Page 82 - Drumul_socialismului_1982_07

pag 2 DRUMUL SOCIALISMUn

In toată perioada de vară — activitate ÎN DEZBATERE PUBLICĂ: Proiectul

Programului de alimentaţie ştiinţifica
^®2iffk©-ed4icafivă ©©gafă, susţinută, c@ntiiiu§
a populaţiei DUMINI
Oraşul Brad trăieşte tot eşalonării tuturor activită­ să ma refer la un exem­ festive profesionale — ale 8,00 Telcv
timpul anului o animată ţilor, în funcţie de posibili­ plu concret — avem dia­ minerului, constructorului, 8,40 Omul
9,00 Dc st
viaţă politico-educativă şi tăţile fiecărei unităţi tehni- logul hunedorean pe a- femeii etc. Le îmbinăm Expresie a grijii pentru 9,30 X'lCUl
oultural-artistică, diversi­ co-productive şi instituţii, de ceeasi scenă, un concurs însă astfel îneît la fiecare 10,00 Viaţa
11,45 Lume
ficată în zeci de forme, calendarul p olitico-istoric, desfăşurat in acest an din astfel de zi să avem un fi­ 13.00 Alburi
răspunzînd, practic, tutu­ de evenimentele importan­ februarie pînă în iunie, la nal, cu o participare repre­ sănătatea întregului 17,40 Tcalri
ror categoriilor de oameni te ale anului naţional şi care au participat forma­ zentativă şi diversă. „Muşî
ai muncii. internaţional, cît şi de ne­ ţiile artistice din toate u- — Aţi vrea să vă refe­ popor 18,10 Micul
cei m
Abordăm această realita­ voia intensificării activită­ nităţile economice şi din riţi la un exemplu ? 19.00 Teleji
te cu tovarăşul Aurel Be- ţii educative în toate co­ instituţii. Au loc montaje — Desigur. De pildă, la 19,25 Călătc
mea
nea, secretarul cu proble­ lectivele de muncă. literal-muzicale, întreceri Ziua minerului din acest Programul de alimentaţie mentată pe rezultatele cer­ 19,15 Cîntar
me de propagandă al co­ Programarea pe un an ale brigăzilor artistice, for­ an se încheie cea de-a 9-a ştiinţifică a populaţiei, e- cetării ştiinţifice în dome­ Judeţi
mitetului orăşenesc de întreg a activităţii ne asi­ maţiilor de muzică popu­ ediţie a festivalului „Za- laborat sub îndruma­ niul nutriţiei. în acest scop, 20,10 Film
rinţi...
partid. gură perspectivă, desfăşu­ lară, uşoară şi foile, ale e- rand — 1982“ — un fel rea tovarăşului Nicolac în cadrul obiectivelor pro­ mi eră
rarea în timp şi în unităţi chipelor de teatru, recita­ de sinteză a activităţilor Ceauşescu, secretarul ge­ gramului se prevăd acţiuni
— Este de reţinut, tova­ ţie a
licnc
răşe secretar, caracterul a acelor acţiuni care să răs­ tori şi rapsozi. De aseme­ consacrate minerilor. în neral al Partidului Comu­ pe un front larg, cu parti­ 22,20 Tcleju
permanent al activităţii pundă cît mai bine preocu­ nea, avem programe tip intervalul 1—8 august au nist Român, preşedintele ciparea oamenilor de ştiin­ 22,30 Studio
Republicii Socialiste Româ­
politico-educative şi cultu- părilor majore ale eolecti- revistă, cu participarea loc manifestări ca „însem­ nia, are drept scop să o- ţă, a cadrelor din domeniul şoare.
medico-sanitar,
producăto­
ral-artistlce, ceea ce tre­ nele miniere în mărci şi rilor de bunuri de consum LUNI
buie considerat ca unul IN ORAŞUL BRAD ştampile poştale", „Oraşul rienteze atât populaţia în agroalimentare, lucrători­ 14,45 Telex
14,50 Reper!
