Page 94 - Drumul_socialismului_1982_07

jf»ag. S DRUMUL SOCIALISMULUI

ETICE k CONFRUNT ARI, ETI CE

11.00 Matinci
11,45 Film s
Comunistul — om ai eatezanţei revoluţionare Patru tineri şi-au ales modelul ultimul
tiuno i
12,35 Paşi a
„Să-ţi închipui că tot ce faci de muncă. Acum oferă @i exemplu 10.00 Tefex
16,05 Oralul
canţei
16.25 Revista
La Uzina de utilaj mi­
îţi aparţine personal*' nier din Gurabarza am a- excclează în rafinament partea colectivului, care 16,55 Anunţi
Român
tehnic, altul în dîrzenia cu
ne-a înţeles, dar sprijinul
bordat cu patru tineri care caută soluţia unei pro­ cel mai bun ni l-a dat 18.00 închide
17.00 Stiwlioi
Dumitru Fira. Un nume, — Tovarăşe Fira, lotul 1 buie să-l caracterizeze pe muncitori — toţi la vîrsta bleme de producţie, al trei­ maistrul Pavel Ancateu, lui
dar nu unul oarecare. Este din I.C.S.H., pe care-1 con­ un om, ea să se poată spu­ de 27 de ani — cîteva idei lea iubeşte, cartea, citeşte, care este şi secretarul or­ 20.00 Telcjuv
un nume înscris îrî zidu­ duceţi, este, după cîte am ne despre el: „iată un om ale modelului de muncă şi îndeamnă la învăţătură şi ganizaţiei de bază de 20.25 Actualii
20,40 în spii
rile a peste 18 000 de a- fost informaţi la comite­ cu o conştiinţă nouă, so­ viaţă. Sînt sudorul Nico- aşa mai departe. partid. El ne îndemna: ţă de
partamente în Hunedoara. tul de partid, autorul unei cialistă ?“. lae Gordeş, frezorul Miro- Ked.: Adică, aţi făcut un „Fiţi tari, băieţi, că nu-i 21.00 Viaţa <
Dumitru Fira — omul şi performanţe: realizarea u- — Multe trebuit; să-l ca­ nel Bexa, electricianul Mi~ fel de sinteză, fără să ur­ uşor, dar nu vă lăsaţi". 21,20 Serial
mea re
comunistul de a c ă r u i nui bloc într-o sută de racterizeze. Dar eu aş a- hai Luţ şi lăcătuşul Vio- măriţi aşa ceva. Aşa am rezistat. Maistrul 21,50 Telejur
companie te desparţi eu zile. A fost un angajament minti două elemente: un rel Begu. M. B.: Poate. Modelul se înţelegea foarte bine situa­ 22.00 Meridia
regreţ — e -constructor de al colectivului dumnea­ om care socoteşte că a în­ — Cum vi se pare acum, conturează încet în repre­ ţia noastră pentru că el
case la întreprinderea do voastră ? ţeles comandamentele tim­ după cîţiva ani de lucru, zentările omului, în practi­ însuşi a trebuit să treacă
construcţii siderurgice Hu­ — N-a fost. dar a deve­ pului de azi, cînd face un ideea alegerii mult-discu- ca de zi cu zi; azi afli una, prin greutăţi pînă şi-a fă­
cut studiile.
mîine alta. Totul e să fii
nedoara. L-am întrebat în- nit ad-hoc. Planul de a- lucru să-l facă închipuiri- tatului model de muncă şi atent la oameni, la ceea ce Red.: în toate cazurile
tr-o zi, ca un neavizat în- partamente al perioadei era du-şi că-i va aparţine per­ viaţă ? se întâmplă în mediul de formarea personalităţii este, PROGRAM
tr-ale meseriei de construc­ periclitat. Cu blocul 9, de sonal. Pentru că, nu-i aşa?, N. G.: în secţie la noi de fapt, un proces de auto- dioprogramu
La ordinea :
tor, pentru ce a fost ne­ 40 de apartamente, s-ar fi sintem producători, pro­ lucrează mulţi oameni ou perfecţionare continuă. tură; 7,00 R
voie de radier de beton la putut realiza. Dar blocul 9 prietari şi beneficiari ai o bogată experienţă de Masă rotundă * V, Ceea ce preia fiecare, tre­ Revista pro;
fundaţia cutărui bloc aflat era în stadiul de săpături bunurilor produse. Atunci viaţă şi de muncă. De ce prin propriul filtru, fil­ rul melodiil
în construcţie, chiar la pentru fundaţie. Ni s-a dat să facem lucrurile ca nişte pildă, şeful de echipă Ioan tru care nu este altceva tin de ştiri
ascult
dem
fundaţie. nouă să-l facem, deşi nu adevăraţi proprietari şi be­ Sturza, un om de la care lucru. De la frezorul Ma- decît propria personalitate Buletin de i
lotul nostru era periclitat tieş Lucian am luat 6fatul Ia un moment dat. Ce pu­ zică popular
— Nu-i radier. E o „per­ neficiari. Al doilea ele­ ai ce învăţa. îşi cunoaşte bun de a învăţa. Aşa am uşoară rom
nă" de zgură — o soluţie cu neîndeplinirea olanului. ment : nu te uita niciodată bine meseria şi o practică, făcut liceul seral. Am vrut teţi spume în legătură cu Armonii cor.
