Page 77 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 77

Hsjaeâ
                                                                                 SALÂ ce    LECTURA
                                                                                            L   A    J   Z  Î   Î N       A   G   R   I C   U   L  T   U   R   A


                                                                                            Griul — adunat bob cu bob — cît mai

                                                                                                               repede în hambare


                                                                                              Tarlaua  numită  „Berc“  a   ei.  I-aş  remarca  pe  Dorel   cu  minuţiozitate  „Gloriile".
                                                                                            C.A.P.  Sintandrei.  La  ora   Ştefan   şi   pe   Constantin   Urmăreşte  atent  starea  hol­
                                                                                            zece  cele  cinci  combine  ce   I-Iîncu  co  dovedesc  multă   dei  pentru  a  nu  pierde
                                                                                            fuseseră  lăsate  de  cu  seară   conştiinciozitate.   Miercuri,   momentul  cînd  se  poate  in­
                                                                                            la  marginea  tarlalei  s-au   joi  şi  vineri  au  lucrat  pînă   tra  în  lan.  Ziua  întreagă
                                                                                            pus  în  mişcare.  Holda  se   seara  la  nouă  şi  jumătate,   apoi,  pînă  se  lasă  întuneri­
                                                                                            pleacă  în  faţa  lor  lăsîn-   cînd  nu  s-a  mai  putut  dis­  cul,  este  mereu  cu  combi-
                                                                                            dn-se  înghiţită  de  gura  la­  tinge spicul de grîu“.  norii.  Seara,  cînd  trebuie
                                                                                            comă  a  puternicelor  agre­    Maria Căluşer, şefa fer­  să  dea  semnalul  de  înceta­
                                                                                            gate.  „Din  cele  210  ha  cul­  mei vegetale a C.A.P. Si-  re  a  lucrului,  o  face  cu
                                                                                            tivate  cu  grîu  am  secerat                         regret.  „Vreau  —  ni  se
                                                                                            pînă  acum  peste  100  —  ne                         destăinuie  —  să  terminăm
                                                                                            spune  Mihai  Popescu,  in­      Rald anchetă         secerişul  cît  mai  repede,
                Anul XXXIV, nr. 7 <584     S1MBĂTA, 24 IULIE 1982     4 pagini - 50 bani    ginerul  şef  ăl  cooperativei.   în Consiliul unic   că  producţia  la  hectar  este
                                                                                            Mergem  cu  o  viteză  de        agroindustrial       bună,  iar  recolta  să  fie
                                                                                            peste  30  ha  pe  zi“.  Combi­    Simeria            pusă  repede  la  adăpost .
                                                                                                                                                                        11
                    Preocupări  constante  pentru                                           nele  conduse  de  Gheorghe                           Cooperativa   din   Simeria
                                                                                            Vintilă,
                                                                                                     Alexandru
                                                                                                                Dete-
                                                                                                                                                  a  secerat  pînă  aseară  a-
                                                                                            şan,  Ioan  Tiliban,  Constan­  meria,  se  dovedeşte  in  a-   proape  100  ha  cu  grîu,  din
                   îmbunătăţirea calităţii fontei                                           tin  I-Iîncu  şi  Dorel  Ştefan   cesfe  zile  numai  suflet.  Di­  cele  155  cultivate  şi  avan­