dintre elementele de va­ Brad — trecut şi contem­ ce priveşte consumul ali­ 15,10 Emislu
loare ale muncii, un bun poraneitate" „Tribuna de­ mentar, cît şi cercetarea lor din comerţul de stat şi glii ară
câştigat. Cum reuşiţi să a- velor pentru îndeplinirea formaţiilor de mai multe mocraţiei", „Cadran poli­ ştiinţifică. Programul de a- cooperatist, din alimenta­ — Tea
vest
siguraţi această continuita­ în condiţii cît mai bune a genuri, ceea ce dă o di­ tic", „Tribuna ideilor" ş.a. limenfaţie ştiinţifică a ţia publică şi unităţile de de p
te ? sarcinilor eegnomico-socia- versitate de expresii artis­ — Ce loc ocupă proble­ populaţiei situează în cen­ consum colectiv. corn
le ce le stau în faţă. în a- tice capabile să satisfacă matica de stringentă ac­ trul atenţiei omul şi ne­ Un rol important în ca­ And
— în decursul ultimilor celaşi timp, organizaţiile cerinţe estetice diferite. tualitate în preocupările voile sale, satisfacerea ce­ drul programului de ali­ — Proi
ani am experimentat mai de partid, de sindicat şi dumneavoastră ? rinţelor de consum ali­ mentaţie ştiinţifică a popu­ pii
multe forme prin care să U.T.C., consiliile de educa­ în ideea continuităţii — Potrivit indicaţiilor mentar ale tuturor mem­ laţiei revine personalului 18,00 închidi
lui.
realizăm o activitate cît ţie politică şi cultură so­ realizăm acţiunea cu spe­ primite, în iunie şi iulie brilor societăţii noastre şi medico-sanitar, care, prin 20,00 Tclcjui
mai bună, mai consistentă, cific local denumită „Sce­ am organizat dezbaterea evitarea oricărei forme de susţinute şi eficiente ac­ 20,20 Cincim
care să împlinească viaţa cialistă ştiu din timp ca­ na vă aparţine", în cadrul principalelor idei ce se risipă. ţiuni de educaţie sanitară, 20,10 Cadrat
spirituală a oamenilor. în racterul, locul şi ziua ma­ căreia se desfăşoară cu re­ d e s p r i n d din expune­ trebuie să contribuie la a- 21,00 Roman
sele din urmă am ajuns la nifestărilor la care trebuie gularitate duminică de du­ Potrivit recomandărilor cele d
să participe, pregătindu-şi minică, în parcul oraşului, rea tovarăşului NiGolae ştiinţei, ţinînd seama de sigurarea cunoaşterii şi în­ ducţie
americ
Concluzia că este mai bine din vreme participarea. manifestări politice şi eul- Ceauşescu la plenara. lăr­ tradiţiile şi specificul po­ suşirii de către toate cate­ 21,50 Tclejur
să ne concepem activitatea — Am înţeles, tovarăşe tural-artistice diverse, pen­ gită a C.C. al P.C.R. din porului nostru, de realiză­ goriile populaţiei a preve­ 22,00 Melodii
politico-educativă şi cultu­ secretar, că programarea tru toate gusturile, ca să 1—2 iunie, ca şi din do­ rile pe plan mondial, Pro­ derilor programului, la for­
rală într-o formulă unita­ anuală are o anumită de- zic aşa. Manifestările pri­ cumentele celui de-al Il-lea gramul cuprinde cerinţele marea la fiecare cetăţean
ră. Printr-o consultare lar­ falcare, pe etape, pe ge­ lejuite de această acţiune Congres al educaţiei poli­ fundamentale ale unei a- a deprinderilor de alimen­ JCAC
gă a tuturor factorilor nuri de activităţi. au dat putinţa afirmării, tice şi culturii socialiste, limentaţii raţionale. taţie raţională în concor­
participanţi am înţeles că •— Da. Acţiunile pe care unor formaţii noi, revigo­ în continuare avem orga­ Alimentaţia reprezintă o danţă cu cerinţele fiziolo­ .BUCUREŞ
