Page 9 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 9
EDMŢA CONSILIULUI DE STAT
în ziua de 3 iulie 1982 In cadrul problemelor dului funciar nr. 59/1974;
a avut loc şedinţa Consi înscrise pe ordinea de zi. Decretul pentru stabilirea"
liului de Stat, prezidată Consiliul de Stat a dezbă taxelor consulare; Decretul
de t o v a r ă ş u l Nicolae tut şi adoptat: Decretul pentru sancţionarea unor
Ceauşescu, preşedintele Re privind regimul vegetaţiei fapte privind bunurile în
publicii Socialiste România. forestiere de pe terenurile credinţate spre transport
La şedinţă au luat parte, situate în afara fondului unităţilor socialiste.
ca invitaţi, primul ministru forestier şi funcţionarea în cadrul şedinţei, Con
al guvernului, miniştri, instalaţiilor de prelucrat siliul de Stat a soluţionat,
„..alţi conducători de organe
centrale, preşedinţi ai unor lemn rotund în cherestea; de asemenea, unele pro
comisii permanente ale Decretul pentru modificarea bleme ale activităţii cu
Marii Adunări Naţionale. şi completarea Legii fon rente.
LA Zi IM AGRICULTURĂ
Anul XXXIV, nr. 7 667 DUMINICĂ, 4 IULIE 1932 4 pagini — 50 bani
în întreprinderile agricole de stat R e c o lt a r e a
idinţa Comitetului PoSîtlo în c h e ie r e a g r a b n ic ă ş i d e p o z it a r e a
a s e c e r iş u l! o r z u lu i f u r a je lo r
necutiv al C.C. al gricole de stat din judeţul si avem încă o seamă de zilei se pune problema va
ordinea
Ja
cînd
Acum,
Cele trei întreprinderi a-
necazuri
funcţionarea
cu
nostru — Simeria, Mintia combinelor. lorificării pe deplin a tu
Sîinbătă, 3 iulie, sub preşedinţia tova funcţionarea corespunzătoare a organis şi Haţeg — au avut ocu Afirmaţia este adeverită turor surselor de furaje,
răşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene melor care au răspunderi în acest dome pată cu orz o suprafaţă de stadiul la zi al recoltă strlngerea şi depozitarea cu
ral al Partidului Comunist Român, a a- niu, astfel incit să se asigure respectarea importantă. O suprafaţă rii orzului. Pînă in prezent, grijă în cămările zooteh
vut loc şedinţa Comitetului Politic Execu termenelor de punere în funcţiune şi a- însemnată, deci, ce presu întreprinderea agricolă de niei a tot ceea ce ne ofe
tiv al C.C. al P.C.R. tingerea parametrilor proiectaţi Ia toate punea o bună organizare stat Simeria a secerat or rii din belşug tâmpul, să
Comitetul Politic Executiv a analizat obiectivele economice prevăzute să se şi coordonate a muncii zul de pe 357 ha, T.A.S. vedem cum se acţionează
modul în care s-au îndeplinit prevederile construiască. pentru ca secerişul să se Mintia 125 ha, iar I.A.S. in unele unităţi pentru a-
planului pe primul semestru al anului în Comitetul Politic Executiv a cerut mi desfăşoare intr-un ritm cit Haţeg numai 102 ha. Rit sigurarea hranei animale
curs. Au fost evidenţiate rezultatele bune nisterelor şi întreprinderilor să acorde mai rapid şi fără nici o mul do lucru atins nu este lor în perioada de slabu-
obţinute în industrie şi agricultură, în ce toată atenţia realizării integrale a planu pierdere. cel stabilit la nici o uni iaţie şi a unui stoc de re
lelalte domenii de activitate, care asigură lui de export, valorificării superioare a — Cum s-a desfăşurat tate. linele combine au se
traducerea în viaţă a obiectivelor stabilite produselor româneşti pe piaţa externă. pînă acum secerişul ? l-am cerat 5—(i ha pe zi, dar zervă în vederea depăşirii
de Congresul al Xll-lea al partidului pri Comitetul Politic Executiv şi-a expri întrebat pe Ioan* Eîntină. multe maşini n-au atins unor greutăţi în caz de
vind dezvoltarea economico-socială a ţă mat încrederea că organele şi organiza inginer la. Trustul judeţean dorit 3—-1 ha. deoarece au iarnă „grea şi prelungită.