                                                                                            —   înaintează   una   după   mineaţa  în  zori  se  duce  la   sează  cu  o  viteză  de  18—20  •
                                                                                            alta,  fără  nici  o  pauză.                          ha  pe  zi.  Ar  putea  înainta
              Trebuie  să  facem  totul   care  se  complăceau,  să-5   ratorul  nr.  2,  procentul  ad­  „Cum  este  recolta,  tovară­  formaţia   de   mecanizatori   mai  repede,  dar  holda  e
            pentru  a  produce  cît  mat   determinăm   să   respecte   mis  a  fost  de  4  la  sută  şi   şe   inginer   şef?“.   „Bună.   să  organizeze  lucrul,  să  a-   bogată,  iar  spicele  grele  de
            mult,  cit  mai  bine,  la  o  ca­  procesul  de  producţie,  în   l-am  i’edus  la  1.87  la  sută,   în  circa  o  jumătate  de  oră   ranjeze  unde  şi  cine  se  va   rod.  în  paralel  cu  seceri­
            litate  cît  mai  înaltă  —  in­  toate  fazele  —  ne  spune   iar  la  secţia  a  Il-a  furna­  de  lucru  se  umple  un  bun­  duce  la  balotat  paie,  la  a~   şul  —  tot  sub  coordonarea
            dica  secretarul  general  al   Dumitru  Bobîrnea,  directo­  le  era  de  5  la  sută  şi  am   căr   de   combină.   Ieri,   rat,  la  semănat,  cine  va   şefei  de  fermă  —  se  acţio­
            partidului  nostru,  tovarăşul   rul  uzinei  —  atăt  la  omo­  reuşit  4,8  la  sută.  în  con­  Gheorghe  Vintilă  a  reuşit   transporta  recolta  etc.  Cînd   nează  şi  pentru  eliberarea
            Nicoîae  Ceauşescu,  la  ple­  genizarea  minereurilor,  con-   cluzie,  am  făcut  paşi  sem­  performanţa  să  umple  un   soarele  se  iveşte  pe  cer  se   terenului,  efectuarea  ară­
            nara   lărgită   a   C.C.   al   casarea,  sortarea  pe  fracţii   nificativi  şi  la  capitolul  ca­  buncăr  în  25  de  minute".   îndreaptă  spre  locul  unde   turilor  şi  însămînţarea  cul­
            P.C.R.  din  1—2  iunie  a.c.   granulometrice,  cît  şi  la   litate.          „Să  înţelegem  că  Gheor-   au   rămas   peste   noapte   turilor  duble,  Pînă  la  ora  .
            Acestor   cerinţe,   oamenii   transportarea  corectă  de  la   Nicolae  Reaţea,  şef  sec­  ghe  Vintilă  este  cel  mai   combinele,   adică   acolo   actuală  au  fost  arate  şi
            muncii  din  cadrul  uzinei   baza  de  materii  prime  pînă   ţie  schimb  şi  preşedintele   bun   combiner   ?“.   „De   unde  s-a  întrerupt  seceri­  pregătite  80  ha  şi  au  fost
            nr. 2 furnale-aglomerare a  la furnal şi aglomerator.  comitetului  sindicatului  de   fapt  şi  este.  Munceşte  cu   şul.  îi  găseşte  pe  mecani­  însămînţate 60 ha.
                                                                  la  uzina  nr.  2,  sublirya  că
                                                                 s-a  acordat  o  importanţă   multă  tragere  de  inimă,  cu   zatorii   Pavel   Vinereanu,   Cooperativa agricolă de
                                                                  deosebită   conştientizării   foarte  multă  grijă  să  nu   Viorel  CIliş  şi  Nicolae  Băl-
                                                                                                                       ţatu  —  cei  mai  buni  din
                                                                                            piardă  nici  un  bob".  „Cei-
                                                                  muncitorilor  în  vederea  e-   lalţi..  mecanizatori  cum  lu­  adrui  formaţiei  S.M.A.  —   TRAIAN SONDOR
                                                                  laborării  unei  fonte  de  ca­  crează ?“. „Foarte bine  ■eglindu-şi şi verificindu-si  fC0nh.11.1su9 in con e 3-cS
                                                                  litate,  care  să-l  mulţumeas­
            Combinatului   siderurgic    —  Ce  rezultate  aţi  obţi­  că  pe  oţel  ari.  De  aseme­
            Hunedoara,  şi-au  subordo­  nut  în  acest  an  po  'linia   nea,  la  furnale  şi  la  aglo-
            nat  întreaga  activitate,  pre-   calităţii ?        meratoare  s-au  luat  măsuri
            ocupindu-se  insistent  de   —  în  trimestrul  al  doi­  pentru   înlăturarea   risipei
            îmbunătăţirea  calităţii  fon­  lea,   în   special,   calitatea   de  materii  prime,  pentru
            tei  elaborate,  de  creşterea   fontei  s-a  îmbunătăţit  cu   reducerea  cheltuielilor  de
            eficienţei  economice.  încă   mult,  declasatele  fiind  sub   întreţinere şi reparaţii.
