Page 93 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 93
U I R E
T o v a r ă ş u l NieOlae judeţului Constanţa), rezul existentă- in- agricultura
t Ceauşescu, secretar gene- tatele obţinute în acest ani. judeţului, ai înfăţişat pe
• ral al Partidului Comunist stadiul desfăşurării lUnră- larg eforturile susţinute
Român, preşedintele Repu rilbr în unităţile agricole ale- oamenilor muncit pen
blicii Socialiste România, de stat si cooperatiste; tru strîngerea de pe ogoa
a participat, miercuri, în perspectiva înfăptuirii inte re la timp şi fără pierderi
1
j staţiunea Neptun la o grale a obiectivelor stabi a recoltei,, hotărirea cu ca
j consfătuire de lucru cu ca- lite pentru 1982 şi pentru re se acţionează în între
: dre de conducere din agri- întregul cincinal. gul judeţ pentru obţinerea
j cultura judeţului Constan- A'u fbst prezenţii tova de' rezultate cit mai bune
| ţa. răşii I'osif Banc şi Ion în toate sectoarele — în
| Această acţiune, organi- Ursu. cultura plantelor de cîmp,
I zată din iniţiativa secreta- Luînd cuvîntul,, tovară lfegumicultură, viticultură,
: rului general al partidului, şul Ion Stoian, prim secre în zootehnie — preocupa
| are loc la puţină vreme tar al Comitetului judeţean rea pentru utilizarea cît
după vizitele efectuate Constanţa al P.C.R., a ex mai eficientă a sistemelor
;
! de t o v a r ă ş u l Niicolae primat tovarăşului secretar de irigaţii, a maşinilor şi
Ceauşescu in unităţi agri gr neral al partidului cele instalaţiilor agricole.
cole din judeţ şi se înscrie mai vii mulţumiri pentru Participanţii la consfă
j în cadrul dialogului de lu- întîlnire, pentru această tuire, preşedinţi de consilii
j cru permanent al conducă- nouă posibilitate de a agroindustriale şi coopera
| torului partidului şi sta- primi îndrumări şi indica tive agricole de producţie,
j tulul nostru cu toate cate ţii care privesc îmbunătă directori ai întreprinderi
IN ÎNTÎMPINAREÂ MARII SĂRBĂTORI * goriile de oameni ai mun ţirea muncii în agricultură, lor agricole de stat şi sta
V cii de pe întreg cuprinsul a întregii activităţi. în ţiunilor de mecanizare a
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU ) I ţării. Ea a prilejuit exa- continuare, primul secretar agriculturii, ai unităţilor
al Comitetului judeţean de
; minarea multilaterală a
\ activităţii din agricultura partid a prezentat situaţia (Continuare în pag. 4)
PRODUCTIVITĂŢI că materiale în valoare i
de peste 13 milioane leii
SPORITE ÎN ABATAJE
—• V-ain ruga'- să con- \ LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă
cretizaţi, tovarăşe Katra l
în hotărirea de a-.şi în Franciso, şef al secţiei. ^
deplini ritmic sarcinile
— în perioada care a |
de plan la prodbcţia de trecut din an am recupe- | Toate Gsmisieii — folosite ce randament
cărbune şi a recupera
restanţele din primul se rat şi refolosit 1941 tone i
mestru, minerii de la U- de cărămizii care se pro- I marin ia recoltarea grftleii
ricani pun un accent cură cu mare dificultate, ţ
deosebit pe folbsirea ra din import, şi 1362 tone 1 Secerişul griului în uni ha cu grîu de toamnă şi lel cu secerişul lucrăm la
ţională a utilajelor şi in de cărămidă şamotă. Do ) tăţile Consiliului unic a- 50' de ha cu grîu de primă-, balotarea paielor şi la eli
1
stalaţiilor din dotare, pe asemenea, am recuperat ţ groind'ustrial Haţeg a în vară, iar la seceriş lucrăm berarea terenului. La trans
creşterea productivităţii 67 tone fier vechi, aproa- i ceput mai tîrziu decît în cu cinci combine — ne-a portul şi depozitarea paie