tin dc ştiri;
tehnică îndrăzneaţă, con­ — Şi ? în jur sau în lături cînd aş zice, cu un anumit pro­ să merg mai departe, dar această idee 7 copiii Soare!
cepută de un specialist de — Şi l-am făcut într-o e vorba de răspundere. Ui- fesionalism, e om la locul între timp m-am însurat. M. L.: în tot ce faci îţi tin ilc ştiri;
mare curaj, de la Institu­ sută de zile, iar acum e tă-te la tine să vezi: ai fă­ lui, calm, ponderat, gata Cu soţia am fost coleg de trebuie hotărîre, îndrăz­ moara folclo
locuit. Nu trebuie să spui cut tot ce depinde de ti­ oricînd să dea o mînă dc neală, curaj, să fii ambi­ gazin tehnico
tul judeţean de proiectări, ne ? Asta-i ! clasă, apoi de bancă. ţios, pentru că personali­ Avanpremiei
soluţie pe care, împreună, niciodată „nu se poate!“, ajutor. Sînt şi alţii. în M. L.: Modelul ideal ge­ tatea nu se formează şi nu 13.00 De la
ne-am luat răspunderea fără a analiza toate posi­ Cînd meşterul Fira spu­ şcoala profesională noi am neralizat, să zic aşa, nu se perfecţionează în epru- Club univeri
lctin de ştir
s-o aplicăm. Am aşezat-o bilităţile. Nu există lucruri ne ,.asta-i“, înseamnă că învăţat multe, dar expe­ cred că poate fi găsit la betă, ci în lupta cu greu­ pentru tiuer
de aici înainte trebuie să
un singur om, de aceea, e
>
la baza fundaţiilor tuturor care nu se pot face ! Faci vorbească faptele. Pentru rienţa o cîştigăm aici, în nevoie de o atenţie distri­ tăţile. Aceasta însear'~ i r medicului;
mtemporan
atelier, cu oamenii.
blocurilor din jur şi rea­ trei zile dintr-una, dacă-i el vorbesc. Şi nu de azi, butivă dezvoltată. Aşa i-am că trebuie să fii mereu ac-- natc econoir
M. B.: Dacă mă gîndesc
lizăm prin ea importante nevoie, şi tot realizezi ceea de ieri; de-o viaţă. bine, eu personal mi-am privit şi-i privesc şi pe şe­ tiv, să-ţi pui întrebări, să letin de ştiri
batere
publii
economii băneşti, de timp ce ţi-ai propus. Noi aşa am ful de echipă Toma Tomo- le cauţi răspunsul. păr şi te cil
făcut, două zile şi jumăta­ luat ea model nu un sin- M. B.: Personalitatea 18.00 Orele >
si de materiale.' Cînd am ION CIOCLEI gur om, ci mai mulţi. Unul dan şi pe muncitorul Ioan presupune şi o anumită diojurnal; 22
început s-o aplicăm, s-au te de lucru în plin dintr-o Tomuş, care a făcut şi li­ mindrie, tendinţa şi dorin­ oră; 23,00 I
găsit şi oameni care m-au zi calendaristică de 24 de ceul şi şcoala de maiştri, ţa aceea de a depăşi mo­ cale; 23,30—
muzical noc
întrebat: „Cum ai îndrăz­ ore, lucrând în două schim­ şi pe şeful de echipă delele, exemplele. Noi ne TIMIŞOAR
nit?"... Uite că am îndrăz­ buri de cîte 12 şi 10 ox-e. ■ :■ ■ Gheorghe Bulz şi pe elec­ străduim să realizăm acest maţiilc zilei
tronistul
numărul
nostru
nit şi n-am greşit. Am în­ Nimeni n-a spus că nu se unu — Aurel Iga. lucru, chiar dacă este foar­ litatca in a;
din
gumele,
drăznit pentru că îndrăz­ poate, pentru că eu ştiam ' ' ’T? V, B.: Dezvoltarea şi îm­ te greu, acceptînd ideea că consumatori
;
neala avea la bază cunoaş­ că se poate şi demonstra­ plinirea personalităţii tra­ ele sînt o sinteză .a ceea ce de muzică v
Nicoleta
V
terea si, îndrăznesc să sem cum se poate. Am a- mwhM ; versează şi perioade grele, este mai bun în secţie, în Bariu ; 18,45
spun, ştiinţa meseriei. vut mare ajutor în brigada mSmMl' ’ Ml în care nu totul depinde atelier. Important este că ră social-poî
oair