            do  la  începutul  anului  aici   limitele  admise.  Spre  exem­  —  Nu  am  avut  probleme
            au  existat serioase  preocu­  plu,  în  primul  semestru,  la   cu  furnalul  —  arăta  prirn-
            pări  în  aceste  direcţii,  ob-   aglomeratorul  nr.  1,  pro-'   topitorul   Victor   Niţuică,
            ţinî-ndu-se  unele  rezultate   centul  'de  declasat  admis   Am  mere  bine,  constant,
            bune,  care  dovedesc  efor­  a  fost  de  5  la  sută,  dar   am  făcut  şi  economii  la
            turile depuse de colectiv.  l-am  redus  la  2,3  la  sută,   cocs.  La  nivelul  secţiei  I,
              —  Ne-am  străduit  să-i   iar  la  secţia  I  furnale  era   în  iunie  economia  a  fost
            scoatem  pe  oameni  din  sta­  de  7  la  sută  şi  l-am  redus   de peste 120 de tone.
            rea de automultumire în    in 5,16 la sută. La aglome-  —  S-a  lucrat  intens  —
                                                                 intervine  Anton  Fili.pescu,
                                                                 secretarul   comitetului   dc
               IMPORTANTE DEPĂŞIRI ÎN PRODUCŢIE                  partid  al  secţiei  I  furna­
                Mobilizaţi puternic dc cu 460 metri la galeriile  le  —  şi  s-au  obţinut  şi  re­
              organizaţia   de   partid,   miniere.  Aceste  rezulta­  zultate  bune.  De  la  înce­
              comuniştii,  toţi  oamenii   te  au  fost  posibile  prin   putul   anului,   colectivul
              muncii  de  la  întreprin­  depăşirea   vitezelor   de   nostru  şi-a  depăşit  sarcini­
              derea  de  prospecţiuni  şi   înaintare  planificate,  în   le  la  fontă  cu  3  200  tone.
             Explorări  geologice  De-   medie  cu  7,4  la  sută.  De   Nu  întotdeauna  am  reuşit
               a  se  detaşează  şi  în  a-   asemenea,  s-au  econo­  să  dăm  însă  oţelarilor  fon­  C.A.P. Brănişca. Mecanizatorii lonc! Ungur şi Eugen Mirza recoltează griul <le pe j
              eest  an  prin  rezultatele   misit  importante  canti­  tă  aşa  cum  ar  fi  vrut  ei,,   o tarla în suprafaţă tic 20 Uo hectare.   Foto: VIKC1L, OXO IU
              bune  obţinute  în  pro­  tăţi  de  lemn  de  mină,   întrucât  calitatea  depinde
              ducţie.  In  perioada  tre­  combustibili  şi  materia­  şl  de  materiile  prime,  nu.
              cută  de  Ia  începutul  a*   le,  care  au  dus  la  redu­  numai de oameni.
              nului,   harnicii   mineri,   cerea  costurilor  de  pro­  Interlocutorii noştri au   ÎN ZIARUL DE AZI;                 RADAR COTIDIAN
              sondori,  geologi,  meca­  ducţie  cu  2,7  milioane   ţinut să evidenţieze câţiva                                       PE PLATFORMA
              nici  şi  ceilalţi  lucrători   lei  şi  obţinerea  a  aproa­  dintre cei mai harnici şi   a  Dinamica  forţei  de   C. S. „VICTORIA" CÂLAN
              de   aici   şi-au   realizat   pe  3  milioane  lei  bene­  pricepuţi t'urnalişti: Con­  muncă feminine in Va­
              planul  lucrărilor  norma­  ficii  suplimentare.  Cele   stantin Stampe, Dumitru   lea jiului
              te  în  proporţie  de  103,0   mai  bune  realizări  în   Cunţan, Nicolae Timofte,   a  Cartea  *  scena  *  ecra­
              Ia  sută,  iar  cel  al  pro­  producţie  le-au  obţinut   Matei Şarpe, Ioan Checi-   nul
              ducţiei  fizice  şi  l-au  de­  pînă  în  prezent  colecti­  cheş, Vasiie Baltaru, Ioan   53 Activitatea de turism în
              păşit,  de  asemenea,  cu   vele  secţiilor  din  Veţel,   .Lucanu, Dumitru Haraba-   sezonul estival
              t 460 metri la foraje şi  Teliuc şi Brad.          giu şi alţii.               sa Reflector.
