Page 75 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 75
NR. 7 683 • VINERI, 23 IULIE 1982 oag. 3
Teme bogat reprezentate în folclorul hunedorean heiîniutna căutărilor „STRÎNGATORJI"
în susţinerea importan tism. Tocmai din dorinţa populare al Casei de cultu Costică Slava roche,
telor idei şi teze desprinse de a aduce în scenă melo ră din Brad sau la taraful Ciocan, Mihai Luca, Con t Marin Istir si Aurel
din documentele plenarei diile populare în toată au de aici. Şi nu fac decît să stantin Corindo, Constantin La'zăr, oameni ai mu li
siunii cu-
lărgite a C.C. al R.C.R. tenticitatea şi frumuseţea întăresc ceea ce alţii, îna Floreo, Liviu Bcrciu, Niculi- 1 cii la r. M. Livezehl,,
n limba din 1—2 iunie şi ale celui lor s-a născut ansamblul intea mea, au constatat: ţâ Manda ş.a., se numără ţ şi-au pus în valoare spi-
de-al II-lea Congres al e- de instrumente populare acest folclor moţesc s-a printre oamenii de bază, i ritul de ..stringutori",
>
ducaţiei politice şi culturii de la Brad, care a cucerit păstrat autentic împotriva printre cei cu înaltă califi '■ suslrăgind material lem-
socialiste, continuăm ciclul primul loc pe ţară. Şi an atîtor vicisitudini pe care care. Mai e apoi un oigu- | nos de la locui do mun-
a si grii- de dezbateri organizate samblul folcloric „Getu- oamenii locurilor le-au în- ment care situează secţia i că, în valoare de 10 000
ziunii cu- sub genericul „Creaţia li- sa“, al centrului nostru ju tîmpinat de-a lungul seco printre cele fruntaşe ale / lei. Oameni inventivi, cu
terar-artiistică — originală, deţean de îndrumare a lelor ! Şi poate tocmai de cooperativei : anual aici se j materialul sustras aur
n*il ţării J patriotică, umanistă* . creaţiei populare, s-a con aceea fiorul patriotic ce produce mobilier in valoa 1 construit diverse depen-
1
t „îţi dâ- stituit şi fiinţează âvînd străbate eîntecele, doinele, re de peste 6 milioane lei,
indafir"# Astăzi îl avem ca inter / dinţe pe malul Jiului. A
Produc locutor pe profesorul VA- ţarinele, învîrtitele, o atît Traian Cioară — ne-a * sosit însă şi timpul să
ţii lor din SILE MOLODEŢ, dirijor, de puternic, de înălţător 1 spus conducătorul tehnic a! \ răspundă pentru o ase-
de la Centrul judeţean de Creaţia — Un patriotism îmbo cooperativei -, nu e omul ^ menea faptă. (
îndrumare a creaţiei popu iiterar-artislică găţit cu comoara de valori care trebuie impins de la
lare şi a mişcării artistice — originală, — a umanismului pe care A pune siguronlă la te spate, omul care se lasă dă \ „IGNORANTA" I
de masă. v patriotică, îl simţim —şi aşa este — melia fiecărei afirmaţii este dăcit. Nu ! Iniţiativele (cele I „încureînd" calitatea)
— Dumneavoastră, care ca o virtute a firii poporu o calitate care, la rindu-i, mai multe) de la el por (legumelor puse în vin-
aţi contribuit direct la ob umanistă lui nostru. îşi are un anume suport. în nesc. Să omintim spre ar / zare, lucrătorul gestio-
: 6,00 Ha ţinerea a 14 titluri de — Ceea ce spuneţi am cazul fui Troian Cioară, su gumentare doar un exem / nar Eiena Potop, de la
