Page 86 - Drumul_socialismului_1982_07

pag. $ DRUMUL SOCIALISMULUI N?

Eroul întreprinderii - colectivul Revirimentul producţiei trebuie menţinut

La Ţesătoria de mătase faţă de anul trecut, coefi­ pra oamenilor. Realizarea şi amplificat zi ie zi! n,Ci) Telex
Deva, se va ţine în curînd cientul de utilizare a fon­ ritmică a sarcinilor de 11,05 Roman fo ; *
adunarea generală a oame­ dului de timp a crescut de plan de către toţi muncito­ (Urmate din pog. î) pentru prima dată se ex­ sile Capriş, Nicolae Dudui le doctor.
dul 1
nilor muncii. Cu acest pri­ la 89,07 la 90,74. La îmbu­ rii a devenit cauză comu­ ploatează în stratul V şi şi alţii — au intervenit o- 11,55 Cintă corul
lej, oamenii vor lua cunoş­ nătăţirea acestui indice nă. S-a început perseve­ pentru prima dată, de la perativ şi colosul a pornit ptilung Mus*
tinţă despre modul în care şi-au adus contribuţia or­ rent cu cunoaşterea. Fieca­ par clare, în abataje ele 1 aprilie încoace, la I.M. din nou. „Uşor, uşor, că 12,10 Cadran mon-
12.30 Anunţuri şi
şi-au făcut datoria în pri­ ganizaţiile de partid, de re om care lucrează în a- sînt clare. Paroşeni se dă cărbune ne-a apărut o intercalaţie de 12,35 Matineu de
ma jumătate a acestui an. U.T.C., grupele sindicale. eord individual trebuie să în panoul I, orizontul peste sarcinile zilnice de steril, uşor să legăm plasa, 13.00 închiderea p
lui
Va £i o constatare îmbucu­ Plimbăreţii, absentomanii, ştie zilnic ce are de exe­ 360, brigada de pregătiri plan. „Este un utilaj foar­ uşor să mutăm secţiile" — 16.00 Telex
rătoare, nu atît prin di­ generoşii cu învoirile au cutat, cît a realizat şi mai a lui Kalman Geza lucra te bun, cu calităţi fizico- îi coordona calm pe ortacii 16,03 Viaţa şcolii
mensiunile indicatorilor fost luaţi din scurt, după cu seamă ce calitate are cu spor la pregătirea u- mecanice superioare şi cu săi Victor Romeghea. 16.25 Caruselul op
Sintetici realizaţi, care ates­ caz, în adunările de partid lucrul făcut de el. Răspun­ nui front de lucru pentru o hidraulică reuşită şi Am concluzionat, în bi­ 18,40 Clubul tlner
11.25 Cartea socis
tă un mod bun de a lucra, sau de U.T.C. şi în adună- derea colectivă faţă de ca­ complexul S.M.A. 1 care dacă-1 vom exploata raţio­ roul directorului Kovacs 17.30 1001 de seri
litatea produselor şi obi­ merge cu exploatarea în nal vom da mult cărbune Emeric, ce a fost, ce este 18.00 închiderea .
ceiul de a suporta din bu­ avans. într-un alt panou, cu el, ne spune şeful de şi ce va fi. lui
Atitudinea nouă, socialistă faţă de muncă — zunarul colectiv pagubele brigadierul Mi hai Agoston schimb Victor Romeghea. — Am plecat bine ia în­ 20,00 Telejurnal
pentru lucrul făcut de lucra umăr la umăr cu cloi Deocamdată am ajuns la 20,20 Actualitatea
opera conştientă a oamenilor ceput de an, ne-am făcut că
mîntuială au făcut loc răs­ ortaci la armarea galeriei 10 tone pe post, dar vom planul trei luni, apoi am
punderii individuale. Sînt pentru a permite înainta­ urca foarte curînd la început să cădem. Cauzele 20,35 Anchetă l'V
oît prin f a p t u l că s-a iile lunare ale grupelor tot mai puţini cei care rea­ rea combinei. „Treaba 16—17 tone. Oamenii sînt se cunosc. între ele trebuie 21,00 Teatru TV.