                                                                            LIVIU BRAICA
                                                                                                                               Colaborare şi coordonare —


                            Cinci gsneraţii pentru pădure                                                        1          imperativele acestor iile la baterie
                                                                                                                          Calarea  şi  subturnarea  lingă  toate  acestea,  nu
                Lăsind  in  urmă  Grădiş­  te  firesc  o  întrebare  :  ce   baterea  braconierilor  in  tot   spre ' dumneavoastră...  liniei  maşinilor  dc  şarja-  trebuie  să  întindem  ziua
               tea.   sufletul   se   linişteşte,   anume  i-a  făcut  pe  aceşti   timpul  anului,  nu  cred  că   —  înseamnă  că  m-o  lău­  re,  calea  de  rulare  a  lo­  producerii cocsului.
               lovindu-se   de   mirosul   de   oameni  să  se  lege  de  pă­  este  „floare  la  urechea  ni­  dat pădurea...  comotivei  şi  vagonului  de   Tot  aici,  pe  platforma
              salcîm.  Aerul  împovărat  de   dure  ?  Răspunsul  vine  sim­  mănui"...     -  ? !                      cocs,  calea  dc  rulare  a  bateriei,  am  aflat  şi  opi­
              sănătate  al  muntelui  urea­  plu şi firesc :       - Găsiţi   totuşi timp şi  —  La  noi,  nu-i  aşa  ca  la   maşinilor   dc   scos   uşi.  nia   inginerului   Pamfil
              ză  un  nerostit  bun  venit  in   -   La  inceput  cred  că  a   pentru  gospodăria  dumnea­  fabrică:   vii,   munceşti   opt   staţia  de  expediţie  a  coc­  Cuteanu,  de  la  serviciul
              împărăţia  ctlbaslrului  şi  a   fost  pasiunea  vinătorii  —   voastră. O   spun laptele.  ceasuri,  semnezi  condica  şi   sului,   instalaţia   terrno-  de  investiţii  al  combina­
              verdelui.  Singurul  punct  de   he  răspunde  Vasilie  Bodea.   Aţi  captat  un  izvor  care  vă   pleci.  Aici  trebuie  să  ai  con­  hidraulică  a  bateriei  —  tului.
              legătură  al  hainei  de  vară   Cum  nu  se  poate  insă  doar   asigură  apa,  contractaţi  a-   ştiinţa  mereu  trează,  să  ai   iată  numai  câteva  lucrări   —  La  această  dată  nu
              a   naturii   cu   permanenţa   să  iei,  fără  să  dai  nimic  în   nual  la  fondul  de  stat  bo­  spiritul  muncii.  Noi  nu  pu­  sau   locuri   unde   este   mai  văd  motivele  care
              spaţiului  este  o  casă.  Casa   schimb,  cu  timpul  pădurea   vine,  porci  şi  produse  ani­  tem  li  controlaţi  in  fiecare   ne-ar  împiedica  să  pro­
              pădurarului.  Sau  mai  bine   a  devenit  o  necesitate.  Năs-   male...    zi.  Pădurea  in  schimb  te  a-   mobilizat  constructorul  în   ducem  cocs  la  sfîrşitul
              zis  casa  pădurarilor,  dura­  cîndu-ne  şi  trăind  la  umbra   -   N-ar  li  oare  păcat  să   rată  sau  nu,  dacă  ai  lu­  aceste  zile.  Unele  lucrări   lunii  iulie...  Constructorul
               tă  cu  mulţi  ani  in  urmă,   pădurii,  ea  a  devenit  o  iu­  putem  tace  acest  lucru  şi   crat...  sînt  în  grafic,  altele  nu   are  forţă  de  muncă  sufi­
               numai   memoria   timpului   bire.  Şi  la  acest  sentiment   să mu-l facem ?  Dacă  vreodată  paşii  vă   prea.  Aşa  cum  arăta  sub-   cientă  şi  în  acest  fel  chiar
               ştie  ciţi,  de  către  Vasilie   se  poate  ajunge  numai  im-   -  Aveţi un fiu...  poartă  la  Grădişte,  nu  oco­  inginerul  Nicodim  Oargă.   si  lucrările  de  la  colecto­
               Rujoi,  primul  care  a  venit   binind  pasiunea  cu  plăce­  -  Vasiie, peste citeva zile   liţi  casa  pădurarilor.  Acolo   la  calea  dc  rulare  a  loco­  rul  dc  gaz,  rămase  puţin