li neţ ii ; 6,30 laureat în precedenta edi nobila misiune de a valo simţit permanent în preaj portul e o meserie aleasă plu : din bucăţile de ma
în agri- ţie a Festivalului naţional rifica datineie şi obiceiu ma cîntecelor şi a oa in virtutea talentului său. terial recuperat in urma ) unitatea 23 a C.L.F. IIu-
ia pentru l nedoara, vindea roşiile
diojurnal ; „Cîntarea României** — ne rile din vatra satelor. Pe menilor cu care am Apoi, o deplină valorifica croirii pieselor pentru mo ? cu 14,75 lei în loc d®
sci; 8,10 referim Ia formaţiile artis aceeaşi idee a fost creat şi lucrat în ' zona Zaran- re a acestuia, voinţă, muită bilă se creează anual sute
ilor; 9,00 tice de a căror pregătire grupul vocal-instrumental dului. Seriozitatea cu care perseverenţă, Înţelegere a de măsuţe cochete, fotolii j 11,50 lei, cit prevedeau
9,05 Răs 4 documentele. Pînă la
urilor ; 10,00 v-aţi ocupat îndeaproape folcloric de la Geoagiu, pe muncesc aceşti artişti ama tot ceea ce trebuie înţeles, tapisate pentru holuri, su 1 ora controlului vînduse
10,05 Atlas — sînteţi şi autorul cule aceeaşi idee s-a realizat şi tori, dragostea lor pentru respect faţă de oameni, de porţi pentru draperii ş.a, 1200 kg din produsul res-
Ştiinţa şi gerii de cîntece pentru so spectacolul-creaţie „Ano păstrarea şi valorificarea sine însuşi. Da, acesta este El a fost acela care, spre
du!» Inima folclorului moţesc — se a realiza aceasta, o intro ^ pectiv, ceea ce înseam-
n de ştiri; liştii vocali de muzică timpuri hunedorene" al tînărul de 34 de ani, care i nă un „cîştig" de peste
tiu; 11,35 p o p o l a r ă „Hunedoara ansamblului „Silvana** al condate de sprijinul per a muncit timp de peste 10 dus o nouă metodă de tă / 600 lei (!). Acum dă so-
00 Buletin* mîndră floare", lucrare cu Casei de cultură din De manent al Consiliului oră ani ca maistru la secţia de iere, eliminînd astfel orice
De toate care aţi obţinut, de ase va, ca să mă opresc doar şenesc de educaţie politică mobilă Baia de Criş a Coo risipă. \ coteaîă pentru ,,
tii; 12,30 l ţ a “ de caro a
folclorului menea locul III pe ţară. la cîteva exemple repre şi cultură socialistă Brad perativei „Moţul" Brad, iar Normal, notările în car 1 vadă.
m premieră Patru din cele cinci capi zentative. — sînt demne de toată acum — de ciţivo ani — netul de reporter au fost
De la 1 tole ale lucrării cuprind — Dar culegerea de cîn lauda. conduce secţia din lo făcute la locurile de pro
lent club ; — Ce pregătiţi pentru ducţie. Peste tot am văzut
ştiri; 16,05 piese autentice, culese de tece „Hunedoara, mîndră calitatea de centru a
din jude dumneavoastră din vatra floare" ? actuala ediţie a festivalu cooperativei. Este unul o organizare model, disci
ţe,20 Sfatul folclorică a judeţului. A- — Şi ea. Pentru că unor lui naţional, prin ce lu dintre cei core a început plină, preţuire a timpului
25. Repere şi materialelor. Şi încă ce
melia Dăs- vcm, aşadar, teren fertil solişti şi chiar animatori crări vor fi prezente origi cu începutul şi a ajuns, în
Coordonate neutru a aborda problema culturali le-a fost mai co nalitatea şi patriotismul scurt timp, departe. Şi a- va. Aid, la secţia de mobi
