Page 84 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 84
Pncţ 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mi. 7 685 @ DUMINICA, 25 IULIE 1982
Schimb de mesaje între tovarăşul
Nicolae Ceauşescu şi
m CIUDAD DE MEX1CO.
Waiid Joumblatt - în cadru! manifestărilor de
omagiere a personalităţii lui
HEI RUT 24 (Agerpres). ciu şi. in mod deosebit, la | Nicoiae Titulescu, ziarul „Ei
— 1.3 Beirut a avut loc, un evenimentele din. Liban, ea 1 Sol de Mexico" subliniază că
sehknb de mesaje intre to urmare a invaziei mU’.firc I „în calitate -«le reprezentant
varăşul Nicolae Ceauşescu, israeliene în această ţară. al ţării sale şi al politicii in
secretar general al Parti A fost subliniată necesita ternaţionale, Titulescu a adus
dului Comunist Român, tea întreprinderii, în con 0 contribuţie de prim rang
preşedintele Republicii So tinuare, de eforturi politi- la opera de menţinere a pă
cialiste România, şi Walid eo-dipiomatice sporite pen cii şi securităţii internaţiona
floumblatt, preşedintele tru a se ajunge la o dez le în perioada interbelică,
Partidului Socialist Progre angajare în Beirutul de contribuţie care l-a transfor
sist din Liban şi al Consi vest, pentru realizarea li mat într-unul dintre cei mai
liului Politic Central al nei soluţii politice de na mari diplomaţi ai epocii sa
Mişcării Naţionale Libane tură să asigure indepen le".
ze. cu prilejul primirii tri denţa, suveranitatea şi in
misului specia! al şefului tegritatea teritorială a fiS W ASHINGTON. - Rata
statului român. tovarăşul Libanului, recunoaşterea anuală a inflaţiei în S.U.A.
Vasile Pungan, ministru se drepturilor inalienabile ale se situa, în iunie, la nivelul
creţi’- de stat. poporului palestinian la de 13,3 la sută, preţurile la
Cu această ocazie. au autodeterminare şi la un bunurile de consum inregis-
fost prezentate punctele de stat propriu independent, trînd o creştere de 1 la sută
Vedere şi considerente precum şi integritatea te faţă de luna precedentă, re Cercetări arheologice la băile romane de la „Mlcia“, pe teritoriul comunei Ve(el.
le tovarăşului Nicolae ritorială si securitatea tu levă statisticile publicate la
peauşescu cu privire la si turor statelor şi popoarelor Washington. Majorări impor
tuaţia din Orientul Mijlo din zonă. tante de preţuri s-au semna j SCHELETE DE ANIMALE 0 „BÂTRINA" nava cosmica...
lat la combustibili, întreţine
Fvofutia situaţiei din Liban rea locuinţelor şi asistenţa
din
Un
publica,
ziar
(Texas,
S.U.A.)
Dallas
f » medicală, precizează agen j PREISTORICE prin aprilie 1897, o ştire „senzaţională" : o na
BEIRUT 24 (Agerpres). răspuns, deschizând focul ţiile UPI şi Reuter, citind da ’ i-a cariera de travertin de la Banpotoc — o vă cosmică de forma unei ţigări a aterizat in
lovlndu-se
texan
de
o
Aurora,
— Certele israeliene care împotriva poziţiilor israe tele difuzate de Ministerul j interesantă descoperire ! Echipa de muncitori oraşul vînt. Corpul astronautului extraterestru moară
—
de
■Inccrcuiesc Beirutul, au re liene. Muncii al S.U.A. | i’or mată din Viorei Luca, Gbeorghe Vortei şi completa ziarul — a fost înmorraintat in cimi
luat sîrnbătă bombardamen Pentru a treia zi conse J Ion Cibian, efectulnd lucrări de săpare, a des- tirul oraşului.