căsătoriţi ea
îmbunătăţit continuu cali­ sindicale. Numărul de om- lizează produse cărora li merge bine, combina muş­ harnici, se străduiesc să-l menţionate însă şi unele ră de Mihai
tatea activităţii. Realizarea ore absenţe nemotivate a se refuză ieşirea pe poar­ că puternic, iese cărbune cunoască tot mai bine, neajunsuri de organizare a 22,20 Telejurnal.
peste plan a 40 000 mp ţe­ scăzut faţă de perioada si­ ta fabricii. De la constata­ mult, numai să lucreze toţi pentru că acest complex lucrului în abataje, de di­
sături tip mătase, depăşi­ milară a anului trecut eu rea „de vină e cutare cil tragere de inimă — este foarte, foarte... com­ rijare şi stăpînire a efecti­ R a d i o -
rea cu 1,3 la sută a pro­ 47 la sută. schimb, sau cutare briga­ considera Mihai Agoston. plex şi credem că vom velor, abateri de la disci­
ducţiei nete şi cu 4,1 la Influenţarea în bine a dă", s-a trecut mai la o- Noi lucrăm în general cu scoate mult din minusul de plina tehnologică şi de
sută a producţiei marfă fiecărui om n-a fost o pro­ biect: „de vină e cutare spor, facem 100—120 ml producţie pe care-J are mi­ producţie, slaba angajarea BUCUREŞTI I :
vândute şi încasate şi eco­ blemă simplă. Colectivul e ţesătoare sau cutare ajutor înaintare pe lună, cîştigăm na la această oră. Aceasta unor mineri în anumite dioprograraul dinii
La ordinea zilei i
nomisirea a 14 lei la chel­ alcătuit din oameni cam de maistru". bine, însă unii...“. este şi hotărîrea ortacilor perioade do timp. Acum tură; 7,00 Radloji.
tuielile materiale şi a 6 lei de aceeaşi vîrstă. Şefii de Colectivul ţesătoriei de Ajungem la noul com­ mei Mihai îlîrtop, Mihai important este că măsurile Revista presei; 8
la cheltuieli total la o formaţii de lucru nu se mătase nu mai este acum plex mecanizat de susţine­ Brătescu, Constantin Bă- luate au început să dea rul melodiilor; 9,r
de ştiri; 9,05 R
mie lei producţie vin In prea bucurau de autoritate. un colectiv eterogen. A re şi tăiere, S.M.A. 1, in­ descu, Costică Dorobăţ, a rezultate. în trei luni am ascultătorilor; 10, <
sprijinul afirmaţiei. Treptat, organizaţiile de crescut şi s-a omogenizat trat pe producţie în 15 iu­ tuturor celor 40 de mem­ pus în funcţiune trei aba­ de ştiri; 10,03 Cor
11
Drumul în ascensiune de partid s-au consolidat, co­ prin el însuşi. Resorturile lie ax;., care a ridicat din bri ai brigăzii . Combina taje mecanizate, la ora ac­ gal; 10,25 Momct
ric; 10,40 Mioriţa;
un an şi jumătate din cei muniştii reprezentînd acum interioare care l-au cana­ prima zi mina de la minus rupea lacomă din blocul tuală avînd în producţie letin de ştiri; 11,
7 de existenţă ai ţesătoriei peste 30 la sută din colec­ lizat pe aceste căi se află de producţie la plus. Aici strălucitor de cărbune. Apoi patru complexe de susţine­ fonul pionierilor;
pune în evidenţă o atitu­ tiv. Ceea ce nu reuşea în Interiorul fiecărui om sînt mai multe premiere: stop ! O mică defecţiune. re şi tăiere. Depăşind une­ letin dc ştiri; 12
dine nouă, superioară faţă a uto r i ta tea ad minis tra tivă, care ii alcătuieşte. pentru pruna dată un Aflaţi aproape, membrii le zone faliate, cu presiuni te pentru toţi tu.