Buletin de tic*.» -originalităţii în crea mod să preia de la radio folclorului nostru ? cest „departe" cîte nu sem lă, căutările pentru nou au
ru patrie ; — împreună cu profeso devenit ceva cotidian. în UN CARTOF,
cui satului ţie, care reprezintă sufletul cîntece care n-au nimic co nifică ? Bunăoară, secţia
Orele se românesc, tezaurul nostru mun cu zona noastră etno- rul Clemente Constandin care avea la înfiinţare doar tregul colectiv, Împreună cu DOI CARTOFI
ta interna- de valori. fololorică, decît să se aple vom realiza lucrarea „Obi 6 oameni se ocupa pe a- şeful secţiei, gindeşte ce
1
19,13 Agri- ce cu- grijă spre melodiile ceiuri hunedorene din ci •produse să realizeze şi nu Otilia Păcurar, eoope-
la Z; 20,00 — Asupra acestui tezaur kmci de reparaţii la mobi ratoare la C.A.P. Deva, i
io O zi i.n~ do valori, secretarul gene din vatra satelor hunedo- clul anotimpurilor" — cu lierul şcolar sau al unor oricum, ci cit mai pe gustul de loc din satul Arehia,
juterii mu- ral al partidului a insistat rene. Culegerea le-a venit care să venim mai mult în unităţi, iar din cind în cumpărătorului. Acum se
> Non stop atît la plenara lărgită a în ajutor, reâdueînd acasă sprijinul formaţiilor noas cind mai executa cîte o co lucrează cinci noi tipuri s-a dus intr-o zi să-.şi
sape porţia de cartofi
C.C. al P.C.R. din iunie, — ca să zic aşa — arta tre artistice. Mi-am- pro mandă particulară pentru de mobilă pentru magazine ce i-a fost repartizată.
cit şi la Congresul al II-lea noastră populară. pus' — pentru următorii binale. Acum,. în secţia a- le de prezentare din Deva, A săpat ce a săpat, iar
al educaţiei politice şi cul — Originalitatea presu ani — o lucrare cu melodii minlită muncesc aproape Lonea şi Brad ale coopera ia plecare s-a gindit că ■
turii socialiste — forum ia pune, prin mijlocirea artei de joc din judeţul Hune 60 de oameni, care execu tivei. Cetăţenii apelează n-ar fi rău să pregăteas-
care am avut cinstea să şi afirmarea sensibilităţii doara, care să cuprindă tă mobilă (camere combi aici şi pentru mobila de 1 că o mîneare cu cartofi,
îliipaj pen- particip. Ne-a îndemnat să etice, a umanismului nos toate zonele folclorice, de nate pentru fondul pieţei — comandă, mobilă de bu i Zis şi aprobat. Numai
1
(Patria); valorificăm doinele, bala tru. la cel momirlănesc, la cel modelele „Aurora", „Clau- cătărie la orice dimensiune
>r — seriile dele, eîntecele noastre din — Intr-adevăr ! Şi daţi-mi de pe Valea Mureşului. dia“ şi „Transilvania"), mult şi din oricite piese, pentru , că O. Păcurar n-a cum
EDO A R A î alte accesorii care să le părat cartofii din piaţă,
periculoşi străbuni, pentru că acestea voie să afirm că şi aici solicitată de cetăţeni. Crea I ci i-a scos din tarlaua
>eşte-le in sînt autentice, şi sînt stră „sîntem acasă". Revin la Convorbire consemnată de torii mobilei sînt meseriaşi facă cii mai plăcut cămi I cooperativei agricole şi'
ii) ; Iubirea bătute de un înalt patrio ansamblul de instrumente LUCIA UCIU cu o bună pregătire, iar nul.
— seriile n-a luat un cartof-doi,
Delaşamen- unii dintre ei, ca Troian VASILE PÂTAN I ci o jumătate de sac.
