Page 89 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 89
Preocupările oţelarilor
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ti
îndreptate spre realizarea planului şi
încadrarea în consumurile specifice
Preocuparea de bază a la oţel a fost realizat, chiar zultatele prezentate. Foar
SnriALISMIL cadrul oţelăriilor Siemens pe linia fabricării oţelului am reuşit să conştientizăm
te Important este faptul că
Eforturile
făcute
depăşit.
colectivelor de muncă din
oamenii
asupra necesităţii
cu consumuri cît mai scă
Martin nr. 1 şi 2 ale Com
concretizat
s-au
gospodăririi şi folosirii ra
în
zute
binatului siderurgic Hune
ţionale a materiilor prime,
doara o constituie realiza
cifre care merită a fi luate
mai cu seamă a celor adu
metal, în şarje s-au obţi
timentele stabilite, încadra
ORGAIi AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. rea planului de oţel în sor în considerare. Astfel, la se din import. La ferom )-
libden, nichel, ferovanadiu,
nut economii în total de
rea riguroasă în costurile
E « ■ M M U LA R J U D E Ţ E A N de producţie la fiecare şar 136 tone, la feromangan de ferobor, spre exemplu,
80 tone, la ferosiliciu de
mergîndu-se pe limita in
jă elaborată. Ce rezultate
s-au obţinut în aceste di 36 tone, la utilaje de tur ferioară a ecartului anali
recţii în perioada trecută nare de 61 tone, la plăci zei chimice (limita prescri
de la începutul anului, am termoizolante de 50 tone, să în care poate varia ele
Anul XXXIV, nr. 7 687 MIERCURI, 28 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani
aflat cu prilejul discuţiilor la cărămizi bazice de 17 mentul din compoziţia chi
cu mai mulţi factori de la tone, la energie electrică de mică a şarjei), am realizat
secţiile amintite. 49 000 kilovaţi oră. Numai în acest an economii de
' Âtît ia O.S.M. 1 cît şi la la combustibil convenţio peste 12 milioane lei. Sin-
O.S.M. 2, trăsătura specifi nal consumurile au fost tem conştienţi că avem încă
ÎN ÎNTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI că a activităţii oţelarilor depăşite cu 15,6 kg c.c. pc neajunsuri în activitatea
este reducerea consumuri tona de oţel, ceea ce în noastră, că în continuare
lor de materii prime şi seamnă că, de la începutul trebuie să ne străduim mai
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU combustibili, cale sigură de anului, s-au consumat în mult pentru a le înlătura,
sporire a eficienţei econo plus circa 2 600 tone c.c. pentru a deveni mai efi
mice, căreia i se acordă o — Pentru fiecare marcă cienţi.
atenţie majoră. Vom vedea de oţel — arăta Octavian O.S.M. 2. în trei luni din
Excelent pentru calitate, însă că rezultatele obţinu Furdui, tehnologul secţiei acest an, secţia nu şi-a
te în acest an sînt diferite
de la secţie la secţie. — există o fişă tehnologi realizat sarcinile de plan
că cu toate consumurile de
1.
Economistul
O.S.M.
bravo pentru promptitudine! Victor Sîntimbreanu apre materiale şi operaţiile care la producţia fizică, aici in-
cia că s-a lucrat bine, cu trebuie respectate dc oţe- LIVIU BRAICA
Am relatat deseori in pa deschidere totală de G0 de toate greutăţile întîmpina- 1 ari. în ce măsură s-au res
ginile ziarului nostru despre metri şi o greutate de 30
realizările bune obţinute în de tone), au făcut ca nici te în producţie, că planul pectat ele se vede din re {Continuare în pag. a 2-a)
producţie de tinărul colectiv una din întreprinderile din
de la Întreprinderea meca- ţară, specializate în acest
AUGUST ceea Orăştie. De îndemnat dată, gen de lucrări, să nu se Radar cotidian pe platforma C. S. Călan
astă
uică
ne-a
ce
să
angajeze la executarea lor.
scriem despre oamenii mun Şi-au luat inima-n dinţi
v\o » cii de ia această întreprin cei de la Orăştie. Şi, dacă
dere a fost o coală de hîr- s-au angajat la o asemenea
tlc, cu antet oficial, aflată lucrare, au vrut să se ţină
DEPĂŞIRI DE PLAN pe biroul inginerului şef al de cuvînt, să dovedească tu
Remus
ce
LA PRINCIPALII unităţii, căzut sub Mogoşan, intim- turor, dar, mai ales lor în
ne-a
ochi
INDICATORI plător. Pe scurt, era o a- şişi, capacitatea şi tăria co
Că
lectivului.
n-a
fost uşor,
dresă prin care se aduceau că au existat în acest timp
Colectivul oamenilor \ calde mulţumiri conducerii destule momente de cumpă Toate lucrările sînt importante!
de
organizaţiei
unităţii,
J muncii de la Intreprin- 1 partid, întregului colectiv, a- nă, zile şi nopţi de tensiune,
nu mai trebuie să subliniem.
