Page 79 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 79
NR. 7 684 © SÎMBATÂ, 24 IULIE 1932 paq 3
ÎN DEZBATERE PUBLICA : Proiectul Legii cu privire la buna
ANGELA MERGE
—— gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor
IZIUNE MAI DEPARTE
Obişnuitul, cercetat cu de înaltă răspundere etvfeâ
licateţe, poate fi senzaţional,
ic: „Iţi dă- tă a individului, ci intr-un plin de surprize. Iată reflec
tranrlafir" Nicolae Ţie : iureş care-i surprinde pc cei ţia pe care o sugerează pre Mi-a reţinut în mod deo plantat alţii în golurile e- rea tuturor forţelor, a fac
r ("ii dru- mai mulţi nepregătiţi pentru miera propusă de Casa de sebit atenţia capitolul al xistente, au fost amenaja torilor de răspundere diîji
- congresul „SUPLINITORII" viaţa de oraş, ceea ce du filme trei. Credem că atit te şanţuri de scurgere a unităţile economice şi instig
al P.C.R. ce, inevitabil, la neaşteptate scenarista Eva Sîrbu, cit şi II-lea al proiectului de le
tinerilor <li- De la volumul de reporta reacţii şi situaţii de-un co regizorul Lucian Bratu au ge care se referă la obli apelor, au fost executate tuţii, pentru realizarea
ia a IV-a — je „Profiluri" apărut in 1959 mic aparte, exploatate cu purces la realizarea filmului gaţiile şi răspunderile ce lucrări de reparaţii şi vop- măsurilor şi hotăririloui
182 şi pină la romanul „Supli deosebit spirit de observaţie „Angela merge mai departe" sitorie la faţadele, clădiri luate. De asemenea, tre
(le săptă- nitorii" Nicolae Ţie a stră de către autor. întimplările conştienţi de acest adevăr. revin organelor locale ale
bătut un drum lung, jalonat se reflectă acut în modul de Consecvenţa cu care este puterii de stat şi deopotri lor unităţilor economice, buie să mobilizăm mai
polilică cu numeroase apariţii edito existenţă al locuitorilor aşe materializată această idee în vă deputaţilor. Socotesc că instituţiilor şi ale locuinţe mult cetăţenii satelor a-
:ri riale. zării, şi mai ales asupra film este lăudabilă. sînt precizate cu claritate lor cetăţenilor etc. De a- parţinătoare comunei, în*
Fin cunoscător al fenome personajului central al căr Spectacolul sufletesc al îndatoririle ce le avem, că deosebi pe cei din Cucuiş*
nului social-uman, autorul ţii : Sava Petrache-Doi — semenea, au fost executa-
r de dru- se mişcă dezinvolt prin lu personificare a unor indivizi Angelei, frămîntările eroinei putem acţiona mai eficient .te lucrări pentru întreţine-' Poeni şi Măgura la acţiu-*
— Congresul mea personajelor sale, vrînd care se strecuraseră prin în capcanele singurătăţii sînt în spiritul legii, în rîndul nile iniţiate. Este necesar
al P.C.R. să precizeze parcă : „nimic viaţă, răminînd nu numai în superioare celor constituite rea spaţiilor verzi din cen
cinstire — din ce e omenesc nu mi-e afara realităţii, dar şi mult din semne exterioare. Forţa cetăţenilor, pentru ca îm trul civic al comunei, s-au ca şi noi, deputaţii, să n<3
oetic străin". Şi nu e greu de în urma ei. Aşa se înlimplă de impresionare a filmului preună, umăr la umăr, să aducem mai mult contri
apedia crezut. Citind „Suplinitorii" — cu Marian Degeaba, fost şef „Angela merge mai depar dovedim că sfntem buni reparat străzile şi şoseaua buţia la mobilizarea mase