este nevoie de o conlucra­ le întreprindem se succed rarea altora, stimularea nizate o gamă largă de condiţie esenţială pentru gice specifice diferitelor i de ştii
re unitară, în care să rea­ firesc, una din alta, toate generală a vieţii spiritual- acţiuni politico-educative şi viaţa omului, una din cele vârste şi activităţi. Se .re­ tul diminc(l
lizăm atît amplitudine, cît formînd un şir continuu artistice în toate unităţile culturai-artistice, astfel în­ mai eficiente căi pentru liefează încă o dată im­ tatea In GO
Radioprogra
şl diversitate întregii munci de muncă asiduă, extrem economico-productive şi in­ eît întreaga perioadă a dezvoltarea sa armonioasă, portanţa educaţiei pentru 9.30 Magazii
educative. în acest fel am de folositoare atît pentru stituţiile oraşului. verii să fie acoperită bine fizică şi intelectuală, pen­ sănătate, pentru viaţă ra­ 12.00 De toi
conchis prin conceperea cei care produc actele po­ în programele anuale in­ cu activităţi care să răs­ tru menţinerea sănătăţii şi ţională. 13.00 Radioji
înregistrării!
programelor activităţii po- litico-educative, cît şi pen­ tegrăm tot ceea ce între­ pundă în condiţii cît mai capacităţii de muncă. Organele sanitare vor muzică uşoa
Utico-educative şi cultural- tru beneficiari — care, de prindem pe plan politic, bune exigenţelor oamenilor Există în practică ne- acţiona pentru înfăptuirea viziunii; 13,:
artîstice pe un an întreg. fapt, sînt aceiaşi — oame­ cultural şi artistic, înţele- muncii. concordanţe între nevoile integrală a prevederilor clorice; 14,0
14.30 Virstc
Aceasta ne dă posibilitatea nii muncii. Mai exact, ca gînd prin aceasta zilele CORNEL ARMEANU nutritive fiziologice ale o- programului de alimenta­ românesc ;
mului şi gradul de satisfa­ ţie ştiinţifică a populaţiei, gistrări dc
cere a acestora, care de­ pentru ridicarea neconte­ Iară cu Tib
Clubul
artei
termină boli cauzate de nită a nivelului de trai, a tin de ştiri;
dezechilibre alimentare. calităţii vieţii întregului Radiovacan)
De aceea, o cerinţă a zi­ •nostru popor. magazinul i
Divertisment
lelor noastre este trecerea Buletin de
i t . \ de la alimentaţia empirică Dr. O. CONSTANTINESCU blicitate; 18,
la cea raţională, funda­ Medic Emerit pentru toţi;
nat; 20,15 1
:
(Uimcire din pag, 1) execuţie, lucrările tre­ Mk. § ©«iliilm. I . Maria Tăna
buiau începute prin iu­ neul melodi
rii prime aveau această nie. semnări; 22,
22,10 I'ano
s a r c i n ă — curăţenia. Cunoscând situaţia deo­ însemnate depăşiri de p!an 22.30 Muzică
Cănd am discutat cu ei sebită creată de gerul Buletin de
ne-au spus că nu au for­ iernii trecute, situaţie ce Nou stop m
ţă de muncă suficientă, putea fi atenuată dacă LA OŢEL dusă de maistrul Gheorgbe
într-un fel este adevărat. depozitul de omogenizare Hetea şi brigada lui loan
Sînt încă multe avarii era construit, ne-am inte­ In întîmpinarea zilei de Breazu. ftCtm
prin acest sector şi a- resat de modul cum de­ 23 August, oamenii muncii
tunci se comasează multe curg în prezent lucrările de Ia Oţelăria Siemens LA MINEREU Dev . Ui
echipe la cîte o interven­ la acest punct. Martin nr. 1, a Combina­ tru Singap
ţie. Ne întrebăm însă, Vineri, 23 iulie, n-am 111© mm **: tului siderurgic Hunedoara, In întrecerea socialistă ce Lanţul amin!