I derea mecanică de ma- i preciindu-se în mod deosebit O ştiu cel mai bine munci Constructorul (I.G.S. şi etanşările dintre cor
^ teri al rulant Simeria 1 calitatea ireproşabilă a unor torii Solomon Voinea, Tra- Hunedoara) consideră lu purile halelor. Din acest
şi
Constantin
v raportează, în întîmpi- ţ subansamble au executate livrate ian Şcndrcscu, Codrca, Ioan crările ce le mai are de motiv, cind plouă, apa
faptul
fost
că
Avram
Ispas,
/ narea marii sărbători 1 înainte de termenul stabilit, Bondric, Octavian Alba, Ni- executat la C.E.T. 3 intră în zona cazonelor 4
I naţionale a poporului ' propunîndu-sc, totodată, pre colae Cristea, Gheorghe Jdi- şi 5.
ţ nostru, înseninate reali- mierea, dintr-un fond al mi ra, maiştrii Petru Stoica, drept... mărunţişuri. Be Cu cazanele, altă po
resort,
celor
nisterului
a
de
1 zări în producţie. Astfel, care au contribuit la realiza Domiţian Brişcaş, tehnologii neficiarul insă este de veste. La cazanul nr. 5,
Irimescu,
Gavril
1 în perioada trecută de i rea acestei performanţe. Nu, Samucl subinginerii Nicolae altă părere. Pentru că, constructorul iese din
„„
Vinţi,
ţ la începutul anului, pla- 1 nu-f IJ , 1 „° Timariu şi Dumitru Popa, chiar dacă aceste lucrări culpă. Nu sînt însă ab
tare . Poate fi catalogata, cei care au contr jj,uit din
l nul la producţia marfă ^ dactare ca performanţă sînt finisaje, ele trebuie solviţi de răspundere be
intr-adevăr,
? a fost depăşit cu 3,5 mi- i ceea ce au realizat muncito plin la executarea amintite executate în cel mai scurt neficiarul şi întreprinde
lor ansambluri.
J lioane lei, iar la pro- J rii şi tehnicienii din secţia Piuă la urmă, constructorii timp. Aşa, spre exemplu, rile furnizoare de utilaje:
1 ducţia netă cu 1,8 mi- \ confecţii metalice a între de maşini din Orăştie, ho- trebuie asigurată panta de întreprinderea de maşini
prinderii.
J 1 t o O n A I a , W O , , « « '» V O T i tăriţi să întimpine măreaţa scurgere a apelor prove
lioane lei. S-au reparat
Dar despre ce este vorba ?
grele Bucureşti şi între
la
sărbătoare
I suplimentar sarcinilor ■ Trebuiau executate, in pre 23 August naţională de cit nite din condens, trebuie prinderea „Vulcan" Bucu
cu
rezultate
de
| 400 de vagoane de mar- i mieră pe ţară, un set pentru mai de scamă, au tre uşurat accesul personalu reşti, care nu au asigu
metalice
construcţii
l fă şi s-au recondiţionat ţ industria aeronautică. Tehni cut, cu calificativul „exce lui la instalaţii. Dar aici rat încă furniturile pen
• şi montat circa 140 de ■ citatea deosebită cerută de lent 11 noul examen. A fost nu se lucrează. După jpi- tru acest agregat. Iar ca
unul dintre cele mai difici
, ssii. O atenţie deosebi- ^ lucrările respective (toate le pe care l-au susţinui in zanul nr. 5 şi turbogene-
t tă s-a acordat încadră- t sudurile trebuiau să fie de aceşti ani ai devenirii colec nia beneficiarului, repre
clasă,
înaltă
gamagrafiate,
■ rii în consumurile ma- , toleranţele ce se admiteau, tivului, al afirmării sale pe zentat de această dată dc ratorul nr. 1 trebuie să
naţional
teriale şi de energie e- I atît la lungimea construcţiei plan din care şi internaţio inginerul Virgil Moroşan, intre în funcţie odată cu
mai
ieşit
au
nal,
metalice, cit şi la execuţia constructorii trebuiau să noul furnal şi noua bate
lectrică, înlăturării ri- ^ nodurilor era de ordinul mi puternici, mai conştienţi de rie de cocsificare, în ve
l sipei, reducîndu-se chel- l limetrilor) şi dimensiunea propria lor valoare. predea sala de maşini... derea asigurării energiei
oglindă. însă au predat-o
J tuielile totale la 1 000 ' gigantică a ansamblurilor electrice şi a aburului
1 Iei producţie marfă cu ţ respective (fiecare avea o MIRCEA LEPĂDATU cu... gropi. De asemenea, pentru cele două capaci
^ 41 de lei, iar cele ma- t etanşările la trecerile tăţi de producţie.
t teriale cu 4 lei. Rezul- . conductelor prin pereţi Problemele cele mai
/ ţaţele bune obţinute în * nu sînt făcute. Şi dacă mari le ridică însă C.E.T.
