Page 90 - Drumul_socialismului_1982_07

paq. 1 DRUMUL SOCîALISMUl

Angajare unanimă pentru creşterea
*JlmtMt£ de pe un mate eaCrfgs
ITE
bazei proprii de materii prime I«,00 Telex
§uMtie% hidtaenetq^eUc lG.OS , t oal
Bilanţul activităţii pro­ eforturile depuse în pro­ sociale şi de muncă şi ne siderînd că abordează un ia 0>
Cărnii
ductive încheiat de între­ ducţie şi realizările obţi­ angajăm să ne amplificăm stil de muncă principial, Sînt mulţi tineri care lu­ manevrare a buldozerului şcoal;
prinderea de prospecţiuni nute (eforturi mari, rea­ realizările de pînă acum, ferm, ordonat — reflectat crează pe marele şantier sau ca mecanici. De ea 16.25 Stadii
şi explorări geologice Deva lizări pe măsură), dar mai să ne menţinem locul I în şi în rezultate bune în Rîu Mare-Retezat şi des­ insă e nevoie aici. Mina ei 1.7,05 Tragi
pe primul semestru al a- mult greutăţile şi neajun­ întrecerea socialistă pe în­ producţie —, dar au consi­ pre care ar merita să vor­ de femeie simte sub palma, 17,13 Film
nului a fost fructuos. Ast­ surile pe care le-au mai treprindere. derat că, pentru înfăptui­ bim. Un exemplu ii consti­ prin manetă, cea mai mică Peru,
fel, planul la foraje a fost avut în activitate, posibi­ Conştienţi de necesitatea rea sarcinilor deosebit de tuie Costicâ Captat, care denivelare. Tocmai de a- şi vii
realizat în procent de 105,1 lităţile insuficient valori­ perfecţionării continue a mobilizatoare din semestrul lucrează încă din 1977 pe ceea, a test repartizată la 17.30 Arc
Angu
la sulă, la lucrările de ga­ ficate, participanţii la dez­ propriei activităţi şi a adu­ al II-lea al anului, consi­ cele mai pretenţioase utila­ nivelarea straturilor de fil­ 17,50 1001 i
lerii s-au înregistrat depă­ bateri au solicitat sprijin cerii în circuitul economic liul oamenilor muncii tre­ je de excavat. Cei „bă- tre 1 şi 2. Prin calitatea 18.00 Inchii
şiri de 470 ml, iar la sui­ doar în problemele pe a unor volume sporite de buie să insiste mal mult trîni" l-au îndrăgit, tinerii muncii ei, Elena a depăşit lui
tori de 100 ml, cheltuieli­ care nu le pot rezolva zăcăminte minerale utile si la ministerul de resort lui colegi îl respectă şi l-au pe mulţi bărbaţi, mai vechi 20.00 Telcji
le la 1 000 lei producţie pentru a primi ajutor în ales secretarul organizaţiei în meserie şi de categorie 20,23 Pentr
de lucrări geologice au domeniul aprovizionării de U.T.C. Cînd a venit la superioară, oameni foarte (lina
fost reduse cu 27,8 lei, la ADUNĂRI GENERALE tehnico-materiale şi al asi­ Rîu Mare-Retezat, aducea buni şi care-şi stăpînesc 20,35 Civici
preţul de deviz s-a obţinut ALE OAMENILOR MUNCII gurării unor condiţii mai cu ei ca „zestre“ de înce­ profesiunea; i-a depăşit 20.25 Teleci
sevcr<
o economie de 2,7 milioa­ bune de muncă şi de trai put de drum, încredere în prin calitatea bună a lucră­ pe ţs
ne lei, volumul beneficii­ muncitorilor geologi, son­ puterea sa de muncă. Şi, rilor efectuate. studio
lor suplimentare fiind de singuri, angajîndu-se să-şi de resurse energetice, ex- dori şi mineri, care să le cu o răbdare de invidiat loan Grigoraş e mecanic 22,20 Teleji
0,3 milioane lei. îndeplinească în continua­ primînd hotărîrea colecti­ permită obţinerea unor nu se dezminte. auto în cadrul coloanei 22.30 fnclll(
Dar, pe fruntaşi (I.P.E.G. re exemplar sarcinile de velor în care muncesc de randamente superioare în Simion Roşu a fost pri­ Netiş. Vorbeşte cu greuta­ Iui.
Deva a ocupat locul I pe plan, să materializeze nea­ a acţiona cu abnegaţie în producţie, implicit pune­ mit recent în rînduriie co- te dar precis şi concis, iar
ramură şi locul II în în­ bătut îndemnurile si orien­ aceste scopuri, Florin To- rea în evidenţă în timp muniştilor. ii urmăresc cum cuvintele sînt încărcate de JRAI
trecerea socialistă pe ţară, tările secretarului general dea, de la secţia Brad, mai scurt a unor cantităţi nivelează stratul de anro- un tulburător realism. Co­
fiind distinsă cu „Ordinul al partidului, tovarăşul reclama lipsa de motorină, sporite de materii prime. camente. Lama buldozeru­ legii îl consideră ca un
BUCURE!