I-II (Arta); ;
beneficiarul nu este deloc prea găsit urmă de con­ şi-au amplificat eforturile în se desfăşoară la Exploata­ Trei oarne
interesat să Intre în iar­ structor pe acolo, iar pp producţie pentru a-şi înde­ rea minieră Certej pentru (Flacăra); c
na oare vine cu proble­ sîmbătă a fost zi liberă. mg plini integral sarcinile la a da patriei mai multe mi­ cet (Siderurj
mele rezolvate în acest Oare pentru această zi se fila toate sortimentele stabilite. nereuri de calitate, cele are multe
I-II
(Arta)
sector ? Degeaba au de­ pregăteau cu una înain­ ii© I *5 De la începutul anului, har­ mai bune rezultate pe luna tul Concord
marat bine lucrările de te ? Sau poate nu mai a- nicul colectiv hunedorean a iulie le înregistrează co­ torul) ; PE'
pregătire pentru iarnă, veau ce lucra ? Nu putem elaborat peste prevederile lectivul sectorului I Sâcâ- reasa cu At
(Unirea);
dacă după nici o lună de crede acest lucru, deoa­ 1 % lll! rîmb, condus de inginerul de Vultur (’
zile beneficiarul este ace­ rece ti’ebuia continua­ planului 5 200 tone oţel şi Ion Filipaş. Organizîndu-şi LUPENI : Sc
u
l t u
la care cedează primul. tă partea de construcţie, fiii ■i peste 8 200 tone oţel aliat, temeinic lucrul în abataje, ( C Grăbeşte-te r a l ,
î
Dar să nu dăm vina în executat montajul la ma­ destinat construcţiilor de pe brigăzi şi pe schimburi, rul) ; LONE.
exclusivitate pe benefi­ şinile din depozit, mon­ maşini, executării prăjinilor folosind la capacitate uti­ Mahmudia (
ciar. Cum spunea ingine­ tate benzile transportoa­ de foraj Ia mare adîncime, lajele din dotare, harnicii TRILA: Pove
rul Toma, constructorul re. Rămînem la părerea cît şi pentru export. O con­ mineri din sectorul I - ca­ Holly (Munc
NINOASA ; i
ar fi putut să atace şi dirigintelui de şantier, tribuţie importantă la aces­ (Muncitoresc)
alte lucrări de închideri Alfred Schoneberg, „-aici te depăşiri şi-au adus-o re de Ziua minerului sărbă­ învingătorul
de la staţiile de dozare ritmurile de lucru sînt prim-topitorii Dumitru Gri- toresc şi 100 de ani de ac­ BRAD : Mar
(Steaua
roşie
au
-
tivitate
neîntreruptă
şi amestec, la estacada nesatisfăcătoare". Şi a- goroaie, foan Prejban, A- extras pe această lună ZA: Sînt Urnii
buncărelor, unde nu mai dăugărn că sînt necesare tez (Minerul)
era condiţionat de cură­ măsuri ferme care să în­ Vedere exterioară de ia ba teria nr. 1 de cocsificare a lexandru Beică, turnătorii- peste prevederile pianului Superpoliţisti iai
Stele
de
ţenie. După graficele de drepte lucrurile. C.S. Călan. pregătitori din echipa con­ 120 tone de minereu. GEOAGIU-B^
nu haiducul
tură); HAŢEC
— o — © — e cii (Dacia) ;
boiul stelei,
I-II; CALAN
{Urmare din pag. 1) combine, două lucrau şi multe feţe (C
LA ZI In a g r i c u l t u r ă două staţionau, fiind de­ ră); Alo, at<
bunica
(11
fecte. RIA : Lupii
portau grîul la baza de re­ — Tot aşa ne-am necă­ roşul) ; ILIA
cepţie, întreaga activitate şefi, mecanici de întreţine­ nat secerişul griului de pe vrează direct din lan la ba­ nicie în muncă dovedesc jit de la începutul seceri­ cer (Lumina)
era coordonată de loan re, preşedinţi de cooperati­ cele 30 de ha la brigada za de recepţie şi se ono­ Vasile Gabor, Mihai Scro- şului — spunea cu necaz Iancu Jianu •<
rul).