increşti roman apărut recent la Edi de garaj, într-o oarecare te" rezidă în faptul că — in » principală ce străbate co lor de cetăţeni, avînd da
il: „Filmare tura „Cartea românească" — măsură eu poetul Stere No- cartografia psihicului acestei gospodari. muna spre cetăţile dacice
iniştit". Pro- ai sentimentul că totul s-a vâcescu care îi spune, la un femei dintre cele mai obiş Stau mărturie în acest de la Costeşti. Sigur, am toria de a fi permanent în
Televiziunii nuite — relaţia triplă de sens rezultatele obţinute în frunte. Noul cadru legal
petrecut şi se continuă în moment dat, Iui Ton Iones
imediata noastră apropiere, cu, primarul : „...aici mai semnificant — semnificat — buna gospodărire şi înfru obţinui rezultate bune (va ce va fi creat va da posiA
de sîmbătă toţi suplinesc cîte ceva...", semn esle strlnsă, densă* loarea acestor lucrări se
Spectacol de începînd cu primarul Ion cu Simina Răcnită, învăţă dramatică. In ceea ce pri museţare a localităţilor co bi-litatea impulsionării şi
umoristice, Ionescu şi terminînd, să zi toarea — şi ea suplinitoare ! veşte substanţa epică a fil munei Beriu. Au fost exe ridică,, numai în acest an asigurării acestei acţiuni.
coregrafice cem, cu nevasta lui Samoilă, —, cu Magdalena, soţia lui mului, ea este lipsită de ar cutate tăieri de corona la 1,4 milioane lei), dar
1 toate personajele — cu une Sava Petrache-Doi, care a tificii. Inttlnirea dintre cel
le excepţii — sînt în postu
(le simbătă terorizat aşezarea Crîngu cu mente la arbori şi arbuşti, avem încă multe de făcut IOSIF NISTORESC
. Melodii in- ra de „suplinitori", dar toc doi oameni solitari — Ange s-au văruit pomii, s-au in mobilizarea şi antrena primarul comunei Beriu
mai această scoatere a lor scrisori-reclamaţii anonime la. şi Gyuri — izvorăşte din
în prim-plan semnifică — expediate la foruri din ce' necesitatea comunicării sin
păstrînd proporţiile — par în ce mai înalte. Dar ceea cere. Un farmec special al Este necesar să intensificăm
ticiparea insului anonim la ce caracterizează romanul povestirii vine din faptul că
transformările înnoitoare spe „Suplinitorii" este felul in protagoniştii sînt trecuţi de
—i—11 cifice societăţii noastre so care sînt văzute personajele pragul maturităţii, percep educarea cetăţenilor
şi implicarea lor în contex
cialiste. In acest sens, după semnalele lumii înconjură*-
ce a dat gradul necesar de tul tranziţiei despre care toare cu înţelepciune şl
I : 6,00 Ra- personalizare fiecărui parti vorbeam. Nicolae Ţie ne cumpătare, ceea ee face şi Am citit cu deoseBit in vem o bună experienţă în prinde referiri clare la să
dimineţii; 6,30 cipant la întimplările cărţii, prezintă fenomenul în aşa mai semnificativă statornicia teres proiectul Legii cu ceea ce priveşte antrena nătatea morală a colectivi»*
ilei in agri- Nicolae Ţio a procedat la fel incit mintea ne duce sentimentului. privire la obligaţiile şi răs rea locuitorilor în acţiuni taţii, la necesitatea respec
ia pentru rc- conştientizarea lor vizavi de imediat la genul de scriere
Radiojurnal ; procentul de implicare în a- mai rar întilnit în romanul In sfîrşit, o putem urmări punderile consiliilor popu de înfrumuseţare, de în tării regulilor de realizare