Muncii" clasa a II-a, pen­ Nicolae Ceauşescu, privind cauciucuri, capse, Vasile Propunerile făcute în a- lui său mîngîie cu delicate­ punct de sprijin. Venit din dioprogram
tru rezultatele bune din dezvoltarea bazei de ma­ Săuan şi Gheorghe Rădu- dunarea generală, angaja­ ţe sau împinge cu mlnie primăvara lui '81 din Zar- La ordinea
anul 1981) nu-i domină terii prime şi resurse ener­ lescu, de la secţia Valea mentele asumate au dat bolovanii căzuţi din benele neşti! Neamţului, in scurt tură; 7,00 )
automulţumirea; ei vor getice ale ţării, de care Jiului, solicitau o mai bună dimensiune şi conţinut uriaşelor autobasculante. Se timp şi-a cîştigat încrede­ Revista pri
rul
melodii
să muncească mereu mai este mare nevoie la aceas­ dotare şi aprovizionare cu unui program de acţiune declară satisfăcut şi mulţu­ rea celor din jur şi este de ştiri;
mult şi mai bine. tă oră. prăjini grele de foraj, cu mobilizator, a cărui ma­ mit de munca pe care o considerat un om de refe­ ascultătorUi
Acest spirit de respon­ — Avem rezultate bune, scule de lucru, furtunuri, terializare trebuie urmă­ face. Ştie că aici, între rinţă. de ştiri; 10,
.ară; 10,30 )
sabilitate patriotică şi de este adevărat, dar ele pu­ diferite piese de schimb, rită pas cu pas, pentru munţi, „unde şi soarele este liste; 10,45
angajare muncitorească a teau fi mai consistente asigurarea unor condiţii ca, într-adevăr, dorinţa oa­ mai zgîrcit cu oamenii", el Danul Aslancăi — coleg de muzică <
caracterizat lucrările adu­ dacă ne mobilizam mai pentru permanentizarea for­ menilor muncii de la este chemat pentru a dura de cameră şi verişor al lui letin do.
nării generale a reprezen­ mult, dacă nu duceam ţei de muncă. I.P.E.G. de a-şi majora o parte dintr-o lucrare ti­ Grigoraş - lucrează ca şo­ serial penii
zătorii";
1
tanţilor oamenilor muncii lipsa unor utilaje şi ma­ Alţi vorbitori — Vladi- succesele in producţie şi a tanică. fer pe „Kamazul 7042“, cu -Uri; 12,0
de la I.P.E.G. Deva — teriale — x’eleva Vasile mir Galcenco, Marcel Len- se menţine în rîndul co­ La 25 de ani, Elena Ba- care a făcut 183 000 L.. folclorului;
înaltă tribună de afirmare Petreanu, şeful raionului ghea, Iosif Mîrza, Ioan lectivelor fruntaşe în în­ ghici lucrează pe buldozer. fără reparaţii. Privirea me­ ştiinţific; radii
mieră
a democraţiei noastre so­ Hondol, din cadrul secţiei Munteanu, Virgil Saghin — trecerea socialistă pe ţară Prin munca sa, a devenit reu căutătoare trădează la la 1 Ia 3;
cialiste, a autoconducerii şi Veţel, raion fruntaş pe au făcut referiri pozitive să se împlinească. un om-cheie în „inima" ba­ el un neastîmpâr ca al a- vitaţilor; 1
auto gestiunii economice. întreprindere. Solicităm îm­ asupra activităţii consiliu­ rajului. in iulie 1981 a pri­ pei năvalnice a riului pe ştiri; 10,05
(eşti; 10,20
Subliniind mai puţin bunătăţirea unor condiţii lui oamenilor muncii, con- DUMITRU GHEONEA mit un „S 1 800-1" nou, malul căruia lucrează. Aca­ lui; 10,25 C
<o — ® - 9 - « * — « _ — ® — » — nouţ. A fost foarte emoţio­ să, în Zârneştii Neamţului cese: Mart
10,40 Coordi
nată de încrederea avută o fată il aşteoptă. O va ce; 17,00 Vii
Tribui
17,05
Preocupările oţelurilor de conducerea şantierului aduce in Retezat ca nevas­ IVIierorecital
în capacitatea ei profesio­ tă, iar părinţilor le trimite fania Rareş:
îndreptate spre realizarea planului FARMACIA VETERINARĂ DiN DEVA nală. Pe şantier lucrează lună de lună bani pentru bii române;
rii; 19,45 La
împreună cu soţul. Dumitru a definitiva o casă unde să tură; 20,00
şi încadrarea î« consumurile ÎN LOCAL NOU Baghici. Cei doi soţi, aici se retragă şi să-şi primeas­ 21,00 Buletin
din 1975, se ajută la locul O zi intr-o i
că prietenii după ce-şi va terii muy.ic
specifice Ieri s-a redeschis Far­ tru] oraşului, cu intrarea de muncă, dar şi în gospo­ li îndeplinit rostul în Re­ Non stop nv
TIMIŞOAR
macia veterinară din De­ pe str. Dr. Petru Ciroza dărie. „O căsnicie adevăra­ tezat. mat Iile zilei:
(Urmare din pag. 1) cuptoarelor, spunea prim- va, in localul de pe str. (lingă agenţia loto). tă se întemeiază pe ajutor“ TRAIAN OPRGNi taten în indi
rea
producţie