Furca, inginer şef şi pre­ ve şi contabili şefi. La Josani şi s-a trecut la Peş- rează obligaţiile faţă de baniţă şi Eronim Stoica, ing. Gabriela Petruşa, şefa
şedinte al acestei unităţi. C.A.P. Peştişu Mic,, unde ti.şu Mic. Au fost eliberate stat. care lucrează la balotat şi fermei. Cînd două combi­
Am fost informaţi că în­ lucrau la seceriş loan Gîş- de paie de orz şi grîu 80 — Şi noi mergem bine la transportul recoltei. La ne lucrează, două stau că |¥RESV'
treaga cantitate de grîu leanu şi Constantin Lorion, de ha şi s-au transportat cu recoltatul — ne-au re­ baza de recepţie s-au pre­ se defectează. Le reparăm,
destinată fondului de stat iar Alexandru Gruia şi Ilie şi depozitat 160 tone de latat Maria Petric, pre­ dat pentru fondul de stat merg ce merg şi iar stau. Pentru azi,
Vremea va Ii
— 120 tone — a fost pre­ Gruniţan, la transportul baloţi. şedinte şi Doina Cărmă- 20 tone şi s-a reţinut pen­ — Lucrînd în aceste con­ rul mai mult.
dată la baza de recepţie. recoltei, Ileana Radu, in­ — La noi — ne spunea zan, inginer-şeî la C.A.P. tru sămînţă peste 14 tone diţii, cît reuşiţi să recol­ tea şi dimini
Aceeaşi activitate susţi­ giner şef, ne-a spus că ac­ Ileana Ştefan, inginer şef Mănerău. Avem un combi­ grîu. taţi pe zi ? după-amiăza,
cădea averse
nută şi rodnică se desfă­ tivitatea se desfăşoară bi­ la C.A.P. Nandru — se nei’ foarte bun — Vasile în lanurile de grîu ale — Cîte 10 ha şi în unele soţite de dei
şoară şi pe ogoarele unită­ ne. Normele zilnice sînt munceşte cu spor. Vasile Hălăuştean. Dovada cea fermei din Peştiş, aparţi- zile cîte 15. Am reuşit to­ trice. Vînlul
derat, cu in
ţilor agricole din comuna îndeplinite. Obligaţiile con­ Prisecaru este un om har­ mai concludentă eînt rezul­ nînd IA.S. Simeria, erau tuşi, datorită hărniciei şi timpul averst
Peştiş. în cîmp, la combi­ tractuale au fost onorate nic şi destoinic. El a reuşit tatele muncii lui. Au fost eombinerii loan Pliuţ, Au- răspuderii în muncă dove­ km/oră din
vest. Tempere
ne, am înbîlmit cadrele de integral. Toată cantitatea ca într-o zi să strîngă cu zile in care a strîns şi gustin Mileşan, Flori a-n dite de combineri, să strîn- vor fi cuprin
conducere de la comună, —■ 96 tone grîu, fond de combina 14 267 kg grîu, în peste 16 000 kg de grîu, Matei şi Petru Voia, pre­ gem recolta de pe 100 din 20 de grade,
în frunte cu primarul Ale­ stat — a fost livrată la ba­ condiţiile cînd holda este realizînd aproape o normă cum şl Petru Pliuţ — la cele 148 ha pe care ie a- xime între 27
xandru Zudor, ingineri za de recepţie. S-a termi­ pe deal. Producţia se li­ şi jumătate. Aceeaşi hăr­ balotat. Din cele patru vem cu grîu. ■> de.