexitate şi a calităţii iita colectivului nostru. În­
EXPORTUL depuse, întreprinderea est* rioare. 70 dintre ei sînt azi producţiei au fost şi au ră­ crederea care se manifestă
deficitară. Şi nu de o iu- policalificaţi. mas probleme personale in ei e atestată de faptul
nă-două, ci de mai mulţi IOSIF BOKOS, maistru: ale fiecărui om din colectiv. că 12 sînt membri în comi­
ani. Din cauza sculelor ne- Profesionalizarea a căpătai GHEORGHE OPREAN, şef tetul orăşenesc de partid, BUCURE
corespunzătoare, procesul in colectiv dimensiuni cu de birou : Unitatea colecti­ iar patru sînt deputaţi in. dioprogra»
maxime, pe utilizarea mai mai în trimestrul al II-lea. do recuperare a materiei totul noi. Meserii ca frezor, vului, bine asigurată de co­ consiliul popular orăşenesc La ordine,
cultură :
eficientă a tehnologiilor a.c, Principalul nostru par­ prime este destui de scă­ strungar, rectificator erau munişti, exprimată între sau judeţean. Capacitatea recoltă; 7,‘
din dotare, cit si pe com­ tener extern este Libia, zut, ridieîndu-se doar la o necunoscute in fabrică în altele in faptul că vechi­ lor de a-şi asuma răspun­ 8.00 Re vi
pletarea efectivelor — în unde avem sarcina de a treime la 5 mp de marmu­ urmă cu 15 ani. Trecerea mea medie la noi in între­ deri se regăseşte in totali­ Curierul n
_|speeial la Ruşchiţa — cu executa mai multe repere ră tăiată. Din nefericire, la o nouă calitate am fă- prindere este de peste 23 tate in ceea ce este între­ Buletin de
jiundcm as«
'muncitori specialişti, care din marmură pentru 128 cu fiecare zi care trece, si­ cui-o asumîndu-ne sarcini de ani a asigurat continui­ prinderea noastră azi. Buletin de
să asigure în mai mare de şcoli. Din -prima etapă, tuaţia este tot mai dificilă. zică popul*
că uşoară
măsură materiile prime care cuprinde 89 de şcoli, Dacă întreprinderea de 10,30 Pledos
necesare prelucrării. Cu am terminat pînă la 20 iu­ mecanică fină Bucureşti ilrsta la care se făuresc destine, se corală; 11,0
sprijinul organelor de nie ansamblu pentru 47 de ; 1 1 ,Oi
obiective. şi-ar îmbunătăţi calitatea /.oarelui; 11
partid, 'al centralei .şi mi­ sculelor, la Simeria expor­ conturează biografii 12.00 Bule tir
nisterului de resort au fost Trebuie subliniat că în tul de marmură ar creşte Din comoai
detaşaţi la Ruşchiţa, din paralel cu această sarcină cu cel puţin 15—-20 la sută. {Urmare din pag. 5} rămas tot fizica. Locurile II electronică şi telecomu­ 12,15 Magazi
expresă,
colectivele
de
ţifie: 12,45
întreaga ţară, 54 de lucră­ muncă de la „Marmura" Maistrul Sorin Sava sub­ obţinute in anii trecuţi şi nicaţii. Ştiu că depinde nu­ Kadio-TV.; 3
tori, realizîndu-se în scurt linia, de asemenea, că da­ sorbind cu nesaţ intiile no­ recent la etapele pe judeţ mai de mine să reuşesc, 3 ; 15,00 cil
timp însemnate sporuri de s-au achitat in bune con­ ţiuni de fizică şi electroteh­ ale Olimpiadei de fizică a- dar mai ştiu cît de mult 16.00 Buletin
diţii calitative şi de alte că s-ar asigura şi o apro­ Prelucrări c<
