Page 91 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 91
vIR. 7 687 @ MIERCURI, 28 IULIE 1982 pag. 3
ÎN DEZBATERE PUBLICA : Proiectul Programului de alimentaţie
ştiinţifică a populaţiei
i — şcon-
af. Copiii
noi, la Pornind de la Condiţiile rea structurii alimentaţiei că o reducere în anumite o FORUMUL NATIONAL din 1-2 iunie - dezbatere
ii concrete din ţara noastră populaţiei, astfel incit pînă proporţii a grăsimilor, o AL PIONIERILOR. Simbătă, realizată cu colaborarea to
O
şi de la structura populaţi în 1985 nevoile de consum reaşezare a ponderii şi, în 24 iulie, s-a deschis la Ti varăşului A,lirei Benea, se bună, primă impresie, toarte
impus-o
fru-
mi-a
onocxpires mişoara, Forumul naţional cretar cu probleme de pro
ei, specialiştii în domeniul mediu zilnic să fie de general, o limitare a nu museţea cadrului natural.
îentar : mărului de calorii din al pionierilor, care se des- pagandă al Comitetului o- In dreapta aleii, parcul, ou
t, prezent nutriţiei au stabilit că, din circa 2800—3000 calorii pe lăşoarâ sub deviza „Creş râşenesc de partid Brad. copaci seculari, in stingă,
punct de vedere fiziologic, un locuitor. Acest nivel de hrana zilnică, mai ales la livada de meri frumos rin-
timp. 23 consumul mediu zilnic ne consum, oorespunzător unei persoanele în vîrstă, pot tem cutezători sub Hamuri Acţiunile de recoltare a Uuită, iar in centru, domi-
-1932 cesar pe un locuitor este structuri de alimentaţie contribui nu numai la tricolore". La ediţia jubilia plantelor medicinale şi de nînd peisajul, clădirea li
de 2700—2800 calorii, com ştiinţific fundamentată, este menţinerea în condiţii op ră (a X-a) a forumului na muncă patriotică la sera ceului. Trecînclu-i şi pragul,
curăţenia
ordinea,
dis
programu- parativ cu nivelurile com confirmat de o serie de time a stării de sănătate ţional, judeţul Hunedoara C.A.P. Brad s-au întîlnit ciplina impresionează din
parabile determinate pen date şi de cercetările des si la eliminarea unor boli este reprezentat de 10 din fericit cu vizitele la Com primul moment. Vedem şi
tru populaţia din ţările făşurate de instituţii inter degenerative, dar pot, duce tre cei mai merituoşi pio plexul muzeistic de la Ţe- aflăm amănunte despre
i-a şi gră- condiţiile dc pregătire pe
europene. naţionale referitoare la chiar la prelungirea sub nieri, care vor şti să Iacă bea, la Muzeul mineralogic care le oferă şcoala elevi
Brad, la I.M. Barza şi cu
Ana
inginerul
la
Aşa cum se arată în alimentaţia diferitelor po stanţială a duratei medii viabilă activitatea organi excursiile pe Valea Aricşu- lor do directorul Liceului
Băcilă.
,H-a — Per- proiectul Programului de poare. Astfel, potrivit cal de viaţă. zaţiei revoluţionare de co agroindustrial Geoagiu, şi
Premieră culelor efectuate de orga în raport cu cerinţele pii din judeţul nostru. In lui şi în judeţ. de la profesorul Casian Ji-
roducţlo a alimentaţie ştiinţifică a unei alimentaţii ştiinţifice, lorumul naţional, pionierii • „MONTANA" - IN BU- dav, director adjunct.