ţ producţie au făcut ca şi ^ ÎN INTERIORUL ZIARULUI : vorbim de etanşări, tre 2. La grupul de cazane 4,
1 planul la beneficii să buie să spunem că in ul 5, 6, s-a executat fundaţia
i fie depăşit cu G,4 îl tima perioadă constructo şi s-a montat coşul pen-
lioane lei. \ • Angajare unanimă pentru creşterea bazei pro rul s-a detaşat de aces
prii de materii prime
* \ » Portrete de pe un mare şantier hidroenergetic tea. Altfel nu ne expli DORIN CORPADE
Şi colectivele între • Dialog cu cititorii Simboluri ale înălţării căm de ce nu s-a finali----------------------------------------------
prinderii de producţie ) • Album de vacanţă Hunedoarei socialiste. zat izolarea acoperişului {Continuare în pag. a 3-a)
i industrială pentru con- ^ Foto: V. ONOIU
! strucţii căi ferate Deva i
I şi-au amplificat efortu- >
^ rilo pentru a obţine re- \ LA zi în Eforturi susţinute
l zultate cît mai bune la t a g r i c u l t u r ă
) toţi indicatorii. După ;
\ cum ne-a informat ing. 1
( Bujor Albu, de la înce- ^ pentru încheierea grabnică a secerişului
■ putui anului, oamenii i
. muncii din această uni- 1 în Consiliul unic agro în aceeaşi idee, Ioan tin Gita .şi Marinei Mereu, — Prin ce se evidenţia în lan si s-a lăsat de se
ţ tate au realizat produc- ţ industrial Ilia, secerişul Cionca, inginerul şef al ca şi a celor de la trans ză aceşti oameni ? cerat ultimul. Combina ce
i (ia netă în proporţie de l griului a fost încheiat la C.A.P. Ilia, spunea : portul recoltei — Cornel — Prin dăruire, prin o conduce Marinei Marcu
I 101,5 la sută. De aseine- / cooperativele agricole din — S-a muncit bine, or Potinteu, Ioan Dimperu — se află la a 12-a campa
nea, au depăşit planul ţ Lăpuşnic, Dobra, Gurasa- ganizat, disciplinat şi ţin să şi a mecanizatorului de pe conştiinciozitate. Ioan Ne nie de seceriş şi — firesc
la principalele sorti- l da si Burjuc, iar unităţile subliniez meritul combine- presa de balotat — Gheor lega, de pildă, a fost întot — a înregistrat multe de
mente fizice, după cum ■ din Ilia, Sîrbi şi Teiu s-au rilor Ioan Nelega, Constan ghe Suba. deauna primul ce a intrat fecţiuni. Ei bine, mecaniza
urmează : Ia piese de apropiat de finalizarea a- torul — un băiat tînăr şi
schimb pentru construc- \ cestei importante lucrări. harnic — n-a tras-c pe
ţii căi ferate şi utilaje l Suprafeţe însemnate cu dreapta, ci a reparat-o de
terasiere cu 526 000 Iei, ? grîu mai sînt de secerat la fiecare dată cu multă ope
la recondiţionări piese ) Răduleşti, Roşcani, Ohaba, rativitate.
de schimb cu 330 000 1 Zam şi Sălciva. Pentru a se în ritm apropiat de ccl
lei, la produse din ma- i grăbi ritmul secerişului, al secerişului se desfăşoară
se plastice cu 850 000 1 consiliul unic agroindus eliberarea terenului, arătu
ţ lei, iar la piatră brută ţ trial a deplasat spre uni rile şi însămînţarea cultu
pentru construcţii tera- tăţile rămase în urmă toa
t siere şi portuare cu ! te combinele devenite dis rilor duble. La ora actua
) 40 400 tone. Plusurile de j lă nu se mai află paie pe
ponibile, lucru ce s-a făcut cîmp (decît cele surprinse
\ producţie au fost obţi- ^ cu multă operativitate. în de ploile de duminică şi
\ nute pe seama creşterii j discuţia ce am avut-o cu luni) la Lăpuşnic, Ilia, Bur
ţ productivităţii muncii, ţ Elena Bucovineanu, pre juc şi Gurasada. De men
şedinta C.A.P. Dobra, in
ţ în condiţiile reducerii i terlocutoarea remarca fap ţionat că la cooperativele
costurilor de producţie tul că un mare merit în agricole din Burjuc, Ilia,
cu 404 000 lei şi a chel- buna desfăşurare a seceri Teiu, Sălciva şi altele, s-a
, tuielilor materiale cu şului l-au avut mecaniza
151 514 000 lei. torii ce au muncit pe com Combincrii Lucian Boilor, Aurel Cătălina fi Gheorghe Rtisu seceră griul de pe TRAIAN BONDOR
l bine — Nicolae Lungu şi ultimele hectare la C.A.P. Xeşnlc.
Ioan Negrilă. (Continuare in pag. a 2-a)