muncii în abataje. Pe a- pe 6 tone de liîrtie, 470 alte consilii. Pentru a în informat Constantin Petcu- lor în ti--un şopron lucrau
kg plumb, 1250 kg ulei, „ . \
ceastă bază, brigada con _ ......................... lescu, inginer şef al C.AtP. de zor Vasile Popai meca
nerului" să dea- primele 16,3 tone resturi de ma- ^ cheia la timp şi în cele
dusă de MoatSr Procopie, mai bune condiţii seceri Săiaşu de Sus. Am secerat nizator, Maria Botoroagă,
de la sectorul IR obţine tone de cărbune cu com terial lemnos, şul, organele locale de tot griul copt — aproape Armina Drăgan, Aurica
— Ce factori au condus
constant depăşiri' de plan plexul mare din noul a- partid şi de stat acordă o 80 ha, şi combinele lucrea Revitea, Eva Gabor, Luca
crească
apoi
să
de 10—15 la sută, iar for bataj, productivitatea de la aceste realizări ? deosebită atenţie bunei or ză acum în alte unităţi. Băluşe, Ioan Popa şi bri
zilnic
maţia lui Dumitru Bor- exploatare a cărbunelui — Priceperea şi hărni- ^ ganizări a muncii, folosirii Producţia este bună şi ne gadiera de cîmp Cornelia
noiu, din acelaşi, sector, ou acest utilaj modern. cia oamenilor, convinge- 1 cu randament sporit a com depăşim planul, Aşa de e- Bera.
îşi depăşeşte randamen rea lor că pentru a avea J binelor din dotare. Tocmai xemplu, de pe o tarla de La brigada- din Bărăşti a
tele planificate, în medie ECONOMII MATERIALE mai mult trebuie să eco- ţ datorită măsurilor luate 34 ha am obţinut 3 000 leg C.A.P. Pui s-a terminat de
;
1
cu 300 leg pe post, în- nomisim, să ne gospodă- i la lîa: La fondul de stat recoltat • griul şi combinele
tr-un abataj cameră, a- DE 13 MILIOANE LEI rim mai bine. Am luat , pentru buna desfăşurare a s-au predat 37 de- tone, lucrează la brigada Pui-
vînd la zi un spor’ de măsura ca la reparaţia 1 muncii şi a hărniciei dove pentru sămînţă am oprit Ponor. Aici, din cele 90 ha
producţie de peste 2 200 După cum ne-a infor capitală a fiecărui agre- ţ dite de mecanizatori, s-a 15 tone şi pentru consum grîu, s-au recoltat 50. în
tone de cărbune. mat tovarăşul Ioan Voi- gat siderurgic căptuşit cu l reuşit ca la C.A.P. Haţeg 115 tone. acelaşi- timp se adună pa
eliiţa, secretar adjunct al cărămidă fiecare lucrător / să se termine secerişul în-
în aceste zile, în secto — Acordăm toată aten iele, se transportă baloli şi
rul II al minei Uricani se organizaţiei de bază din să recupereze o tonă de ) tr-un timp record — cum ţia strîngerii la timp şi fă fîn.
(
cărămidă.
aprecia tovarăşa Eufrosina
cuptoare
secţiei
cadrul
dă zor la montarea ma industriale (C.S. Hune — Aţi putea evidenţia ! Bufnea, inginerul şef al u- ră pierderi a recoltei de în unităţile agricole din
relui complex mecanizat, grîu — ne spunea tovarăşa comuna Sîntămăria-Orlea
doara); strădaniile colec cîţiva muncitori cu rezul- i nităţii. Totodată, s-a acţio
cu care a lucrat în stra tivului sînt orientate taite mai bune în această ţ nat operativ la balotarea Netă Ceuţă, preşedinta se lucrează cu 6 combine
tul 17—13 brigada lui prioritar spre executarea privinţă ? i şi eliberarea terenului de C.A.P. Livadia. Avem în şi munca se desfăşoară în
Ilie Aniăriuţei; A fost unor reparaţii de calitate — Sirnion Nelega, Gaş- 1 paie şi s-au însătnînţat persoana lui Ioan Cinstea bune condiţia Ca urmare,
montată' şi ultima secţie şi în termenele planifica par Topliceanu, Iosif Bu- \ u-n combinei’ foarte bun, la C.A.P. şi ferma I.A.S.