(Construc- I Tocana s-a... prins de
DŞANI: Mi-
lui negru I oală.
ie ia Pană
noiembrie) ; Expoziţie c u vîr&zare | STRADA NOROIOASĂ^
iul şarpelui
VULCAN: Afirmîndu-şi tradiţia T i m i ş, Caraş-Severin, I Dacă mergi intr-o zi
t (Luceafă- 1 ploioasă pe strada Ni-
Destinaţia de buni şi pricepuţi gos Goi'j, Mehedinţi şi Hune~
t
.erul); PE- podari, tovarăşii din con doara şi poate fi vizitată . colae Tituleseu din Q-
Dure pentru ducerea Cooperativei „Re | răştie rişti să' fii „ten-
•oresc) ; A- între orele 16—20, pînă ( cuit" cu noroi şi apă de
inda spartă tezatul" Haţeg au organi mîine 2 4 iulie.
UHICANI : zat o nouă expoziţie de l sus pînă jos de autove-
(Retezatul) ; produse, în cadrul acţiu Vizitatorii pot să-şi : hicuiele care trec po
Mirabela procure de aici diferite (stradă. Şi nu numai din
ORAŞTIE : nii de contractări şi achi confecţii pentru femei şi
(Patria) ; ziţii pentru al doilea se ţ vina şoferilor. Strada,,
(Flacăra); mestru al. acestui an şi bărbaţi, lenjerie, articole ^oîndva curată şi ordo- j
: Ian cu Jia- pentru anul 1983. pentru decoraţiuni inte mată, a ajuns depozit!
asa de cul-
Saltiniban- Expoziţia, care s-a des rioare, articole pentru uz Ide noroaie. Gospodarii|
clAZI : Raz- chis ieri, cuprinde peste casnic şi gospodăresc, j Orăştiei trebuie să dea,
— seriile 500 exponate puse la dis mobilă etc., executate în un aspect civilizat aces-
Iubirea are
ia de cultu- Din arhitectura modernă a Oraşului nou — Călan. poziţia unor beneficiari cele 42 unităţi ale coope I tei străzi. I
albă a Ru- Foto: VIRGJL ONOIU din judeţele Braşov, Dolj, rativei. (Petre Fărcaşiu).
STMERTA : PÎNĂ CIND ?
(Mureşul) :
ne fără cer Se împlinesc două
CLARI : Te ANEXE luni de cind locatarii do
iubeşti viaţa GOSPODĂREŞTI
ÎNTREBĂRI — răspunsuri pe scara C, a blocu
Secţiile de producţie- lui D, situat pe B-dul
prestaţii, organizate în ca miMifi Ochitorii o Ileana Biăjan — Hu ia împlinirea vîrstei de „Dccebal" din Deva, aş
SA: drul C.A.P. Lăpuşnic, îşi nedoara. întru cit vechi 62 ani. teaptă nerăbdători să
iEsssBfâssgaă dovedesc din plin eficien mea de 20 de ani se îm poată refolosi liftul. Şi
ii iulie 1982: ţa. Acestea au, adus uni plineşte în cursul anului » Aurel Drămnesc — vor mai avea de aştep
:n(inc caldâ. tăţii, de la începutul anu 1982, aveţi dreptul la un Ştei — Densiuş. Pensio tat, după spusele mais
Iporar noros lui şi pînă acum, venituri AVEJI OIViNTUt concediu de odihnă pen narii de invaliditate gra trului Cristache Mari-
jj seara şi ce depăşesc 300 000 lei, re- tru anul în curs de 24 dul III, încadraţi cu 1/2 nof, de la atelierul de
şi dimineaţa. ascensoare şi antene co
;a stverse de prezentînd mai mult de ® intr-o notă apărută nu demult la această rubrică zile lucrătoare. normă în muncă, bene
: de descăr jumătate din prevederile era criticată amplasarea containerelor pentru reziduuri ficiază în caz de boală lective al Grupului în
catul va su- planului anual. menajere într-o zonă din cartierul Dacia — Deva. Locata © Ileana ZSvoian — treprinderilor de gospo
slab, prezan- de o indemnizaţie în dărie comunală şi locâ-
irl de scurtă rilor blocului nr. 11, Grupul întreprinderilor de gospodă Teii ucu Inferior. Aveţi procent de 50, 65, 75 sau tivă Deva, pentru ea...
