Page 85 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 85
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
In întâmpinarea marii sărbători
% naţionale a poporului nostru
cii din luna ianuarie a.c.,
LAMINATE
JUDEtUL HUNEDOARAC
colectivul atelierului var
PESTE PLAN
S O C I A L I S M U L plifică strădaniile în mun cinile de plan, acumulînd
şi-a îndeplinit ritmic sar
Colectivele de lumină
acum, după şase luni şi
tori hunedoreni îşi am
două decade din an, un
spor de producţie de pe
zilei de 23 August, sa
ORGAM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. că, hotărîţi ca, în cinstea ste 1 300 tone de var bul
gări şi hidratat. Pînă la
realizeze cantităţi sporite
U L A R J U D E Ţ E A N de laminate peste preve sărbătoarea eliberării pa
noastre,
lucrătorii
triei
derile de plan. în acest din cadrul acestui atelier
scop, luminătorii pun un sînt hotărîţi să obţină
accent deosebit pe utili noi succese în producţie,
Anul XXXIV, nr. 7 636 MARTI, 27 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani zarea raţională, la capa să-şi menţină locul frun
citate, a agregatelor şi taş în întrecerea socialis
instalaţiilor, folosirea in
tegrală a fondului de PRODUCŢIE tă pe întreprindere. între
La flratrepriftderea miniera Paroşeni timp maxim disponibil, SUPLIMENTARĂ muncitorii cei mai harnici
şi conştiincioşi în muncă i l
remedierea operativă şi
calitativă a defecţiunilor DE VAR se numără Grigore Zăi-
lian, Aron Culda, Nicolae
Revirimentul producţiei trebuie electromecanice şi a de La atelierul var, din Şeulean, Tiberiu, Zoltan,
Beliski
ranjamentelor.
Nogy
Mircca
de
Întreprinderii
Ca urmare a acestei
m e n ţ in u t ş i a m p lific a t z i d e z i! munci susţinute, ordona cadrul Deva, întrecerea Burza, Mircea Florea,
lianţi
Vasile
Stelian
Titianu,
te, de Ia începutul anului socialistă pentru realiza Herlea, Viorel Ardean.
rea unor cantităţi sporite
Am început documen Am reţinut din răspun tate şi astfel am pierdut şi pînă Ia zi au fost pro de produse, şi de calitate Rezultatele obţinute au
duse peste prevederile de
tarea la compartimentul suri, în cea mai mare timp preţios, am pierdut plan aproape 15 000 tone superioară, se desfăşoa Ia bază dăruirea şi res
producţie unde am re parte asemănătoare : „Cam multă producţie" (Petre de laminate. Cele mai ră la înalte cote de hăr ponsabilitatea în muncă,
ţinut : o nerealizare de pe la sfîrşitul lui martie Pietrarii, maistru electro nicie şi dăruire muncito exploatarea cu atenţie a
plan pe trimestrul al doi au început să insă din ex mecanic, sectorul I). „Nici mari sporuri de produc
lea de 32 938 tone de căr ploatare zone de mare activitatea de aproviziona ţie le înregistrează colec rească. înfăptuind neabă instalaţiilor, hotărîrea oa
bune. Activitatea a conti productivitate, de 10—16 re şi transport nu s-a des tivele laniinoarelor de tut programul de măsuri menilor de a-şi face cu
nuat slab şi în prima ju tone de cărbune pe post, făşurat în cele mai bune sîrniă, de profite fine şi adoptat în adunarea ge cinste datoria. (VIRGIL
mătate a lunii iulie, între şi s-.a intrat în pilier de condiţii, nu se prea respec mijlocii. nerală a oamenilor mun IORGA, corespondent).
prinderea acumulînd o res • unde n-am putut da mai tă reglementarea de a se
duce materialele minerilor
pînă în gura abatajelor,
iar unii mineri nu fac ni-ci
'm au un pic de efort în plus de
a se aproviziona mai re
pede, claubajul a cam fost
tanţă totală a producţiei mult de 5—6 tone pe post. lăsat pe planul al doilea
de cărbune de peste 37 000 Am lucrat mult timp cu (pe seama calităţii slabe a
tone. circa 30 de oameni mai cărbunelui, la mina Paro
Sigur, întrebarea era fi puţin în subteran, în pa şeni s-au pierdut de la în
rească : Ce s-a întîmplat noul V, blocul 2 B, tecto ceputul anului mai mult de
la mina Paroşeni — una nica stratului de cărbune, 27 000 tone de cărbune —
dintre cele mai mecanizate cu multe intercalaţii de n.n.), aşa că şi noi avem
întreprinderi carbonifere steril, a deteriorat grav o neplăcută contribuţie la
din Valea Jiului ? Am combina şi complexul, ca nerealizările minei" (Habi-
căutat răspunsul la între re n-au mai dat randa na Ladislau, adjunctul şe
bare la sectoare, la princi mentul scontat" (Nicolae fului sectorului III trans
palele compartimente de Bucur, şeful compartimen port).
producţie şi în subteran, tului producţie). „Au exis
parcurgînd mai mulţi kilo tat şi cam multe defecţiuni La suprafaţă motivările Mina Ţebea. Echipa de electricieni de mină condusă de Sabin Sava asigură buna
metri de galerii şi urmă electromecanice, remedie DUMITRU GHEONEA funcţionare a utilajelor subterane. Ea este evidenţiată în munca depusă în prima jumă
rind munca minerilor în rea- lor nu s-a făcut în tate a anului.