fo
comoara
Din
de muncă a acestui colec­ a reuşit autoritatea morală ION CIOCLEI S.M.A. 1 la mina Paroşeni, formaţiei „service" — Va- excesive şi infiltraţii de 12,45 Avanprciu*.
tiv de peste 1 300 de oa­ a comuniştilor. în creştere apă, în ultimul timp au dio-tv. ; 13,00 De ţ.
meni. ca număr şi calitativ, ei crescut mult randamentele 15,00 Clubul curie •■■
Buletin
de
Cui se datoreste acest exercită prin toate mijloa­ de exploatare cu complexe­ tec drr
salt calitativ ? Evident, cele muncii de partid o in­ le mecanizate, de la 7-9-10 Sfatul
daiion
muncitorilor. Constatăm că, fluenţă binefăcătoare asu- tone pe post — în funcţie Coordon.
de utilaj şi de panoul de Buletin u,
exploatare — la 12-14-15 tica noastrf.
tone pe post. Faţă de luna muzicale; 17,
Veşti bune şi mai puţin bune iunie, în iulie randamente­ Iradă; 18,00 \
20,10 Memoria
le au crescut, pe mină, cu romănesc ; 2
de pe platforma bateriei 1,8 tone pe post. De ase- nişti ai şlagăre»
■ menea, am îmbunătăţit cli­ zi într-o oră; 23,'
rii muzicale; 23,30-
{Unriore din pag. 1) sarcină. Instalaţia hidrau­ matul de muncă şi starea slop muzical.
lică ridică, în continuare, disciplinară, s-a redus con­
Ce păcat că optimis­ multe probleme". siderabil numărul absenţe­
mul celor de pe platfor­ Vestea aceasta nu e in lor nemotivate şi a foilor 1 C i n e m a
ma bateriei nu poate fi... măsură să bucure pe ni­ de boală, se lucrează mai ISSft„.î*'S(WI'«65ÎE3?3lii&(îS5L
transbordat pe cea de a meni. Ba, ne mirăm cum bine. Acum avem toate
treia maşină de şarjare. a putut fi atît de convins condiţiile ca sporurile de, iul DEVA : Umbrele
(Patria);
Un
Aşa cum am lăsat-o joia constructorul că la sfîrşi- producţie din ultimele zile pierdut (Arta); H>
trecută, aproape că aşa tul săptămînii trecute să crească, să recuperăm RA: Un echipaj pe
gapore
(Flacăra);
am găsit-o in prima zi a maşina putea fi aptă de cît mai mult din restanţe­ de casă fără nit’i—
săptămînii. Ba nu, cu funcţionare. Iarăşi s-a le acumulate în trimestrul gistul); Mireus
cîţiva metri mai spre ba­ subapreciat volumul de al doilea şi in luna iulie. negru (Arta): luf
terie, Semn că se încerca­ lucrări, tocmai cind con­ Ne-am angajat ca în cin­ beşte, dar nu-ţi i
pul
(Constructori
seră mecanismele de la stea „Zilei minerului" şi a TROŞANI: Imig
translaţie. Dar atît! Mais­ structorului i se cerea să marii noastre sărbători na­ Brazilia (Unirea);
trul Adorjani Levente a- fie cit se poate de realist C.S. Hunedoara, atelierul mecanică nr. 1. Maistrul principal specialist loau Pirvu, ţionale — 23 August, să (7 Noiembrie);
Astrid, dragostea ,
vea toate motivele să fie în aprecierea ritmului de Împreună eu bohrwierklstul Marcel Fedur, se consultă asu pra execuţiei unei pietre Se extragem zilnic cantităţi tura!); VULCAN:
cuplare pentru laminorul de 800 mm.