americane populaţiei, în prezent în nismele de specialitate ale vor dezbate probleme edu
Pregătirea elevilor se fa- '
ţara noastră consumul O.N.U. pentru toate state cu condiţiile specifice ţării CEGI. Cercul de orientare ce în totalitate în labora
programu- mediu zilnic, efectiv rea le lumii, consumul mediu noastre, Programul de ali cative de instruire şi invă- turistică şi excursii „Monta toare bine dotate eu mate- '
ţămint, vor analiza activita
lizat, este de peste 3 300 de calorii recomandat pen mentaţie ştiinţifică a popu na“ al Şcolii generale nr. 1 rial didactic, realizat în |
calorii pe locuitor, situîn- tru ţări europene cu condi laţiei, care se află în dez tea organizaţiei pentru e- din Petrila şi-a afirmat an mare parte prin contribu-
ţia lor. Am văzut şi ne-au ;
du-se la un nivel ridicat. ţii de climă şi structura batere publică, prevede ducarea comunistă, patrioti de an rosturile, dovedin- plăcut laboratoarele de lim
Ţinînd seama de cerinţele alimentaţiei apropiate de iniţierea unor măsuri pen că, revoluţionară a copiilor, du-se un mijloc eficient de ba şi literatura română, |
unei alimentaţii care să România oscilează în jur tru îmbunătăţirea treptată in spiritul indicaţiilor din continuare a procesului in- chimie, matematică, fizica,
limbi străine, cit şi cele de i
: 6,00 lla- asigure o stare bună de de 2 650 calorii şl chiar a structurii consumului ali documentele de partid, al structiv-educativ in timpul specialitate.
nineţii; 6,30 sănătate, precum şi de mai puţin. De asemenea, mentar, în primul rînd orientărilor date de tova vacanţelor. De această da
în agricul- prin creşterea ponderii răşul Nicolae Ceauşescu in tă, noua expediţie se des Şcoala dispune de canti- 1
jurnal; 8,00 faptul că modificările obi numeroase studii de spe legumelor şi fructelor cu expunerea-program la ple făşoară, sub îndrumarea nă şi locuri de cazare în ,
8,10 Curie- ceiurilor şi tradiţiilor de internatele de băieţi şi fete
1.00 Buletin cialitate şi date experi conţinut ridicat în vita nara lărgită a C. C. al inimosului profesor Dan Co pentru cei veniţi din alte |
Răspundem consum necesită timp, se mentale furnizate de unele mine şi elemente minerale, P.C.R. din 1-2 iunie, stabi cor, în Munţii Bucegi. Se părţi să înveţe meseria pfl-
),00 Buletin are în vedere îmbunătăţi instituţii de cercetare arată precum şi a proteinelor de lind măsuri pentru intensifi încheie astlel un ciclu din mîntulul. Legătura dintre |
izică popu- origine animală. Totodată, carea întregii munci de for teorie şi practică se reali
ărilc socia- programul de acţiuni des zează în clasele a IX-a şl j
inregistrări este obiectiv necesară re mare a tinerei generaţii. făşurate în ultimii trei ani a X-a, prin rotaţia elevilor
i; 11,00 tiu- ducerea concomitentă a Aceste generoase teme de pentru cunoaşterea Carpa- la fermele de porcine, bo- I
1,03 Teatru vine, ovine, păsări ca şi pe
ipii: „Cute- participării la consumul dezbateri se vor îmbina cu ţilor Meridionali, acţiuni in terenurile cultivate cu fa
Buletin de alimentar a derivatelor din schimburi de experienţă vi- tegrate in metodele de in- sole, castraveţi. cartofi,
n comoara cereale, a grăsimilor, a zind activitatea de educaţie vâţămînt, cu adinei valori sfeclă, căpşuni, tomate, vie,
!5 Orizont- |<S3efflCC zahărului şi produselor din prin muncă şi pentru mun livezile de meri. peri şi
> Avanpre- educative. în aceste zile, piersici, Iar în clasele -8
; 13,00 De zahăr. că, de creaţie tehnico-apli- pionierii pelrileni au mon Xl-a şi a XTT-a, practica
Clubul in- AVEŢI CUViNTUl în etapele următoare — cativă şi cuilurai-artistică. tat, în Munţii Piatra Craiu productivă se face in func
Bulelin de potrivit programului de ţie de profilul ales. Horti
iri studen- 9 IN TABĂRĂ. Liceul „A- lui şi Bucegi, două plăci col. zootehnic sau veteri- |
ul medicii- * Am făcut o constatare care recent mi-a fost şi con alimentaţie ştiinţifică seva vram lancu" din Brad găz pe care au incrustat „Oma nar.