— afirma Elena Baghici. Pe
topitorul loan Furca. Fie­ Lenin nr. I, la intersec­ Orarul de funcţionare baraj mai lucrează şi alţi secretarul 18,20 Sub fat
rul vechi trebuie să fie comitetului U.T.C. color — cînti
regist'rindu-se peste 1600 mai greu şi mai bine sor­ ţia semaforizată clin cen­ — zilnic, de Ia 7 la 15. huldozerişti foarte buni, ca­ de pe amenajarea dul, strate
orc staţionare după fier. tat în troici, pentru a ne re o depăşesc ca viteză de Rîu Mare-Retezat noastre ia
cucerea i
vechi şi fontă lichidă. Dar putea încadra în termenul dezbatere ;
restanţele au la bază şi u- de încărcare. De pildă, azi lodiile Iui
nele cauze proprii, de na­ (20 iulie a.c.), faţă de o 19,30—20,00 F.
ră : comunii
tură organizatorică. Astfel, oră cît aveam planificat, LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă prezentativ
datorită unor defecţiuni, am încărcat o oră şi patru­ terare.
cuptoarele n-au mers rit­ zeci de minute. Astfel, se
mic, constant, ele staţio- dereglează întregul flux al Eforturi susţiuufe pentru încheierea între unităţile care au ter­ Băcia, Sîntandrei, Bobîkia
nînd accidental peste 400 oţelului, iar cuptorul con­ minat cositul fîneţelor se şi Simeria. La Rapoltu Ma­ I f ^ I N E
de ore. Au fost însă şi în­ sumă combustibili peste află cooperativele agrico­ re — unde lucrează per­
târzieri în fazele organiza­ normele stabilite. Ca să grabnică a secerişului le de producţie Simeria, manent o formaţie de co­
torice din cauza numărului nu mai spun că fiecare mi­ Sîntandrei, B aliîlna, Tîmpa saşi — in paralel cu cosi­ DEVA : Unr
mare de manevre la încăr­ nut peste termenul prevă­ (Urmare din pag. î) ră trebuie subordonate şi complexul de miei Si­ tul se sbrînge, se usucă şi lui (Patria);
(Arta
pierdut
care, cît şi a insuficientei zut înseamnă aproape o to­ pregătirii unor baze te­ meria. Totodată ţinem să se transportă la depozitele KA: Un echip
mobilizări a maiştrilor de nă de oţel pierdut. subliniem faptul că aceste de furaje tot finul. La gapore (Flaci
la elaborare şi a topitori­ La rîndul său, Alexan­ terminat însăminţarea cul­ meinice producţiei anului unităţi au strîns, transpor­ transport sînt folosite, pen­ de casă fără
Mire:
lor şefi. dru Dragotă, şeful secţiei turilor duble pe suprafe­ viitor, asigurînd eliberarea tat şi depozitat întreaga tru punerea la adăpost a gistul); (Arta)
negru
Victor Petroeseu, secreta­ O.S.M. 2, a întărit aprecie­ ţele planificate. Cele trei cu operativitate a tuturor cantitate de fin obţinută. recoltei, atât tractoarele cu beşte, dur nu
(Constrv
pul
rul comitetului de partid al rile interlocutorilor noştri, lucrări înregistrează o oa­ suprafeţelor, fertilizarea lor Cele mai mari cantităţi de remorci, oît şl un mare nu­ TROŞANI:
secţiei, sublinia că primul reliefind că hotărîtoare recare rămînere în urmă şi efectuarea arăturilor de fân uri au fost depozitate la măr de atelaje. Brazilia (Uni
trimestru al anului a fost pentru respectarea duratei Ia Ohaba, Răduleşti si Roş­ vară. în acelaşi timp, a- complexul de vaci Bobîl- Prin intensificarea mun­ (7 Noiembrie'
dragos
încheiat de oamenii mun­ de şarjare este calitatea şi caţii. tenţie deosebită se impune na — peste 300 tone, la cii la cosit este posibil ca Astrid, VUÎ.C
tural);
cii de la O.S.M. 2 cu peste structura fierului vechi, iar C.A.P. Rapoltu Mare — a- in următoarele zile să se pe malul mi
15 milioane lei economii la la acest capitol sînt încă Acum, odată cu încheie­ asigurării şi pregătirii se­ proape 200 tone, la Tîmpa încheie - recoltarea fineţe- rul); LONEA
costurile de producţie, e- mari deficienţe. rea secerişului, eforturile minţelor pentru recolta vii­ — 121 tone. Au depozitate lor naturale şi la Băcia şi mică in actiu
conomii obţinute îndeosebi Ce consecinţe decurg de lucrătorilor din agricultu­ toare. însemnate cantităţi de fî- Rapoltu Mare. PETRILA: G
cet
(Muncite
prin reducerea consumului aici ? Iată cîteva : depă­ nuri şi cooperativele din N. BADIU - A ’ ihe
de materiale refractare, ca şirea consumului de com­ ţinii
urmare a creşterii campa­ bustibil a condus la dimi­ C o s it u l t in e t e lo r n a t u r a le - ţiVu.