tresei ; 8,10 cel proces de tranziţie sat- actual : satira. Este calitatea pe Dorina Lazăr intr-un rol lare, unităţilor socialiste şi treţinere a spaţiilor verzi a acestor deziderate. Vom
.odiilor; 9,00 oraş, respectiv de transfor acestei cărţi, care îi şi dă pe măsura ei. Excelenta ac ale cetăţenilor pentru bu etc. Este tot atit de ade intensifica acţiunile educa
iri; 9,05 Au- mare a unor ţărani — într-o gir de excepţie, fapt ce nu triţă e secondată de Vasile tive atit în şcoală, cit şi la
10,00 Buletin pătură socială nouă: orăşeni. face decit să ne bucure, mai Mislce de la Oradea, actor na gospodărire, întreţine-' vărat însă că nu toţi ce
Revista lite- Respectivul fenomen de ales ţinînd seama că auto cu disponibilităţi demne de re şi curăţenie a localită tăţenii comunei înţeleg căminul cultural, avîncţ
1,40 Orchestra tranziţie nu se desfăşoară rul este fiu al judeţului nos toată atenţia. ţilor urbane şi rurale, păs necesitatea participării la ferma convingere că cetă
lindrclul" din ţr "ă intr-un ritm oare să tru. asemenea acţiuni, păstră ţenii se conving de la cea
iletin de ştiri; permită acomodarea trepta DUMITRU HURUBĂ AL. COVACI trarea ordinii şi dlsciplinei
livers intr-un publice. Consider acest act rii curăţeniei, ocrotirii lu mai fragedă vîrstă prin e
5 Publicitate; normativ binevenit, de crărilor făcute de alţii. Se xemplul personal oferit de
de ştiri; 12,05 mai întîlnesc asemenea ca educatori.
al; 12,35 Din oarece răspunde dorinţei
clorului; 12,45 Noul an de învâţâsnîrsi se prec^o&eş&e acuni noastre de a ne vedea lo zuri în satele Văleni, Mer-
Radio-TV. ; calităţile mai frumoase, de mezău, Băcîia etc. SIMINA SAMOtLESCU
1 la 3 ; 15,00 a le spori gradul de civi Proiectul legii are o ma deputată, secretar adjunct
10,05 Concert Reparaţiile curente — condiţionate lizaţie. re importanţă social-cetă- al Comitetului comunal
; 16,00 Bule-
ă; 16,30 Ti- în comuna Geoagiu a- ţenească pentru că- el cu de partid Geoagiu
ţi de muzică
00 Buletin de de... vrednicie
o meridianele
8.00 Orele se- Activitatea de turism în sezonul estival
liojurnal; 20,15 în calendarul principale singur neajuns : în două
ală. Săptămî- nici urmă de constructori!
ţii, în librării, lor acţiuni şi lucrări pri săli de clasă şi în atelierul o Şcoala cu clasele I—IV în această perioadă mii dului de confort; au fost care în parte au şi apă
12.00 Radiojur- vind încheierea anului de de lăcătuşerie, zugrăvelile Sîntuhalm. Şi aici, tot coo şi mii de oameni ai mun executate lucrări de zugră caldă.
’ă invităm la învăţămînt 1981—1982 şi au fost deja deteriorate perativa „Prestarea" s-a cii îşi îndreaptă paşii spre veli, amenajarea bucătăriei Au fost o r g a n i z a t e
Buletin de
;,00 Nou stop deschiderea noului an din pricina infiltraţiilor din' angajat la lucrare- Dar an locurile turistice şi de a- după cele mai exigente re excursii cu autocare şi mi
1982—1983, elaborat de In acoperiş. „Comanda pentru gajament a rămas! S-au grement ale. judeţului şi guli de igienă, s-au execu crobuze la Băile Keiix, O-
spectoratul şcolar judeţean lucrările de izolaţii a aco reparat sobele — morma ale ţării. în legătură cu a- tat ltţcrări de reparaţii ca radea, Sibiu, Păltiniş, P'eş-.