producţie. Spre exemplu, lucrări contractate pentru vizionare corespunzătoare nică. Odată cu trecerea a- testă acest lucru. „Cind mă doresc să devin electronist, tul mediculu
dacă in ianuarie a.c. extră- S.U.A., Egipt, Arabi a Sau- cu blocuri de la Ruşchiţa, nilor de şcoală, el, fiu de prezint la olimpiade, nu cit de hotârit sint să mă nie, cît de di
geam 405 mc blocuri, in dită etc. In luna iulie — realizările la toţi indicato­ muncitor, ca şi atiţia alţii, vreau să-l întrec pe Da­ realizez in această profe­ mie; 16,40 Ci
nomice; I7,0i
mai am ajuns l-a 1129 mc, după cum ne spunea tova­ rii, inclusiv la export, ar a înţeles că drumurile-i sini niel Szilaghi - colegul şi sie ştiri; 17,05
din care 120 mc sînt de răşul Ion Băţăl-an, şeful fi mult mai bune. Oame­ larg deschise. Cu o condi­ prietenul meu, care de pa­ ...77 ani, iată, este o gînd şi în i'
calitatea L. Două treimi din biroului livrări-export — nii muncii de la „Marmu­ ţie : să înveţe ! Ceea ce a tru ani consecutiv a ocupai virstâ la care se conturea­ apăr şi te
raea; is,00 Or
blocurile extrase au fost se preconizează depăşirea ra" sînt ferm hotărîţi să-şi şi făcut. Dovadă sînt me­ primul loc —, ci vreau să ză biografii, se făuresc des­ Radioeenaclu
prelucrate In unităţile din planului la export cu pes­ amplifice realizările în diile generale obţinute in mă întrec pe mine - ne tine. Biografii noi, muncito­ jurnal; 22,00
oră; 23.00 Bij
Simeria .şi Vaşcău, iar di­ te 700 000 lei. Ritmurile de continuare, să întâmpine aceşti ani de cind este e- spunea Adrian. Mai am un reşti, ale acestor vremuri le; 23.25—5.00
ferenţa a fost dirijată spre lucru atinse în prezent sînt ziua de 23 August cu în­ lev al liceului ,,DeceboJ“ : an de liceu, la capătul că­ de muncă dinamică, ne­ zic» 1
Bucureşti şi Tulcea, Neca­ bune, ele garantând înde­ semnate depăşiri de plan 10 la absolvirea clasei a ruia mă aşteaptă unul din
zul este că nu-i sincronizat plinirea şi chiar depăşirea la toţi indicatorii de pro­ IX-a, 10 in clasa a X-o, cele mai dificile examene ostenită, destine luminoase,
transportul între mijloa­ sarcinilor la acest indica­ ducţie. 9,33 la încheierea clasei a ale mele de pînă acum : strălucitoare ca însuşi viito­
cele auto şi C.F.R., din ca­ tor. Organizarea activităţii L. BRAiCA Xl-a. Dar marea pasiune a admiterea la facultatea de rul patriei.
| l)KVA ; Un
; Vru Singapo
Adunării© generale LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă j Lanţul amintii
J-II (Arta); H
|
oamen.
Trei
Gr
(Flacăra);
j
ale oamenilor muncii ^ .5 \ dre multe fe
cet
(Sicîeruvgif
Grîyf—• din lan îrs hambar®, sperăm să eliberăm tot te­ tovarăşa preşedintă a e£. . l-n (Arta) ; I
perativei cu căruţa mtfi-
renul".
(Urmare din pag. 1) la beneficii este necesar să Cornel Podar conduce care caldă de la cantina Mireasa cu Alen \
(Unirea);
se dezbată şi să se aplice în ti m p cît m a l scurt formaţia de mecanizatori combinatului siderurgic. de Vultur (7
cotaje, încălţăminte etc. în măsuri corespunzătoare pri­ ce seceră la cooperativa a- Mîncare bună". LUPENI : Sojv.