nemulţumit: „Trece vre­ montaj, a modului în ca­ Foto: VIRGIL ONOIU suplimentare de cărbune pe malul .mării"’
mea şi încă n-am făcut re se desfăşoară probele faţă de sarcinile de plan. i r u l ) ; LONEA: Pa
probele cu maşina în tehnologice. ! mică in acţiune t
j PETRILA: l’ove:
; Buddy Ifolly (Mur
AN1NOASA: (Muncita',
Ghi
înălţimi
F < « s iu n e a unei familii -albinăritul Organizare ireproşabilă şi ritmuri înalte RIC ANI*. Oglindi
(Retezatul);
BUAI
O
roşie);
(Steaua
După ce o viaţă întrea­ baza contractului, coopera­ la toate lucrările pe ogoare! să-l împuşcăm pe
gă au muncit ca tîmplari tivei de producţie din Ilia Oglinda spartă
Scene din viaţa t*
in cadrul secţiei de profil 1100 kg miere de cea mai (Urmare din pag. 1} fd deprecierea lor. • Este Sarcinile aferente sectorului zootehnic (Flacăra); GEOAC
a Cooperativei de produc­ bună calitate. Iar în acest -------——------ ------------- — indicat ea înainte de a fi Escaclronul Husari
de
ţie, achiziţii şi desfacere a an au contractat din nou ştrinse în bateţi, este ne-, arate, miriştile să fie păşu- îndeplinite ireproşabil viitori (Casa freg;
HAŢEG:
O
mărfurilor Ilia, soţii Iolan- •îrisemnate cantităţi de mie­ cesar să fie luate măsuri nate cu bovinele sau cu dineuri (Dacia).;
da şi Alexandru Marto- re, precum şi alte produse pentru uscare, evitînd ast- oile. • Activitatea în tabere- Consiliile populare sa ma- , Caseta Măriei de
nossy au ieşit la pensie. agroalimentare. CĂLAN: Viaţa i o
să (Casa de cult
Deşi noul statut le-ar da De la aceşti vrednici oa­ Arături şi culturi duble pe toate le de animale să fie mai nifeste o preocupare deo­ MERIA: Călăuza
dreptul la o binemeritată meni, mulţi tineri din Ilia suprafeţele stabilite ! bine organizată şi condu­ sebită pentru îndeplinirea l-Ii (Mureşul) ;■ r*
odihnă, cei doi harnici şi şi din satele învecinate au să, punînd accentul pe spo­ obiectivelor ce ie revin din pada albă a Ruşi»
-neobosiţi gospodari n-au deprins de-a lungul anilor • Pregătirea unor baze minţării culturilor duble, rirea producţiei de lapte programul judeţean de au- na).
pus punct muncii. Ci, ca meseria de tâmplar, dar şi temeinice recoltei anului realizând suprafeţe supli­ si carne care se livrează la toconducere şi autoaprovi-
orice vrednic om al satu­ fainele albinăritului, fru­ viitor impune acţiuni ener­ mentare prevederilor de fondul de stat. • Realiza­ n^sw:3
lui, acum avînd mai mult museţea pasiunii de api­ gice pentru efectuarea ară­ plan. © Pe suprafeţele o- rea efectivelor planificate zionare teritorială, asigu-
timp liber, s-au dedicat cultor. Prin hărnicia şi co­ turilor pe toate suprafeţele cupate cu culturi duble să la fiecare specie obligă la rînd realizarea in totali­
Rezultatele trage jMx
cu pasiune albinăritului. rectitudinea manifestate în planificate, o Important fie aplicate lucrări meca­ tate a contractărilor şi li­ ! ordinare din 25' im
Astăzi, familia Martonossy muncă, în toţi anii în care este ca toţi mecanizatorii nice de întreţinere, favori- măsuri energice pentru în­ ; Extr. f: 32, 57. 4. ,|; *
are 31 de familii de albi­ au activat la secţia de ttm- să acorde deosebită grijă zînd astfel sporirea produc­ lăturarea pierderilor prin vrărilor de produse de la ; 19, 36, 13, 10.