rii şi ridicarea nivelului de trai al po ţiile de partid, comuniştii, toţi oamenii al I.A.S.
porului. Totodată, s-a apreciat că este ne muncii vor acţiona cu toată răspunderea — Bine şi nu prea, ne- n TRAI AM 80MDOR N. ZAMFIR
cesar să se acţioneze în continuare, cu şi priceperea pentru recuperarea restanţe î'ăspuns interlocutorul. As
toate forţele, pentru înfăptuirea tuturor lor din prima parte a anului şi îndepli ta din pricină că am avut (Continuare io pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
indicatorilor de plan, urmărindu-se în nirea exemplară a sarcinilor pe semestrul
deosebi realizarea producţiei fizice şi sor al doilea, creîndu-se, astfel, condiţii pen
timentele, creşterea calităţii produselor, tru înfăptuirea integrală a prevederilor
reducerea mai accentuată a consumului planului pe 1932 şi pe întregul cincinal, :p:m S: gţSSÎ!»} ŞPsi R ' Ş&iîPŞÎS*! Si;
<.\0v A J,
/
V. <v
de materiale şi de energie, sporirea ge pentru creşterea neîntreruptă a bunăstării '■ P ....
nerală a eficienţei economice. O atenţie materiale şi spirituale a întregului popor. S ■ ■ ■ VP........................ \ ' P'-p ■ P v
deosebită a fost acordată îndeplinirii pla Comitetul Politic Executiv a analizat şi ' - •>
nului în domeniile industriilor petrolului, aprobat Programul cu privire la creşterea Î^eî C i ,
cărbunelui, gazelor, construcţiilor de ma producţiei de ţiţei, precum şi Programul W i i II: ■
şini si metalurgiei. cu privire la creşterea producţiei de gaze.
Comitetul Politic Executiv a cerut mi pe perioada 1982—1985, peste prevederile
nisterelor, centralelor industriale şi între actualului cincinal.
prinderilor să ia măsurile necesare pentru Elaborate din iniţiativa şi la indicaţiile
folosirea cit mai eficientă şi economică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, programele
mijloacelor existente în dotare, aprovizio urmăresc, în actuala conjunctură econo
narea corespunzătoare şi funcţionarea mică internaţională, marcată de o gravă
normală a tuturor unităţilor, folosirea cit criză petrolieră şi energetică, lărgirea ba
mai judicioasă a forţei de muncă, pre zei proprii de materii prime, sporirea gra
cum şi pentru respectarea riguroasă a dului de asigurare, din resurse interne, a
disciplinei şi a ordinii fn producţie. în necesităţilor economiei naţionale şi redu p •** ..
vederea îndeplinirii acestor sarcini, s-a cerea substanţială a importurilor. Se a- p ■ p-- ■ ■ ■ ■ ■
indicat ca ministerele să treacă de îndată duce astfel o contribuţie de cea mai ma - M p r , . : ' - ;P.t:PP,P--'- ;
la analiza situaţiei existente în fiecare re importanţă la progresul întregii noas
unitate, să se urmărească zilnic modul în tre economii, la sporirea avuţiei naţio
care sc realizează producţia planificată. nale şi întărirea independenţei şi suvera
Comitetul Politic Executiv a cerut gu nităţii ţării. Mecanizatorul losif Vinţi lucrează ia secerişul orzului de pe terenurile Complexului
vernului să urmărească cu toată fermita interco operatist Oră ştie.
tea îndeplinirea planului de Investiţii, {Continuare în pcig. a 4-a)
r a samnf a »»W
DECRETUL CONSILIULUI DE STAT PRIVIND (e fericit de crearea unor
bunuri spirituale pe măsură.