! coperit schelete de animale preistorice. Specia
Evident, era o glumă, dar caro urmărea un
tele de pe uscat, de pe cutiv, forţele aeriene israe gj MADRID. - Potrivit da- lişti ai secţiei de ştiinţele naturii dc la Mu- scop : să facă celebră mica şi, pînâ alunei, a-
mare şi din aer asupra liene au întreprins sâmbătă telor comunicate de Institu zeul judeţean,, chemaţi la faţa locului, au con- nonima localitate. Iată insă că, după apre R
sectorului de vest al capi la amiază, noi raiduri de tul naţional de statistică al | statat că resturile scheletice descoperite in a- 90 de ani, s-au găsit destule persoane care Să
talei libaneze. In cursul di bombardament asupra u- Spaniei, în cursul lunii iunie ; coastă carieră aparţin unor mamifere (mamut, ia informaţia in serios. Potrivit ziarului „Ti
rinocer, cerb, cal), care au trăit în perioada
mineţii, forţele israeliene nor sectoare din Beirutul costul vieţii a crescut în a- | cuaternarii pe aceste meleaguri. me”, sute_ de turişti, din toate părţile S.U.A.,
mormîntul
Aurora
în
pentru
căuta
a
sosit
au
rtii bombardat zona aero de vest. Apărarea antiaeria ceastă ţară eu 1 la sută, iar astronautului extraterestru. Ceea ce s-a dovedit
portul ui internaţional şi nă a forţelor comune păleş majorarea preţurilor cu amă un foarte bun prilej pentru patronii hoteluri
Hay Al-Sellun, încâlcind ti ni-ano-libaneze progresis nuntul pe parcursul ultime CEAS mH LEMN lor de a mai face ceva bani...
din nou încetarea focului. te a intrat in acţiune, des lor 12 luni a fost de 16,1 ia
Forţe'e comune palestLnia- chizând focul împotriva a- sută - relatează agenţia As I Colecţia Muzeului F’etcrhoîf, de lingă Lenin- ..Ş! m „TINĂR" C0SM0DR0M
»o-' ' neze progresiste au v ioanelor israeliene. sociated Press. Oficialităţile * grad, s-a completat cu un nou exponat : un
t, !,
spaniole consideră că creşte ceas de buzunar ale cărui detalii sint execu De curind, un teren de 50 mp din preajma
Lucrările sesiunii Consiliului rea costului vieţii s-a dato I tate exclusiv din lemn. Autorul neobişnuitului oraşului canadian Saint Plerre (provincia Que-
* ceas este cunoscutul meşter Nikolal Bronnikov,
fost
rat în principal scumpirii a- I care a trăit in sec. XXX, in oraşul viatka, bec) a farfurii transformat în Cu loc toate de că, aterizare
pentru...
zburătoare.
pină
Economic şi Social al O.N.U. limentelor, unor băuturi, pro * astăzi Kirov (U.Tt.S.S.). din lemn ale Iul Bronnikov, în prezent, in acest perimetru nu a aterizat
Primele
ceasuri
duselor de tutungerie şi chi
nici un OZN („eveniment" cc nu sc întrevede
riilor. 8 care funcţionează cu o mare precizie, aveau un să aibă loc prea curind !), locul respectiv a
Corpul
lor
este
centimetri.
diametru
”
trei
de
GENEVA 24 (Agerpres). I,a sesiune a fost pre J executat din nod de mesteacăn, detaliile meca- devenit un veritabil punct de atracţie pentru
La Geneva continuă lu zentată o rezoluţie a Con | nismulul, cadranul şl zalele lănţişorului — din turişti. In vecinătatea sa se află mai multe
desigur,
au
crările sesiunii Consiliului siliului Mondial al Alimen S2 MOSCOVA. - După , lemn de palmier, arătătoarele — din caprifoi, hoteluri de şt, cîştigat. In patronii acestora taxe nu sub
deell
unei
schimbul
ţk-onoinic şi Social al taţiei. in care se subliniază cum a anunţat Direcţia cen : iar arcurile — din bambus. sale, renumitul meşter a stanţiale, se poate aştepta — sine dio — „sosi
vieţii
decursul
In
O.N.U. (ECOSOC). în in îngrijorarea în legătură cu trală de statistică a U.R.S.S., 1 construit zece asemenea ceasuri, unul dintre rea" farfuriilor zburătoare pe proaspătul cos-
,
modrom. Se pare că sint foarte rentabile afa
tervenţiile lor, majoritatea faptul că „o parte impor citată de agenţia TASS, la , acestea fiind expus la Sala armelor din Pala- cerile „cosmonautice", alît cele retroactive, cit
delegaţilor, precum şi a tantă a resurselor materia 1 iulie, populaţia Uniunii So J tul Kremlin, din Moscova. şi cele anticipative. Totul e ca reclama să în
reprezentanţilor unor insti le şi umane mondiale este vietice a fost de 270 milioa sufleţească cit mai mult comerţul...