ori şi sue- firmată; in frizeriile din Deva nu se prea respectă regulile acţiona pentru a se • asi duieşte o tabără de vacan giu/ şi adeziunea pionieri In vitrine, la ioc de cin- I
Dragomir ; igienico-sanitare. La o frizerie din cartierul „Dacia", de gura populaţiei din ţara lor petrileni la eforturile ge ste, mărturii ale pregătirii,
e economi- ţă in care îşi petrec o par multilaterale a elevilor, di
n de ştiri ; exemplu, mi s-a spus că acelaşi şorţ-halat pentru bărbie noastră o alimentaţie în te din recreaţia verii 150 nerale de pace şi înţelege plome şi trofee; Menţiune ,
radio; 17.30 rit sau tuns, se foloseşte la cîte 30 clienţi, pe motiv că sînt eoiKDî'danţă cu cerinţele re între toate popoarele lu la faza naţională a Olim-
t-Iorlc şte- puţine. Frizerii spun că factorii din conducerea cooperati ştiinţe!, cu influenţe di de pionieri din judeţul Ca mii", exprimind astfel dorin piadei de biologie; Menţiu- |
Î0 Odă lim- vei ..Mureşul" nu se preocupă de rezolvarea acestei situa recte asupra stării do să laţi. Tabăra a debutat cu o ne la concursul pe meserii
!0 Orele se ţa ior de a trăi fericiţi in la faza pe minister; Locul i
in agricul- ţii. Aşa să fie, oare ? (Ion Căciulă, Deva, cartier „Dacia", nătate, a capacităţii de educativă dezbatere pe tr-o ţară cu cerul mereu se I pe judeţ la sesiunea de
ndiojurnal ; bloc P 10, ap. 45). muncă şi duratei de viaţă marginea expunerii secreta nin, cum însăşi copilăria le comunicări ştiinţifice; Lo- I
ştiri: 22,00 a poporului nostru. oul I Ia concursul gazetelor '
23.00 Biju- e Pe marginea unei note privind unele nereguli exis rului general al partidului este. de perete — faza Judeţea- I
23,30—5,00 tente la chioşcul nr. 9 di:n str. Cîmpului, Hunedoara, în Dr. GHEORGHE MĂRI! la plenara C C. al P.C.R. LUCIA LICIU nă; Locul I la faza jude-,
al. treprinderea de industrializarea laptelui Simeria răspun ţeană a concursului „Sâni- '
18,00 tnfor- tarii pricepuţi"; Locul I la (
,10 Actuali- de: „Vă comunicăm că vom lua măsuri pentru reglemen concursul de prcselecţie,
ie : realiza- tarea programului, in caz că nu se va conforma progra faza pe ţară, la atletism ;
dce; Bocşa; mului, vom lua măsuri contra celui vinovat". Despre ce Locul II la oină, faza zo
mindru Tri- nală; Locul I la etapa ju
18,40 Parti- măsuri este vorba, nu se mai spune însă nimic în răspun deţeană şi menţiune la e-
il devenirii sul citat (? I). Mai aşteptăm ! tapa republicană a Festi- |
a : aetocon- valului naţional „cmtarea
icitoreaseă : SESIZĂRI — SOLUŢII României" la muzică foile. I
0 Din mc- Despre activitatea cultu-
1 Vasilcscu; ral-artistică-sportivâ ne
iune litera- « Spicuim din răspun în final, noilor construc vorbeşte directorul adjunct i
I, erou re sul Consiliului popular ţii". cu probleme educative,
creaţiei li- profesorul Ioan Andrei: „în
al municipiului Deva pe e Un răspuns asemă perioada vacanţei, bilunar,
marginea sesizării unui nător dă Consiliul popu eite 100 de elevi efectuea
grup de locatari ai blo lar al municipiului Deva ză practica de vară pe te- ,
cului I din strada Lemn: unei alte anonime pri renurile şcolii sau la uni
„Lucrarea de modificare vind tăierea unui cireş tăţile agricole din comună. |
Pentru ei, urmînd linia ac
a unor trasee de cablare sălbatic dintre blocurile tivităţilor instructiv-oduca-
subterane, care a trecut 3 şi 4 de pe B-dul Petru tive desfăşurate in timpul
ele trecu tu-
Jn prieten prin zona verde din ju Groza. Cităm : „Tăierea anului şcolar, se organi
HUNEDOA- rul blocului I, este termi cireşului sălbatic respec zează şi în această perioadă
pentru Sin- tiv s-a impus. El nu s-a simpozioane, întreceri spor
); Jumătate nată, dar tot prin acest tive, seri de informare po
re (Sidcrur- loc au ajuns şi lucrările putut încadra în rîndul litică, seri pentru tinerel,
i eu vălul monumentelor naturii, de drumeţii şl excursii -.