(C u 11 u X a I) ;
paralel cu ritmicitatea pro­ vind bugetul de venituri şi {Urmare din pag. 1} un bob şi toată recolta sa gricolă de producţie din Ion Munteanu, preşedin­ Grăbeşte-te înv
ducţiei fizice se impune ri­ cheltuieli, îneît acesta să fie pusă la adăpost în cele Strei. „Cum muncesc com­ tele C.A.P. Batiz, ne-a vor­ rut) ; LONKA
dicarea continuă a nivelu­ c o n s t i t u i e instrumen­ 100 şi, respectiv, 80 ha“. mai bune condiţii". binării ?". „Toţi se strădu­ bit tot despre munca me­ Mahmedia (Aii,
TRIL A : Un k
lui tehnic şi calitativ, a tul principal în aplicarea „Comitetul comunal de Ieri, cooperativa agricolă iesc să lucreze cît mai bi­ canizatorilor : „Secerăm cu avocat (JYIun,
-
competitivităţii produselor şi buna funcţionare a nou­ partid, consiliul popular, de producţie din Bretea ne de cum intră în lan şi trei combine şi în două RrcANI : Prov
destinate exportului, înde­ lui mecanism economico- cum s-au implicat în buna Strei a încheiat secerişul pînă seara tîrziu". „Cine zile am tăiat 60 ha". „Asta lezatul); BRA r
întoarce
(St<.
plinirea integrală a pro­ finaneiur în toate între­ desfăşurare a acestei im­ griului pe toată suprafaţa se evidenţiază?". „Mircea înseamnă 10 ha pe combi­ GURABARZA •
ducţiei marfă vîndută şi prinderile, la toate nivelu­ portante campanii?". „Mem­ — 125 ha. ..Am lucrat cu Petruţ, Dumitru Cioroga- nă, în-tr-o zi". „Da. între dimineaţă . (
încasată şi netă. Sarcini rile de competenţă. în a- brii biroului comitetului cinci combine — ne spunea ru, Andronic Moga şi Va- cei trei combineri — Şte­ RAŞT1K : £
(Patria); su
importante în aceste direc­ cest context şi activitatea comunal, deputaţii consi­ Maria Tănăsoni, preşedin­ lerică Şchiopu". „Prin ce fan Şainăr, Horst Lamnec (Flacăra); GEC
ţii revin întreprinderilor de cercetare ştiinţifică şi liului popular sînt reparti­ ta unităţii — .şi munca a se remarcă ei ?". „Prin şi Gheorghe Tiriban are Incident la gr
miniere din Poiana Ruseăi inginerie tehnologică este zaţi pe unităţi şi pe for­ fost bine organizată. în pri­ hărnicie şi prin grija ce o loc o întrecere care seceră de cultură); H -
şi Ţara Zarandului, termo­ chemată să-şi aducă în maţii şi participă efectiv ma zi de seceriş umidita­ au să nu se piardă recolta. mai mult, bineînţeles în ciatul (Dacia)
înainte de zbe
centralelor Mintia şi Paro- mai mare măsură contri­ la buna desfăşurare a se­ tea boabelor a fost puţin Ciorogaru Dumitru, de c- condiţiile lucrului tic cea Olimpiada 40 (f
şeni, unităţilor industriei buţia, făcînd mai strânsă cerişului. Avem, de pildă, prea mare şi atunci le-am xamplu, a umplut ieri 12 mai înaltă calitate". „Cine tură); Zăpada
sici UI Iunie)
uşoare, economici forestie­ legătura între producţie şi puţine' prese de balotat buncăre cu grîu. Un bun­ se află în frunte pînă a- Totul este drat
re şi materialelor de con­ cercetare. paie şi din această bauză depozitat pe o platformă să căr are 1 800 kg". „Cum cum ?“. „Toţi trei, nu se şui); TIJA *
strucţii de la Deva, Hune­ în investiţii trebuie in­ eliberarea terenului nu ţi­ se usuce, după care le-am vă descurcaţi cu hrana poate face nici o deosebire înălţimi (Lumi-
LARI : Te vo’
doara, Petroşani, Orăştie. sistat pe respectarea seve­ ne pasul cu secerişul. Am adus In baza de recepţie". pentru oameni ?“. „Aduce între munca lor". ’ iubeşti viata (I*
Adunările generale ale ră a graficelor de execu­ hotărât să organizăm strân­ „Sînt — cum am constatat
oamenilor muncii din toa­ ţie, predarea tuturor obiec­ gerea manuală a paielor. — multe paie pe câmp". Furajele — grabnic
te unităţile economice tre­ tivelor la timp şi de cali­ Am mobilizat cooperatorii „Ne-am propus să mobili­ |pKG HOi.
buie să acorde maximă a- tate, folosirea şi gospodări­ din Bretea Română şi Bre­ zăm membrii cooperatori
tenţie încadrării riguroase rea atentă a materialelor, tea Strei şi în două zile la eliberarea terenului, la transportate i n depozite!