este prevăzut ca în perioa perişului va fi onorată în nul de moloz scos din ele cest aspect de larg interes pitale la spălătorie şi gru tera Urşilor, la care' au
da 15—30 iunie să se efec dată ce vom încheia o lu a rămas în mijlocul clase cetăţenesc, iată ce ne-a re purile sociale, iar barul de participat aproape 1-HOO de
tueze şi să se încheie lu crare similară la sala spor lor — şi, cam atît! După latat tovarăşul Aurel Mo z.i al restaurantului a fost turişti din judeţul nos
crările de reparaţii curen turilor" — am fost încre calendarul Inspectoratului rarii, director adjunct al placat cu marmură. Lu tru, iar in perioada ce ur
i echipaj pen- te, zugrăveli şi curăţenie dinţaţi la secţia prestări- şcolar judeţean, la clasele Oficiului judeţean de tu crări de igienizare si ame mează vom mai organiza
tore (Patria); generală, la şcolile cu cla construcţii a G.I.G.C.L. I—IV trebuia demult în rism. najare au fost executate şi asemenea excursii la Ora
Lirilor — seriilo mele I—IV, iar pentru uni- cheiată acţiunea de pregă la hotelurile „Turist" şi dea, Sibiu, Bîlea-Cascadă,
HUNEDOARA' © Şcoala generală nr. 3. — Pregătirile pentru ac
:ni periculoşi ./Ţile cu clasele I—VIU şi Cele opt cadre didactice a- tire a noului an. Trebuia, tualul sezon estival le-am „Bulevard" din Deva, pre Peştera Urşilor, numeroase
3răbeşte-te în- I-r-X termenul este 20 au dar mai trebuie şi puţină început, de fapt, încă de la cum şi la hotelul „Rusca" drumeţii în munţii, vizite
gistul); iubirea gust. Cum s-au încadrat şi flate în activitate „sînt cu frământare, un pic de zba din Hunedoara, unde s-a ia locuri istorice. De ase
1
feţe — seriile adevărat în activitate. Sor sfîrşitul anului trecut, aplicat pardoseală din mar- menea, în colaborare cu
; Detaşamen- cum se respectă aceste ter tează, verifică, numără şi tere din partea celor care pentru a putea oferi turiş
iia (Construc- mene, am aflat într-un raid aranjează noile manuale, ar avea tot interesul să-şi tilor, cetăţenilor servicii de Comisia judeţeană de tu*»
ITROŞANI: Mi- organizat prin cîteva uni pregătească din timp, şi în risni de masă şi comisiile
vălul negru tăţi de învăţămînt din mu amenajează şi îngrijeso bună calitate. Astfel, la Ce s-a făcut, de profil din întreprinderi
tenţie la Pană rondurile de flori, au fina bune condiţiuni, şcoala. hotelul „Sarmis" din Deva ce trebuie
(7 Noiembrie) ; nicipiul Deva. s-a trecut din primele Luni am organizat linele excursii
1
emnul şarpelui lizat fişele pentru absol să se mai facă ? de documentare centru
I) ; VULCAN: e Şcoala generaiă nr. 4 venţii înscrişi în treapta I LUCIA UCIU ale anului la ridicarea gra studenţi, iar acum, in pe
incet (Luceafă- funcţionează în două mari de liceu. înv. Hedvig Pe-
ÎA : Destinaţia clădiri. „Am pregătit fron mură. Totodată, in staţiu rioada de vacantă avem
(Minerul); A- tul de lucru în aşa fel ca trescu, prof. Alexandra 5 nile de. odihnă şi trata organizate tabere şcolare
Oglinda spartă Vlaicu, Eva Csongradi şi arest pentru speculă cu la Păltiniş şi la sta
c); URICANI : din prima zi de vacanţă bijuterii de aur de pro ment din Geoagiu şi Vaţa
(Retezatul) ; să putem începe reparaţii ceilalţi se simt angajaţi cu I venienţă străină. de Jos s-au executat ame ţiunea Teclîrrghioi,. Pen
iria Mirabela le. Lucrarea, contractată cu răspundere în pregătirea najările necesare, s-a în tru cei care şî-au mani
e) ; ORAŞTIE : noului an şcolar. Lipsesc locuit mobilierul necores festat dorinţa să viziteze
tul (Patria) ; Gruip'Ul întreprinderilor de e Apucături de... vulpe.