1
— a' 58-a — şi se acţio te, spre economisirea pe nea, Locsey Mihai,. Iosif l cele 60 ha destinate cultu meseriaş destoinic şl foarte din Sîntămăria-Orlea s-a
rilor duble. Producţia pla
strîns 50 la sută din pro
harnic. Lucrind din noapte
nează la montarea com toate căile a materialelor, Avram, Gavrilă Cocoş, ■ nificată a fost realizată şi în noapte, .el a reuşit să re ducţia de grîu. Producţiile
binei şi echiparea cu inclusiv recuperarea şi maiştrii Aron Slănilă, Ia- depăşită, iar obligaţiile la colteze producţia de pe 16
transportoare. Minerii U- refolosirea lor. Aşa s-a cob Muntean, Lucian Ia- i fondul de stat au fost o- ha intr-o zi. Pină acum ani N. BADIU
ricaniulUi s-au angajat reuşit ca de la începutul cob. (ARON CÂTA, co- ■ norate integral. strîns recolta- de grîu de
ca în cinstea „Zilei mi anului să se economiseas- respondent). \
— Avem în cultură 170 pe aproape 40 ha. în para (Continuare în pag. a 3-a)
Minerii din Lupeni s^au angajat să muncească Sadar cotidian pe platforma C.S. Călan
mai bine, să dea fării mai mult cărbune
întreprinderea minieră' ticipanţilor la dezbateri au nei,, activitatea a fost ne- cit cantităţi reduse de căr
Lupeni — una dintre cele scos în evidenţă, cu auto satisfăcătoare. bune extras,
mai mari şi mai mecani exigenţă şi responsabilita Pe lingă unele greutăţi Participanţii la dezbateri iii nou se formează numărul
zate unităţi carbonifere te, cauzele care au gene obiective — infiltraţii de au adus critici îndreptăţite
1
din ţară — şi-a făcut bi rat o asemenea situaţie cu apă şi presiuni- excesive în consiliului oamenii or in un
1
lanţul activităţii pe primul totul nemulţumitoare la abataje, intercalaţii de ste cii pentru că nu a- acţio si se.» trimite omul
semestru al anului. în a- mina Lupeni, au relevat ril în straiele de cărbune, nat ferm şi operativ pen
ceastă perioadă, în abata căile de acţiune pentru insuficienţa şi calitatea tru eliminarea la timp a
1
jele Lupeniului trebuiau îmbunătăţirea activităţii şi slabă a unor materiale şi unor stări de lucruri nega Gu vreo jumătate de mentelor la posturile te
extrase 11077 500 tone de redresarea producţiei de piese de schimb — s-au tive', că nu a insistat în an îu urmă- scriam tot lefonice uzinale. Nerezol-
cărbune,, executate lucrări la un „radar cotidian" varea' problemei în cauză
suficientă măsură pe lîngă
de pregătiri de 6;1 km şi conducerea Combinatului că telefoanele din com crează mari greutăţi în
lucrări de deschidere de minier Valea Jiului şi a binat în loc de ton au... desfăşurarea corespunză
1
1,3 km, realizaţi alţi indi Ministerului Minelor, îh toane: Precizasem atunci toare a procesului de pro
catori economici şi de efi vederea acordării unui a- că starea de. fapte respec ducţie şi, pune în pericol
cienţă. Dar, la înaltul lor jtitor mai. consistent, în tivă era o problemă mai siguranţa în funcţionare
1
forum muncitoresc — adtt- deosebi în domeniul apro vedre; de a cărei rezol a unor utilaje, instalaţii
narea- generală a- reprezen vizionării tehnico-materia- vare nu s-a prea ocupat şi agregate. însă măsuri
tanţilor oamenilbr muncii Adunări generale ale oamoiitor muncii le, atît sub raport cantita nimeni. N-ici atunci şi le urgente de remediere