GOSPODĂRIREA JUDICIOASA ŞI REDUCEREA ir a*h oe ia j^oMiâRESuL Ml Ccisa de cultură de aici -
AS» mBTIPUtUI COMUNIST ROMÂN armonioasă materializare a
CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA, inteligenţei, ingeniozităţii,
......................................... - ■ VttacmtBtnsemr
TERMICA, GAZE NATURALE ŞI COMBUSTIBILI capacităţii creatoare a ar
hitectului Cornel Fiorea şi
a răspunderii constructori
Efortyrî susţinute lor care au înălţat-o — a
îmbogăţit nu numai tezau
reducerea consumurilor j Viaţa spirituali - reevaluata, rul arhitectural al oraşului,
ci şi pe cel spiritual, reeva-
şl byrsa gospodărire luindu-l, dindu-i valorile i-
a resurselor energetice | cil valorile spiritului nou, revolufioni dealurilor noi, revoluţiona
Stcitornicindu-se,
prin
re.
demersurils-i zilnice, in via
La întreprinderea meca nera Sorinela Nicula, de la Deschiderea pe care a culturii socialiste, al crea Congres al partidului. In ţa spirituală a oraşului, a-
nică Orăstie au existat şi compartimentul mecano-e- cunoscut-o în ultimii ani ţiei artistice ne iac sa în perioada care a trecut de şezămintul de cultură s-a
pînă acum preocupări sus «-nergetic al unităţii. De viaţa spirituala a munici ţelegem "mai lesne şi mai la acest istoric Congres, in implicai profund in toate
ţinute pentru utilizarea ra aceea, noi am luat o serie piului Deva, valorile noi cuprinzător ce au însemnat viaţa municipiului Deva au domeniile de activitate şi
ţională a energiei electrice de măsuri menite să ducă puse in circulaţie pe tări- hotăririle adoptate in acest avut ioc profunde mutaţii cu precădere in cete de or
şi termice, diminuarea la mai buna gospodărire a mul educaţiei ştiinţifice, al domeniu de cel de al IX-!ea economico-sociale, seconda- din ştiinţific, tehnic, artistic,
consumurilor de orice na combustibililor, la reduce cu reale repercusiuni în vi
tură. Imediat după apari rea consumurilor energeti ziunea oamenilor despre lu
ţia .recentului Decret al ce. Astfel, am trecut la în me şi societate, îmbogăţind
Consiliului de Stat privind locuirea motoarelor supra potenţialul lor de cunoaşte
gospodărirea judicioasă şi dimensionate şi am luat re, de acţiune.
reducerea consumului de e- măsuri ca maşinile-unelte Festivalul naţional „Cin-
nergie electrică, termică şi mari consumatoare de ener tarea României" a creat şi
combustibili, constructorii gie electrică să fie încăr aici acel cadru favorabil de
ele maşini au trecut la cău cate mereu la capacitatea descoperire, apărare, valo
tarea unor noi soluţii, la maximă. Cu eitva timp în rificare a valorilor. A repus
stabilirea de noi măsuri, urmă s-a încheiat acţiunea in circulaţie comori - ines
care, puse cil mai repede de înlocuire, la toate locu timabilul nostru folclor -
în aplicare, vor contribui rile de muncă, a becurilor exprimînd cu convingere,
la reducerea mai substan incandescente, cu becuri si prin mijlocirea artei auten
ţială a consumurilor de e- tuburi fluorescente. Aces tice o adevărată concepţie
nergie electrică, t'u:m'rî\şi, tea si alte asemenea ac despre lume şi viaţă, con
gaze naturale. ţiuni au condus la econo cepţie sănătoasă, bazată
— Prevederile din Decre misirea in primul semestru pe muncă, pe idealuri de
tul Consiliului de Stat sînt a 350 MWh energi.e electri iînfrăţire şi prietenie. „Cin-
o cerinţă logică, firească, că. Concomitent, am acţio tarea României“ a oferii, o
în actualele condiţii cînd o- nat pentru reducerea con dată cu Îndemnul de re-
menirea se confruntă tot sumului de gaze naturale
mai acut cu problemele ge • L. LARA
nerate de peăderea resurse MIRCEA LEPADATU
lor energetice şi a materii Casa de cultură din Deva, Foto : VIRGID ONOIU (Continuare în pag. a 3-a)
lor prime — releva ingi (Continuare in pag. o 2-a)