iul averselor, CAMPIONATUL rie comunală şi locativă le răspunde, făcînd unele pre dreptul la pensie din sec 85 la sută, în funcţie de
Itm/h din cizări : „Containerele sînt amplasate de doi ani de zile torul C.A.P. dacă aţi rea revizia continuă. Să ştie
3t. Tempera- JUDEŢEAN in acest loc, respectîndu-se distanţele stabilite de orga vechimea neîntreruptă în si locatarii că un motor
vor fi cu- lizat volumul de muncă muncă, calculată la retri ars şi un lagăr topit nu
şi 21 grade, DE FOTBAL — nele sanitare. Pentru o eventuală mutare nu este suficien stabilit de adunarea ge
me în tre 28 ÎNTR-O NOUA tă dorinţa unui număr restrîns de locatari de pe o scară ; nerală cel puţin 10 ani şi buţia tarifară de încadra se schimbă într-o zi,
re, plus partea din pen
FORMULĂ DE trebuie ca asociaţia locatarilor din care face parte şi nu sînteţi posesoare a sie stabilită pentru cu două, ci... Se înţelege
Itoarelc trei ORGANIZARE .blocul 11 să stabilească cu organele sanitare un nou pensiei de urmaş. cîtă promptitudine, se
se menţine amplasament, cu platformă corespunzătoare". Bineînţeles mul. riozitate şi disciplină
emporar no- este din partea lucrăto
aza, cind lo- Comisia judeţeană de dacă se justifică mutarea ! ® Arcadie Cărmăzan — ® Anuţa Vlad — Hu rilor atelierului de as
i averse de fotbal aduce la cunoştinţa Gurasada. 6acă anterior nedoara. Prevederile art.
î de descăr- asociaţiilor interesate că e- încorporării aţi fost “În censoare, cit respect au
Temperatu- diţia 1932—1983 a campio SESIZĂRI — SOLUŢII 31 din Decretul 208/1977 mai ales pentru cei în
or fi cuprln- cadrat în muncă şi aţi în sînt aplicabile în conti vîrstă, obligaţi astfel să
33 grade, iar natului judeţean va fi or trerupt activitatea pentru rămînă mai mult în a-
•re 15 şl 20 ganizată pe două serii: ® 25 de navetişti pe transporturi auto, găsind nuare şi după intrarea în
I. Valea Mureşului şi 2. ruta Deva—Brad s-au a- justificată cererea celor satisfacerea stagiului mi vigoare a Legii învăţă- I I partamente. Răbdarea
Valea Jiului (pînă, la Pui dresat redacţiei, soli ci tind 25 de navetişti, a dispus litar (întreruperea să nu mîntului. Potrivit acesto oamenilor, pe nedrept
;'cme 'caldă şi pedepsiţi, are şi ea un
noros dupa- inclusiv). sprijin pentru introduce autobazei Brad ca înce fie mai mare de 90 zile), ra, absolvenţii cu diplo
ira, cind vor rea unui autobuz de ca pând cu data de 21 iunie perioada serviciului mili mă ai şcolilor profesio sfîrşit. Ei întreabă con
de ploaie, în Asociaţiile care doresc pacitate mare îa ora 15,20, să introducă un autobuz tar este vechime în mun nale au dreptul de a fi ducerea G.I.G.C.L. De*
cărcări clcc- să participe la campionat că, situaţie în care pu va, pînă cînd trebuie să
de vini pînă se pot adresa Consiliului cind se iese din schimb articulat pe traseul De încadraţi în categoria a
. (Meteorolog judeţean pentru educaţie şi e aglomeraţie foarte va—Brad, cu plecarea din teţi cere pensionarea doua-bază, de calificare î i mai aştepte repunerea
Vrajgyak Iu- mare. întreprinderea de Deva la ora 15,20“. pentru limită de vîrstă a meseriei respective. liftului în funcţiune?
fizică si sport, pînă la 1
august a.c. # »