tuţii specializate ale O.N.U. folosită pentru producerea ne de locuitori. I LA MARE
au exprimat îngrijorarea de armament. Acest fapt —
profundă in legătură ou adaugă rezoluţia — exerci ® COPENHAGA. - In lu | OR1ZONTAI. : l) Mare — Compozitor contem- iNDEM!NA&£ v
actuala situaţie gravă în tă o influenţă negativă a- na iunie a acestui an, pre ' poran, autorul melodiei „tn tabără pe litoral-;
domeniul produselor ali su-pra securităţii internaţio ţurile la bunurile de consum . 2) Staţionat la malul mării — Gură dc aer ; Bhanwarial Kumaval, din statul Indian fta-
ment • re, în specia! în ţă nale şi a activităţilor vi în Danemarca au fost, în me I 11) Pus deoparte pentru concediul la mare — jastan, a devenit celebru pentru indemînarca
cu care scrie diferite texte pe... boabe de orez.
* Scăldat în apa mării ; 4) Răcire... în mare —
rile din Asia. Africa şi A- die, cu 9,2 la sută mai mari Un tip de uscat în mare — în nesimţire ! 5) Recordul sau este un text 'scris pe bob de orez
1
merii ;) Latină, unde sute zând instaurarea unei noi decît în luna corespunzătoa {Vine de la mare — Diminutiv feminin ; 6) sint care se compune din l 250 litere latino, sau 245
semne
ale
scrierii
devanagari,
de m";ioane de oameni su ordini economice mondiale, re a anului 1951, a anunţat . siguri pe materie — Abia ieşit din mare ; 7) a le populaţii din nordul Indiei. folosită de une
. Cost o legătură E... mare ; 8) La „Pescăruş" !...
feră de foamete sau de inclusiv soluţionarea pro Direcţia de statistică a ţârii. — ...departe de mare — Măsoară marea ; 9)
1
sub cronică. blemei alimentaţiei". In ultimul timp, in ritm deo I Mare — Localitate în Pakistan ; 10) Din va-
sebit de accelerat s-au majo , ră-n vară... — ...apa mării ; 11) Autorul poeziei U M O R
Conflictul irakiaoo- iranian rat preţurile la produse ali , „Pe plajă” — Venit de la mare. român, semnatarul poe-
;
1)
|
Poet
VERTICAL
mentare, transporturi, pre » ziilor „Marină" şi „Albatrosul ucis" — De
BAGDAD 24 (Agerpres). TEHERAN 24 (Agerpres). cum şi chiriile. | strajă la mare ; 2) Clasic al picturii, autorul
— Forţele irakiene au zdro — Forţele iraniene au lan | tabloului „La scăldat" — Ţine navele în... ma-
t re ; 3) A scris poezia „Cintecul mării" — Grup
bit un atac iranian în sat vineri seara o opera 153 TOKIO. - în Japonia a i dc insule în Marea Fiji ; 4) înscrise la greu-
noaptea de vineri spre sîm- ţiune de străpungere a po fost creată organizaţia ob 5 tate ! — O companie scurtă ! — Escală mari-
bălă. la est de Basra şi au ziţiilor irakiene în sectorul ştească „Femeile în lupla » nă : 5) Oraş în Norvegia — Alt compozitor
litora-
„Valsul
autorul
contemporan,
melodiei
8
anihilat complet forţele a- Shalamehe, pe direcţia pentru pace", relatează a- 5 lului" ; 6) Ne-a lăsat versurile întitulate „Ma-
taraloare, relevă un comu Basra, a anunţat postul de genţia TASS. Organizaţia şi-a * rea" şi „Concedii" — Ţinta sfirşilului de con-
nicat militar difuzat la radio Teheran. Comunica propus ca ţel mobilizarea fe | cediu ; 7) Litoralul, de fapt — Localitate în
Bagdad. După cum arată tul menţionează că forţele meilor japoneze în eforturile 5 India ; 8) Dat la amiral — Palmier în Egipt şi
' Arabia — încălzeşte tare vara... ; 9) ...la ma-
comunicatul, luptele s-au iraniene s-au infiltrat în pentru înfăptuirea dezarmă re ! — Fitil Terrei tot pe mare ; 10) Venit de
încheiat sîrnbătă dimineaţa. liniile de apărare irakiene. rii. J la mare — Mare (mase. pl.).„ ; 11) ...şi iar
J mare — Seriilor contemporan, autorul povesti -
I rii intitulată ..Mar;;-.".