Iubeşte, iu- de pregătire a infrastruc oarece a fost un exem
i pierde ea- turii noului D.N. 7 şi a plar obişnuit ca formă şi DAN CÂMPEAN
orul); PE- noilor blocuri ce se vor corespondent
In zona bulevardului „De ceha!" din Deva peisajul se schimbă de la zi la zi, apă-
îtgrantl în port, fiind parţial rupt de rind noi şi noi dotări edîlltav- gospodăreşti.
a); Orgolii construi aici. întreaga copii, fără a mai avea
I LTJPENI : zonă la care se referă valoare decorativă deose
a, mea (Cul-
V; Concediu scrisoarea va fi adaptată. bită".
ii (Luceafă-
Putrula cos- şi la alte utilaje, lăsînd să ]
’ (Minerul); se scurgă... pe apa sîrnbe-
beşle-te în-
•sc); ANI- In atenţia cursanţilor de la tei 90 I ulei, scoţînd utila- !
ri pe. inâl- jele respective cîte o zi din [
csc>; URI- UNIVERSITATEA POLITICA (Urmare din pag. 1) ajunsuri pe drumul inves funcţiune. Această „unsoa- j
U, enigmatic tiţiei de ia C.E.T. 2. Spre
RAD: Cos- ŞI DE CONDUCERE re" care l-a cam usturat ;
■ au a roşie); Conform programului a- 19, anii III de la filialele : exemplu, reţelele termo- ® Pe picior mare. Aşa îi pe făptaş o va ţine multă
Olimpia- tru gaze arse doar la ca energetice (care fac legă plăcea să trăiască lui Mir- vreme minte.
; .OKAŞTIE: nunţat, la Universitatea po — Baia de Criş — punctul zanul nr. 5. Lucrurile
i (Patria); litică şi de conducere vor fi de documentare al comitetu tura între sala de maşini cea Stejar din Hunedoara.
i de familie dezbătute patru teme des lui comunal de partid. stau ceva mai bine la si cazane) nu se pot rea Deşi pînă la 17 ani putea ® Ca paraziţii. Aşa le
lAGTU-BAl ; prinse din expunerea tova — Băiţa — şcoala generală. grupul de cazane 7, 8 şi liza fiindcă nu a fost fi să-şi facă un rost in via plăcea să trăiască lui losif
i (Casa ile răşului Nicolae Ceauşescu la •— Geoagiu — şcoala gene 9. La primele două se nalizată construcţia esta ţă, era neîncadrat şi se Gal, Ion Peter, Gheorghe
EC: Strada plenara lărgită a C.C. al rală.
(Dacia) ; p.C.R. din 1—2 iunie 1982. — Vaţa — ş c o a l a gene fac probe de presiune. La cadei (deşi începuse cu ocupa cu furturile. Ultimul Băltărete, Aurel Petratu şi
msîia — se- Activităţile se vor desfă rală. ultimul lucrările de mon un an în .urmă). Aici însă act l-a săvîrşit la bufetul Dumitru Achiriloaie, indivizi
Se vor studia pentru dez
VN: Viaţa e şura astfel : taj sînt executate în pro sînt implicaţi toţi cei trei „Locomotiva" din Călan, de între 23 şi 44 dc ani aciuiţi
i de cnltu- Filiala Deva, joi, 29 iulie batere următoarele teme : porţie de 75 la sută. Dar factori:
O Singură 1982, orele 15,30 1. Activitatea ideologică, proiectant, con unde a sustras bani şi bu prin localităţi din Valea
(Mureşul) ; — Anul I, grupele 1 şi 2, sa teoretică, politico-educativă ; nici unul dintre aceste structor, beneficiar. Tot nuri în valoare de 22 000 Jiului. Făcînd cunoştinţă cu
albă a Ru- la mare a Comitetului mu gîndirea teoretică revoluţio cazane nu poate fi pus în lei, avîndu-l ca asociat pe prevederile Decretului 153/
nicipal Deva al P.C.R. nară şi perfecţionarea noii aici, din cauza lucrărilor
— Anul II — oraş — grupe societăţi ; să păstrăm per funcţiune deoarece nu de fundaţie pe care le-a Constantin Jingan, alt in 1970, toţi muncesc acum Ici ,
le I, 2, 3, sala Cabinetului manent convingerea fermă s-au terminat modificări fractor care a comis şi el locuri sigure.