abataje. timp util şi de bună cali (Continuare in pag. a 2-a)
Radar cotidian pe platforma C. S. Călan
PRIORITĂŢI în agricultură
Organizare ireproşabilă şi ritmuri înalt©
Sa toate lucrării® p© ogoare 1 Veşti bune şi mal puţin
De ia Comandamentul judeţean pentru coordonarea activităţii în agricultură bune ele pe platforma
Ieri, Comandamentul judeţean pentru coordona zate si' a timpului bun de vind organizarea muncii .şi bateriei de cocsificare
rea activităţii din agricultură a analizat stadiul lu lucru în cîmp, 15 unităţi folosirea cu randament ri
crărilor de sezon pe ogoare şi a stabilit măsuri me agricole au încheiat recol dicat a combinelor, asigu Cu cîteva zile în urmă, de betoane, ieri, aşa cum
nite să asigure intensificarea ritmului de lucru pen tatul griului, oreîndu-se rând strîngerea fără pier în finalul unui „radar" arăta şeful lotului 2, sub-
tru încheierea grabnică a secerişului, strîngerea fu astfel condiţii pentru re deri a întregii recolte, fo precizam că acum, cînd inginerul Victor Cucu,
rajelor şi finalizarea altor acţiuni care hotărăsc în distribuirea combinelor la losirea utilajelor în lan pe platforma bateriei to „s-a ajuns la montarea
deplinirea sarcinilor de către unităţile agricole. cooperativele agricole unde pînă seara tîrziu, prelua tul se desfăşoară contra- traverselor ; se lucrează
a mai rămas grîu de se rea la bazele de recepţie
cerat. a Cadrele repartiza făcîndu-se la umiditate de cronometru, stagnările pot zi-lumină cu o formaţie
Eforturi deosebite pentru încheierea te să răspundă de activita pînă la 24 la sută. o Com lua proporţii îngrijoră completă de liniori".
grabnică a secerişului ! tea unităţilor agricole sînt binele să lucreze grupate toare, pot întîrzia mo Treaba merge bine şi
mentul încărcării celule
chemate să se implice cu în formaţii, pentru a fi su lor şi ziua producerii pri aici. De remarcat un alt
« Printr-o bună organi sirea cu randament ridi întreaga răspundere în re pravegheate .şi pentru a se aspect: la echipele de la
zare a muncii, prin folo cat a mijloacelor mecani zolvarea problemelor pri putea remedia operativ de mei şarje de cocs. Ei bi baterie, în special la cele
ne, de cînd am scris a- de la loturile 1 şi 2 con
fecţiunile. ® Concomitent cele rânduri au trecut zi strucţii, nu am întîlnit
cu secerişul, accentul să lele de sîmbătă, dumini nici o absenţă nemotiva
fie pus pe onorarea obliga că şi luni. în tot acest in tă. Deci, se poate şi aşa !
ţiilor la fondul de stat, terval de timp pe plat
folosind judicios toate mij forma bateriei lucrările O altă linie, o altă e-
loacele de transport. © A- n-au stagnat. Sîmbătă, chipă fără nemotivaţi —
calea de rulare a maşi
tenţie deosebită trebuie a- deşi zi liberă pentru con nii de scos uşi şi monto-
cordată evidenţei corecte a structori, echipele condu rii lui Teodor Moga. Şi
producţiei, evitării sustra se de maiştrii Ioan Popa această echipă s-a con
gerilor din recoltă, înlătu
şi Ioan Pop au lucrat în centrat pe lucrarea ce o
rării pierderilor la trans schimburi prelungite la are de executat. Pentru
port şi depozitării în bune calea de rulare a maşinii ei, timpul e ceva mai
condiţii a grâului. © Pro de şarjare. Duminică, de presant. Mai au încă un
ducţia destinată pentru sâ- asemenea, s-a lucrat. Dul volum mare de muncă,
mînţă va fi condiţionată şi gherii conduşi de Martin însă cred că o să răz
verificată prin probe de Klein şi Titu Laţcu, zida bească să termine pînă
laborator.
rii lui Kovecsi Domokoş, miercuri. „Dacă nu ne
La eliberarea lăcătuşii din echipele lui vine în ajutor echipa lui
Constantin Neagoe, Ioan Cornel Milian, preciz,a
terenului — Tacoi, Eugen Roşea au şeful de echipă, atunci
nici o clipă de răgaz executat lucrările de cen răinîne pe miercuri. Dacă
trare, calare şi subturna- vine, dacă-şi termină lu
® Deoarece paiele intră re a căii de rulare a ma crările pe partea cărbu
în calculul balanţei furaje şinii de şarjare. Luni sea nelui, atunci vom fi şi
re, unităţile agricole tre ra această linie a fost fi noi în măsură să finali
buie să acţioneze energic nalizată. Şi la linia va zăm mai repede lucra
pentru ca nici un fir din gonului de cocs au fost rea" .
producţie să , nu se piardă, concentrate echipe. Dacă
o Acolo unde paiele sînt joia şi vinerea trecută DORIN CORPADE
La C.A.P. Şoimuş lucrează la seceriş combinerii Ioan Pantea, Vasile Ifrim, losif Ră- încă ude, chiar şi cele aici abia se executau hî- (Continuare în pag. a 2-a)
bulea, Iulitis Magda şi Miliai Vasiliu. Buncărele combinelor lui I. Pantea şi V. Ifrim s-au
umplut şi acum se descarcă îft remorca care va duce griul la hambar. droizolaţiile şi turnările
(Continuare in pag. a 2-d)