Dîn ţările socialiste J DICŢIONAR : NAI. LAI". CtK. DCL.'!.
5 VASILE MOLODHŢ
MOSCOVA 24 (Agerpres) pentru construcţii şi agri sectoare de activitate din
— Uzina de metale pure cultură din localitatea iu cele mai diverse. Printre
diu Klslovodsk, U.R.S.S., a goslavă Kruşevaţ; acţionînd realizările lor se înscriu
început să producă baterii în direcţia diversificării bisturiul eu laser, radarul
solare destinate radiorecep producţiei, a realizat pro cu laser pentru observa
toarelor tranzistorizate de totipul unui nou tractor — rea sateliţilor, aparate cu
putere medie. După cum „TG-80". Remarcîndu-se laser folosite în construc
menţionează „Ekonomices- printr-o mare posibilitate ţii. în acelaşi timp, după — Nu înţeleg de ce nu murge treaba...
Raia Gazeta", introducerea de manevrare, noul mijloc cum menţionează agenţia Desen de CONSTANTIN CAVRILA
în fabricaţie a noului pro de tracţiune va putea fi CTK, specialiştii Institutu
dus nu a necesitat materii folosit mai ales pe şantie lui de cercetări nucleare de Nepotul ii face bunicii urări cu prilejul zilei
prime suplimentare — ba re. Producţia în serie a la Rez folosesc o altă sur da naştere ;
îţi doresc sănătate, fericire şi mulţi bani,
—
teriile solare se realizează noului tractor va începe în să de radiaţie cobaltul, în pentru C3 să poţi să-mi cumperi o bicicletă !
din materiale reziduale ale a doua parte a anului vii conservarea obiectelor de
principalelor produse ale tor, după ce va fi supus învăţătorul îl întreabă pe elev :
— Cit fac cinci plus unu ?
•âeestei întreprinderi. unor teste în condiţii din artă. Capacitatea atelieru Elevul tace.
lui este de 2 000 de obiecte
cele mai dificile.
* de artă pe an. Paralel cu — Bun, zice învăţătorul, am să le ajut dia-
ir du-ţi un exemplu. Să zicem că-ţl dau cdnoi
BELGRAD 2-1 (Agerpres). PRAGA 24 (Agerpres). — iradierea, sînt folosite şi mere, apoi încă unul. Cile mere vei avo» ’t
— Şapte.
— Colectivul întreprinde Specialiştii cehoslovaci a- mijloace chimice de pro — De ce ?
rii constructoare de maşini p'îicu cu succes laserul în tecţie. ~ Pentru că mai am unui in buzunar.
COLEGIUL DE REDACjTE : Sabin Cerbu, Ion Ciocîel, Tiberiu Istraîs (redacto» şef). Lucia Siena Liciu, Gheorghe Parei (redactor jjeî adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae îîrcob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 leit trimestrial — 39 ieîj pe Q luni ;
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, «tr. Dr Petru fflroza. ar .35 78 le!; anual — 156 Iei. Taxa de distribuire Ia domiciliu 6,50 lei lunar. m !
Telefoane! 11275, 11585, 12157 Telex t 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factori! poştal! ?! difuzor!! voluntar?
• TIPARUL t Tipografia Deva. str 23 August nr 257
din întreprinderi şi instituţii
1