niei de funcţionare a cup­ nuarea economiilor din e- I rnott«i..v
toarelor, de la 285 şarje pe fort propriu cu 16 milioa­ fiisi* A BARZA
cuptor anul trecut, la 312 ne lei. Pe de altă parte, la In c e n t r u l a t e n ţ ie i ''ru
realizate pe primele şase I e*"
luni ale anului curent. Ti- nivelul secţiei s-au înregis­ Sceno -a.,
nînd cont însă de tendin­ trat în această perioadă Asigurarea bazei furaje­ nă îndestulătoare pentru 1 (*’!•'căra); Gî
' SC! oi A
ţele care se manifestă pe consumuri mărite de mate­ re pentru întreg efectivul vite se vede în modul In oi.un.j.L TA
plan internaţional în fo­ rii prime şi materiale. de animale constituie o care s-a organizat munca Petrovka 3/
......... y T: Kage
permanentă
preocupare
losirea tot mai mult a fie­ Colectivul de la O.S.M. 2 de recoltare a fîneţelor • CA
pentru toţi factorii de răs­ naturale, în rezultatele în­
rului vechi în compoziţia este hotărît să acţioneze cu
şarjei — preciza interlocu­ forţe sporite pentru a-si a- pundere de la Consiliul unic registrate de marea majo­
agroindustrial Simeria, din ritate a unităţilor.
torul — trebuie să acor­ sigura în mai mare măsu­
dăm o atenţie sporită dotă­ ră baza de materii prime consiliile populare, condu­ lată cum se prezenta si­
cerile unităţilor şi cadre­ tuaţia la cositul fîneţelor
rii secţiilor de pregătit fier necesare realizării planu­
vechi din combinat. lui, pentru a se încadra în le de specialişti. Această naturale, pe unităţi agri­ ttfe*. _________ ...a
— întâmpinăm foarte toate consumurile planifi­ grijă pentru a avea hra­ cole, la data de 26 iulie.
mari greutăţi la încărcatul cate. Timpul proV-
Unitatea Suprafaţa Suprafaţa zina de 28 iul
me instabilă,
ocupată cu fineţe recoltată (ha) uoros. Voi că
înseninate venituri din activităţi anexe ţii mal ales ^
aversă de ploi
Simeria 44 44 descărcări ele
Cooperativa agricolă de feritelor unităţi indus­ Băcia 106 85 cantităţile de
producţie din Boş şi-a triale din judeţul nostru. Sîntandrei 32 32 vor depăşi 15
tul va sufla
dezvoltat mult în ultima Pînă la oi-a actuală, acti­ Tîmpa 80 80 moderat din
vreme activităţile anexe. vităţile anexe i-au adus Rapoltu Mare 205 185 Harnicul mecanizator Gelu Bob după ce a terminat de Temperaturile
Au fost înfiinţate ateliere unităţii venituri în va­ Bobilna 28 28 cosit cele 42 ha cu luccruil a intrat cu maşina şi a cosit fl cuprinse i.
grade, iar m, :
de prelucrare a lemnu­ Simeria complex 32 82 şi cele 22 ha cu trifoi de la complexul zootehnic Chimin- 24 şi 27 de gr;,
ilia. El a recoltat citc 15 ha pe zi. Tal â-î în această foto­
lui care produc lăzi, ra­ loare de peste 1 milion grafie pe destoinicul şi pri cepului mecanizator de la ţa izolat ce,
me etc., ce se livrează di­ lei. Astfel, din cele aproape xistente în consiliu s-au Cliiniiudia. (Meteorolog cj
600 ha fineţe naturale e- recoltat aproape 550 ha. Vrasgyak luli i