— minerii din Lupeni tiv, cît mai ales calitativ. nici acum. Că altfel, pen cerute şi în data de 7
n-au mai putut raporta, ca Vorbind în numele co tru a transmite o infor
de atîtea ori, rezultate bu cărbune: Este adevărat că perpetuat lipsuri în orga lectivului sectorului II,. si maţie dintr-un loc în- februarie a.c. şi în 7 mai
ne în producţie, depăşiri unele sectoare şi-au depă nizarea şi conducerea acti tuat pe locul II în întrece tr-altul nu se mai apela şi îh 13 iulie ajung Ia
de plan. Cu excepţia lu şit sarcinile pe semestrul I vităţii la nivelul unor sec rea socialistă pe semes la... curieri. Da, pe plat Călan cu viteza melcu
1
crărilor de pregătiri, unde (I +2013 tone; II +5 588 toare, în folosirea raţiona trul I, brigadierul Ioan Bu- forma siderurgică din lui. Tocmai acum cînd
au executat 1,2 km peste tone, IV +1904 tone; V lă a dotării tehnice, a for diliceanu a solicitat sprijin Călan din nou se formea pe platformă se pregă
1
plan, la ceilalţi indicatori +9‘520 tone), că 48 dfe bri ţei de muncă în subteran în urgentarea, susţinerii ză numărul la telefon şi
principali — producţia ne găzi din cele 54 ale minei şi a timpului efectiv .de lu mecanizate din noul aba se trimite... maratonistul tesc' două noi puneri în
tă, producţia marfă, lucră au obţinut rezultate bune, cru, abateri de la discipli taj frontal din stratul III, la celălalt capăt al firu funcţie. Tocmai acum
rile de deschidere, produc fiind evidenţiate formaţii na tehnologică şi a mun a făcut unele propuneri lui. cînd pe platformă tre
tivitatea muncii, beneficii le conduse de Ioan Budi- cii. La rîndul lor, aceste privind întărirea ordinii şi în loc să se îmbunătă buie să se intervină cu
le, cheltuieli-le de produc lieeanu, Ioan Divriceanu, nereguli au generat revi disciplinei îtt muncă, afir-- ţească. situaţia telefoniei, promptitudine pentru re
ţie — au înregistrat ne- Vasile Iuşan, Simion Rus, zii şi reparaţii de slabă mînd angajamentul secto in ultima perioadă s-a
realizări, rămînînd datori Benko Ioan, Nicolae Bălan, calitate la- utilajele de ba rului de a-si suplimenta înrăutăţit. Dovada o con zolvarea unor situaţii
economiei naţionale' cu Dumitru Boboc, Paul Gra- ză, remedierea cu întîrzie- angajamentul anual, de stituie şi numeroasele deosebite.
peste 41 000 tone de căr su, Matyus Laszlo, Con re a unor defecţiuni şi, ca 2000 tone de cărbune, cu telexuri adresate Direc Interesîndu-ne, la rîn-
bune. stantin Popa) Mihai- Nistoi urmare, obţinerea unor vi încă 2000, iar al brigăzii ţiei judeţene de poştă şi duT nostru, la D.J.P.Tc.,
1
Darea de seamă prezen ete., eă s-au înregistrat u- teze de avansare şi randa pe care' o conduce, de 1000 telecomunicaţii Hunedoa-
tată în cadrul adunării nele realizări şi-în compar mente scăzute în abataje, ra-DeVa, prin care condu DORIN CORPADE
generale de Costache Ti- timentele' de investiţii, de îndeosebi eu complexele DUMITRU GHEONEA cerea combinatului soli
tus, directorul întreprinde transport şi electromeca mecanizate- de susţinere şi cită remedierea deranja (Continuare în pag. a 3-a)
rii, c a , ş i majoritatea par nic, dar, pe ansamblul mi tăiere a cărbunelui, impli (Continuare în pag, a 3-a)