arnă (Flacăra); gospodărie comunală şi lo- însă lucrătorii cooperativei Dîndu-şi cinstea pe ru punzător, bazele de trata une’e ţări socialiste am or
SĂI: Iancu Jia- cativă este aproape înche „Prestarea", care şi-au asu ffl Cabanierul „iscusit". ment sînt bine puse la ganizat excursii cu autoca
1 (Casa de cul- şine, cu toate că avea o punct, iar la cantinele-pen- rul, microbuzul, trenul
EG : Saltimban- iată în prima clădire şi mat lucrările de zugrăvire Cel puţin aşa se ■ consi meserie frumoasă, mine
; BRAZI : RăZ- continuă în cea de a doua. şi vopsitorie. „Nu vom avea dera Iuliu Deneş, gestio rul Dumitru Găman s-a siune ale staţiunilor s-au sau cu avionul. în. R.P. Un
elor — seriile Am efectuat reparaţii şi în probleme — ne încredin nar la cabana O.J.T. Peş dedat la furtul de găini luat măsuri pentru asigu gară, R.D. Germană. R.S.
N : Iubirea are locuiri de piese la instala ţează înv. Margareta Aci- tera Bolii. Pe lingă că nu rarea unui sortiment va Cehoslovacă, R.P’. Bulgaria
(Casa de cultu- din curtea unui cetăţean şi U.R.S.S., urmînd să mai
1IA : Lupii mă- ţiile electrice şi sanitare, mov. După cum vedeţi, zu- respecta tarifele legale din Brad. S-a lecuit a- riat de mîncăruri pe bază
jşull: ILIA : O cu personalul nostru au grăvitul este de calitate. de taxare pentru camere, de carne şi legume, ştiin organizăm excursii de grup
cer (Lumina). fost reparate băncile, uşi Oamenii vor termina lu mai scăpa din vedere să cum sperăm de acest nă ţific alcătuite, îndeosebi în U.R.S.S, (cu avionul),
le" — precizează prof. Vio crările de vopsitorie după elibereze chitanţe unor rav. pentru bolnavii veniţi la R.P. Ungară (cu trenul),
rica Rişcuţia, directorul ce le încheie pe cele de persoane (!). în plus, nu © „Strîngătorui". Pină cură balneară. Au fost lua R.P. Bulgaria (cu auto
!MEA= şcolii. Membrii echipei de la grădiniţa cu program afişa preţurile la produ ce nu şi-a însuşit 3 con te, de asemenea, măsuri carul şi microbuze), pre
—BB—— zugravi — Emil Uleşan, prelungit nr. 2, unde echi se, considerîndu-se băiat ducte de irigaţii de la pentwu amenajarea căsuţe cum şi excursii pentru tu-*
Maria Silaghi, Livia Sila- pa a plecat astăzi". descurcăreţ. Pină cînd l-a C.A.P. Simeria, nu se ştia lor din campingurile apar- rişti- posesori de autoturis
ti, 24 iulie 1982: ghi, Ioan Borchescu — ţinînd O.J.T., iar motelul me, care vor beneficia de
tiv instabilă, cu ® Grădiniţa cu program dibuit controlul. că Victor Dvoenciu, mun „Cinciş"- a fost complet se r v ic ii cores punzâ to a re.