               pe   aceste   meleaguri   să   rea muncii...      va fi pădurar...          veţi  cunoaşte  un  om,  care   motivei  constructorul  abia   în  urmă,  se  vor  putea  în­
               stăpinească  natura,  l-a  ur­                      -  Aşadar, a cincea ge­  prin  muncă,  pasiune,  dă­  toarnă  betoane  si  execu­  scrie  în  graficele  de  exe­
                                          -   Frumos  spus.  Ce  în­                                                     tă   hidroizolaţiile.   Calea
               mat,  timp  de  22  de  ani,   seamnă,  de  lapt,  viaţa  de   neraţie.     ruire,  renunţare  la  tentaţii­  de  rulare  a  maşinii  de   cuţie.  Există  şi  o  colabo­
               Adam  Ru/oi,  care  a  trans­  pădurar  ?  Mulţi  o  văd  ca  pe   -  Asta  i-a  plăcut,  l-o  li   le  unei  vieţi  lipsite  de  greu­  scos  uşi  nu  este  atacată   rare  bună  între  construc­
               mis   la   rîndu-i   dragostea   o... ,,floare la ureche  fost  greu  să  bată  cu  pasul,   tăţi,  îşi  merită  titlul  de  co­  şi  e  o  lucrare  a  cărei  e-   tor  şi  behefioiar,  iar  co­
               pentru   pădure   nepotului,   -  Să  ai  1  400  ha  de  pă­  timp  de  opt  ani,  14  km   munist.  Veţi  cunoaşte  o  fa­  xecuţie  se  întinde  pe  du­  mandamentele  zilnice  ca­
                                                                 zilnic  pentru  a  se  duce  la
               Adam  Badea.  Dupâ  28  de   dure  in  răspundere,  să  faci   şcoală  -  ca  şi  noi,  cei  di­  milie  de  pădurari,  care  prin   rata unei săptămîni.  re  au  loc  pe  platforma
               ani  în  slujba  aceluiaşi  stă-   împăduriri,   degajări,   revi­          frumuseţea  lor  sufletească,   —   După  finalizarea  a-  bateriei  soluţionează  mul­
                                                                                                                            1
               pîn  -  PĂDUREA  -  ştafeta   zuiri  primăvara,  marcări,  re­  naintea  lui,  dealtfel  -  apoi   prin  dragostea  ce-o  dăruie   cestor  lucrări,  spunea  Ni­  te  din  problemele  apăru­
                                                                 să  stea  patru  ani  Ja  inter­
                                                                                           pădurii,  moştenită  de-a  lun­
               a  fost  preluată  de  Vasilie   coltări  apreciabile  de  fruc­  natul  liceului,  la  Deva,  dar   gul  a  cinci  generaţii,  com­  codim  Oargă,  putem  în­  te  pe  măsură  ce  înaintea­
               8odea,  care  de  15  ani  con­  te  de  pădure  şi  plante  me­  acum se întoarce acasă.  pletează   peisajul   fascinant   cepe  probele  de  rpdaj  la  ză   lucrările.   Se   poate
               tinuă   drumul   inceput   de                                                                             „cald“.  Avem  de  montat  vorbi si de operativitate.
                                        dicinale   vara,   descopleşiri   -  Inginerul  şei  al  Ocolu­  al muntelui...
               moşii  şi  strămoşii  lui.  După   toamna,   vînăioare   iarna,   lui  silvic  Orâştie,  tovarăşul        şi  uşile  la  bateria  de  coc­
               această  reconstituire  a  ar­  paza   contra   incendiilor,   Dumitru   Şuluţiu,   a   avut   DAN CÂMPEAN   sificare.  Muncă  nu  glu­  DORIN CORPADE
               borelui genealogic se naş­  controlul exploatărilor, com­  multe cuvinte de laudă de­  corespondent       mă.   Totul   trebuie   să
                                                                                                                         funcţioneze perfect. Pe  (Continuate in oag o 2-a)
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82