Rezultatele tri
în costurile de producţie, combustibilului şi energiei, am eliberat de paie 50 ha. transportul paielor. Dumi­ iulie 1982 t
reducerii sub toate forme­ iar in activitatea de trans­ Urmărim îndeaproape să nica trecută am mobilizat — La ora actuală — ne broase. La C.A.P. Cigmău, Extr. 1: 41, 9, ..
le a consumurilor de ma­ porturi accentul principal se folosească din plin fie­ 40 de oameni, în zilele ur­ spunea Mircea Pătrînjan, Vaidei şi Pişchinţi recolta­ Extr. a ti-a:
terii prime, materiale, com­ să fie pus pe asigurarea Ti­ care utilaj, să se lucreze mătoare am avut numeroşi inginerul şef al C.A.P. Ro- rea furajelor este întârzia­ 5, 4. :i.
Eond total d-
bustibili şi energie, recupe­ no r transporturi operative, intens de dimineaţă pînă cooperatori la această lu­ mos — avem în depozitul tă. La Cigmău a fost cosită 7l!9 'lâll lei.
rării şi introducerii în cir­ rapide, eficiente. seara, să nu se piardă nici crare. în două-trei zile de furaje 200 tone de fîn, producţia de pe numai 30
cuitul economic a materia­ Printr-o bună organizare provenit de pe suprafeţele ha .şi s-au depozitat 45 to­
lelor refolosibile, lărgirii şi desfăşurare — pentru cultivate şi de pe fineţe ne furaje, iar la Vaidei ; VREME
neîncetate a bazei de mar­ care organizaţiile do partid, naturale. S-au strîns, trans­ sînt depozitate numai 34
torii prime şi valorificării consiliile oamenilor muncii portat şi depozitat toate tone de fîn. La Pişchinţi, Pentru azi, 32
superioare a acestora. şi organizaţiile de sindicat paiele de orz. Porumbul pînă vineri, 16 iulie, nu se Vreme In genei
Unităţile care realizează au răspunderi majore — a- siloz arată frumos, aşa că adusese în baza furajeră să, cu cerul v;
produse pentru export să dunările generale . ale oa­ sperăm să ne asigurăm ne­ nici un kg de paie (!). Toa­ lat se vor semn
şi
cări
electrice
situeze constant în. centrul menilor muncii trebuie să cesarul de furaje. te paiele se aflau in braz­ ploaie. Vîntul v:
preocupărilor r i d i c a r e a hotărască ferm şi respon­ de în cîmp, de unde oa­ la moderat. —
ştachetei calităţii produse­ sabil modalităţile de acţiu­ S-a lucrat intens la re­ menii din sat au început minime vor
lor si onorarea exetnplară ne viitoare, îneît îndeplini­ coltarea suprafeţelor culti­ să le ducă în gospodăriile tre 15 şi 20
cele
maxime
a contractelor, identifica­ rea ritmică, integrală şi fi­ vate şi fîneţelor şi la proprii. Semănatul culturi­ de grade. X.
rea de noi modalităţi pri­ nei enfâ a sarcinilor de plan C.A.P. Geoagiu — unde lor duble pe suprafeţele e- mineaţa pe
munte,
La
vind reducerea importuri­ şi angajamentelor asumate s-au cosit 190 ha, depozi- liberate de orz a întârziat n era! frumoasa,
lor — condiţii hotărîtoare iu întrecerea socialistă în tîndu-se aproape 200 tone mult, deşi se ştie bine că variabil. Vor că
pentru asigurarea unei ba­ acest am să devină o certi­ fîn, la Romoşel — unde orice amânare diminuează de ploaie, tnsoţ
lanţe comerciale active. tudine pentru fiecare co­ s-au recoltat nutreţurile de serios producţia de porumb cărcări electrice,
în cadrul participării lectiv muncitoresc din ju­ pe 100 ha şi s-au adus în siloz. log de serviciu:
(ucisa).
largi a oamenilor muncii deţul nostru. baza furajeră 90 tone fi­ B. TURDEANU