municipal Deva al P.C.R. in idealurile înalte ale so le la bateria nr. 3 (semi- executat constructorul a mai multe furturi. A sosit
— Anul II — „Avicola" — cialismului şl comunismului; cocs). fost scoasă din funcţie
sala de şedinţe. sarcini centrale în activita timpul să fie făcute soco © Cimentiştii. Deşi nu au |
— Anul II — i.m.c. Bîrcea tea ideologică, politică şi — După program, pre reţeaua de canalizare a telile. o fabrică proprie de ci- -
,bil pentru — sala de şedinţe cultural-educativă, in dez ciza interlocutorul nostru, apelor tehnologice şi a ment, Ionel Vasiu, Alexan- j
„ 1982 : Vre- — Anul II — Inspectoratul voltarea creaţiei literar-ar- inginerul Virgil Moroşan, dejecţiilor. Beneficiarul © S-a uns. S-o tot gin- dru Ronea, (încadraţi ia
er temporar de interne — sala de şedinţe. tistice (capitolele IX, X, XI, erau prevăzute a fi pu
■7 ţ.recipita- — Anul H — E.M. Deva — XII). consideră că trebuia fă dit Gheorghe Han din Pe- şantierul din Haţeg al Trus
b formă de sala de şedinţe. 2. Marile transformări re se în funcţie cazanele cut mai întii noul sistem triş—Arac! cum să facă şi tului de construcţii Deva)
e însoţite de Vineri, 30 iulie 1982, ore voluţionare petrecute pe 4, 5 şi 6. Aici lucrări de canalizare, conform să dreagă să-şi procure şi Petru Balica (de la
trice. Izolat le 15,30 plan mondial, caracteristica le de modernizare la ba ceva ulei pentru motor, l-a E.G.C.L.) au vindut acest
apă căzute — Anul III — grupele 1 şl 2 actualei situaţii internaţiona proiectului, şi abia pe ur
i m/p. Vin- — sala Cabinetului judeţean le ; politica activă a Româ teria nr. 2 (semicocs) mă să se dezafecteze venit ideea să fure vreo produs — 5 tone - însu-
lab pînă la de partid. niei de colaborare şi prie sînt pe terminate. Evi 10 I din baia unui esca- şindu-şi banii încasaţi. Cum
c şi sud-est. — Anul IV — oraş — sala tenie cu ţările socialiste, cu dent, din aceste cauze, vechea reţea. Lipsa cana
minime vor mică a Consiliului popular ţările in curs de dezvolta nici un grup de cazane lizării îngreunează activi vator de la cariera de pia cimentul era sustras de pe
re 13 şi 16 judeţean. re, cu toate statele lumii, tră din Zam. Nu s-a mul şantier, trebuie să răspun
rimele între — Anul IV — E.M. Deva — fără deosebire de orînduire nu poate fi racordat la tatea de aici prin ridica
ie. Diminea sala de şedinţe. socială ; solidaritatea cu fluxul de producţie. rea nivelului apelor în ţumit cu atit. A mai um dă nu în calitate de... pro
ţă pe văi. — Anul IV — I.E.C. Mintia partidele comuniste, cu for blat pe la un compresor ducători.
serviciu : — sala de şedinţe. ţele revoluţionare (capitole Am întîlnit si alte ne punctele joase de lucru.
Vineri, 30 iulie 1982, orele le XIII. XIV, XV).