rar noros după- muncesc cu seriozitate. îi prelungit nr. 2. Avea drep citor la I.M.M.R. are şi
,eara, cînd local încurcă Ioan Malic. Vine e Preţul metalelor pre renovat. Oamenilor muncii Am realizat cî.leva lu
.verse de ploaie, l-a lucru cînd pofteşte şi tate tovarăşa Acimov. E- ţioase. Cu toate că n-a a- calitatea de om strîngă- de toate virstele ii s-au cruri bune anul acesta —
descărcări cloc nici atu-nci în condiţii... ap chipa — Turzai Alexe, Ger- tor. Credem că nu-1 ten creat aici condiţii bune a ţinut să adauge interlo
ii va sufla slab gely Sigismund şi Aczel juns încă să preţuiască ta preocuparea de-a co cutorul nostru. Cu toate a-
din direcţii va- te de muncă. Lipsea şi în Imre — era aici. Iar lu munca, neîiind încadrat lecţiona sau „păstra" la pentru odihnă, recreere şi
intensificări lo- ziua raidului, dar numai la' coi 39 de ani ai săi, sport, pentru drumeţii, cestea vom insista să îm
pul averselor de cu constatarea repetatelor crările executate merită e- loc sigur conductele cu plimbări cu vaporaşul şi bunătăţim.în continuare
10 km/oră, Tem- logii. „Toată stima pentru Andrei Budai din Hune pricina. bărcile pe iacul Cinciş. propaganda vizuală si mar
minime vor fi absenţe nu se rezolvă ni doara şi-a descoperit vo
re 12 şi 17 gra- mic I Aşa cum nu s-a re răspunderea şi calitatea caţia de... preţuitor al De asemenea, elegantul cajele spre unităţile turis
: maxime între zolvat nici problema eli muncii — apreciază Geor- ® VilicultoruL Această motel „Cinciş" a fost în tice, să asigurăm ordinea
ade. Dimineaţa, geta Feliete, asistenta şefă. metalelor preţioase. Ase calitate nu-i era cunoscu zestrat cu mobilier nou, a- şi curăţenia, precum, şi
> semnala ceaţă minării apei din subsolul menea operaţii fiind in tă şi mai ales recunoscu
clădirii. Aceasta este însă Pentru această echipă nu terzise, celui în cauză i decvat. Un. interesant punct servirea mai bună la toa
rmătoarele trei o altă problemă, asupra există oră fixă de plecare tă lui Gheorghe Ignat, de atracţie turistică şi de te cabanele. De asemenea*
j caldă şi fru căreia vom reveni. acasă, atât timp cît are de s-au confiscat 240 gr ar maistru la Combinatul agrement îl constituie ca avem în vedere creşterea
gal variabil lucru". gint industrial. La rîndul siderurgic Călan, pînă bana „Pietrele", amenaja preocupării responsabililor
^o aptea şi di- ® Şcoala generală nr. 5. lor recidiviştii Dumitru cînd asupra sa nu s-a tă şi ea, precum şi cele de unităţi faţă de aprovi
.o Aceeaşi echipă a G.I.G.C.L. © Şcoala generală nr. 6.
vreme instabi- a efectuat şi aici lucrările Aici, în schimb, nu există Băţălan şi Mircea Mun- găsit 2 litri de vin la lalte cabane. Merită sub zionarea acestora, faţă de
noros după- de zugrăvire. Toate încă oră fixă de venire a echi teanu din Petrila, ne- ieşirea din schimb. O fi liniat şi faptul că la fie diversificarea meniurilor,
ădea averse de perile şcolii şi sala de sport pei , „Prestării" pentru în tocadraţi, au fost trimişi fabricând oare vin la lo care cabană sau motel astfel incit turismul hune-
ite de descăr- în judecată în stare de cul de muncă? s-au executat lucrări de a- dorean să fie intr-adevăr
e şi rafale de poartă amprenta calităţii ceperea lucrărilor. S-au fă
.. la 70 km/oră. muncii. Vopsirea soclurilor cut măsurători, devize, iar menajare a căsuţelor, pre la nivelul prestigiului de
de serviciu : şi a uşilor va continua pa miercuri (în ziua raidului), Rubrică realizată cu sprijinul văzute cu 1, 2 şi 3 încăperi, care se bucură.
■Iiu). inspectoratului judeţean de interne
ralei cu lucrările de la s-a promis începerea lucră au fost igienizate bucătă Convorbire consero iu de
şcoala generală nr, 4. Un rilor „de mîine". Joi însă, riile şi grupurile sanitare, VASILE PĂTAM