calităţii arăturilor şi nivelă­
ne, care sînt îngrijite cu plărie, cei doi soţi Marto­ rii terenului. ® în unităţile ţiei la hectar. mortalităţi şi sacrificări, o gospodăriile populaţiei. j Exu*. a H-a: 90. îl
14. 52, 81, 45, 15, 7*) ;
pricepere şi răbdare. Mie­ nossy au fost o pildă vie Extr. a ni-a: 4
rea adunată o livrează la pentru mai tinerii lor to­ care dispun de cantităţi 66, 48, 58. 32, 26, 8
"ondul de stat. Numai în varăşi. (Ion Coţoi, cores­ mari de gunoi de grajd să Extr. a IV-a: rit,
nul trecut yx predat, pe pondent). se organizeze formaţii de 49, 30, 41. 47, 89, 7isă
lucru pentru fertilizarea F.xtr. a V-a: 7, 4IM
terenurilor. ® Maximă a- 61. 67, 58, 35, 77, an
Vl-a: 5* X;
Extr, . a
tenţie să fie acordată în­ 21, 10, 41, 19, 79, S.un
ralor de construcţii — şi 4 Extr . a Vil-a:
interpretarea artistică de v cheierii neîntîrziate a însă- 20, 9, 4.9. 35, 89, 31 ,<88
calitate, n In tabere. In a- t Extr, , a Vin-a: ifp
ceste zile, aproape 300 de ' Furajele — strînse 20. G4, 25. 72, 15, 5
elevi din Valea Jiului se * Extr . a IX-a: 6, >
află în tabere la munte şl | şi depozitate pi'nă 79, 53, 9, 19, 49, 70
? a Locul i. La faza inter- la mare. La Cerbu Brelei * Extr. a X-a: 23.
î judeţeană a concursului (Dîmboviţa) — 00 de copii, * la ultimul kilogram 36, 62, 52, 77, 47. 4
j brigăzilor artistice din do- la Corbeni şi Valea Marc I ® înlăturarea restanţelor Extr. a Xl-a: 4
v meniul construcţiilor, Hu- (Argeş) — G0, la Galaţi — * 83, 40, 89. 78, 86 '
nedoara a ocupat un me­ 40, la Săliştea Sibiului — ' la strîngerea furajelor o- Extr. a XIT-a.-
S rituos loc I. Este vorba de 20. De la şcolile generale I bligă la măsuri hotărite in 8. 51, 12. 58. 21, 3
» brigada artistică a Trustu- ■Jir. 2 Petrila, 7 Petroşani ’ scopul mobilizării tuturor
t lui de construcţii Hunedoa- şi Liceul industrial din Pe- '
l ra care, cu textul „Scrisori trila, alţi 36 de elevi se I forţelor de la sate la re­
> cu... cîntec“, realizat de e- bucură, în aceste zile de coltatul fîneţelor, a tutu­ I VREMEA'
s
| conomlstul Marian Iaru (in­ iulie, de soarele, nisipul şi *■ ror resurselor furajere, in­
ii structor I.iviu Oros), a ob- clusiv a ierburilor de pe
* ţinut in întrecerea interju- apa Mării Negre. ' Timpul probab
g deţeană de la Timişoara şanţuri, canale, din golu­ ziua de 27 iulie 19
J punctajul maxim. I l-a rile de păduri etc. ® O me in curs de ii
1 conferit conţinutul progra- mai bună organizare se im­ ţire, cu cerul vâri.
ţ muiui — desprins din pro- pune ia transportul furaje­ ( u i l u r a (ic roşii (le la f e r m a de solarii (lin Sintandrei a fructificat bine. In fiecare cădea ploi locale x.
s b'ematica majbră a şantie- lor din timp şi ţinerii linei săplămină se trimit pe piaţă zeci de tone. Ier de averse fre(
i i I zona de deal ş
evidenţe corecte.