De la „perna de zgură", zidarului comunist Vasile K mi: numai de tine. Vreau să facem eforturi susţinute unităţii deosebi
fără
pentru a răspunde cit mai
de ia discuţia despre în­ Pavel Faur, un altul care vă dau un exemplu. Am bine sarcinilor ce le avem litate — tei
drăzneală am ajuns pe ne­ nu spune niciodată „nu se terminat liceul seral în de îndeplinit, să devenim mărilor rev
rad : 19.00 3
simţite la. alte şi alte tră­ poate", fără să analizeze 1977. Eram 28 de seralişti. oameni buni, de nădejde 19,30—20.00 K
sături definitorii ale comu­ toate posibilităţile de a do­ A trebuit să lucrăm cîte ai colectivului — idee la
două săptămîni consecutiv
nistului — om de acţiune, vedi că se poate. pe schimbul I şi altele care au subscris toţi par­
om al cutezanţei revoluţio­ — Tovarăşe Fira, ce cre­ C.S. Hunedoara. In fata cuptorului 3 de Ia O.S.M. 1. două — în schimbul III. ticipanţii la masa rotundă.
Foto : VIKGIL ONOIU
nare. deţi dumneavoastră că tre- S-a cerut sacrificiu şi din CORNEL ARMEANU
DEVA: Pi
1 (Patria);
(Arta)
liană
Oamenii sînt totul. Totul este as Fruntaşi? Sintem de anul trecut Slngapore (f
RA: Un cc
poliţistul
Ana si hoţu
cum lucrăm cu oamenii şi... de cînd ne ştim" TROŞANI: I
dar nu-ţi pi
riirea); Org
Ce este un fruntaş în Schimbul nostru, mai bine laminat ia consumul de gaz brie); I,UPi
Secţio electromecanică a rea cu stricteţe a graficelor tărindu-le convingerea că producţie ? Potrivit criterii­ organizat, a reuşit să rea­ metan, de 0,460 mc la ga­ Pană de Vu
întreprinderii miniere Bar­ ■ de revizii şi reparaţii este ei decid, ei înfăptuiesc lor întrecerii socialiste, este lizeze peste plan, în 6 luni, zul de furnal, de 0,5 kWh VULCAN: S
za este un sistem nervos al unica soluţie a bunei func­ ceea ce ne propunem. omul sau colectivul care, mai mult de 1 200 tone de la energia electrică, de 0,40 (Luceafărul)
unităţii, cel care dă mineri­ ţionări a instalaţiilor din De pildă, la propunerea într-o perioadă determina­ laminate. kg la cilindri de laminor. moara din 1
(Minerul);
lor aer şi energie, care pu­ dotare. mai multor comunişti şi al­ tă, a realizat.cel mai mare A înţelege munca într-un beşte-le in
ne în mişcare maşini şi in­ — Să revenim tot la oa­ tor oameni am trecut la a- număr de puncte în între­ anume fel. lată unul dintre Pe maistrul electrician resc); UII1C
stalaţii. meni, pentru că ei sînt cer­ similarea şi producerea cere cu alţii, punctele fiind principalele resorturi ca- Gligor Mineran, l-a con­ enigmatic Cosr
BRAD:
Dar, de fapt, acest sis­ titudinea tuturor rezultate­ pieselor de schimb pentru măsura convenţională a re­ re-i propulsează pe fruntaşi trariat întrebarea noastră ua roşie);
tem nu este altceva decît lor. principalele instalaţii şi uti­ zultatelor obţinute în diferi­ spre vîrful eşalonului. A- cu privire la resorturile in­ Olimpiada •
mina prelungită a oameni­ — Dată fiind marea dis­ laje. Treptat, am ajuns ca te compartimente ale acti­ veam să descoperim aceas­ terioare care-l propulsează ORAŞTIE: 1
săbii
(Patri
lor, a meseriaşilor. Ei sînt persare a secţiilor şi locu­ aproape toate piesele de vităţii de producţie şi ob­ tă înţelegere la mulţi oa­ pe om către poziţii de frun­ teanc de b;
adevărata viaţă. De ei de­ rilor de muncă, a trebuit şi schimb să le fabricăm cu şteşti. meni din schimbul A. te într-o competiţie. „De ce ra); GEOAC
pinde totul, de unde şi a- trebuie să acordăm oame­ forje proprii. Acestea sini Am cunoscut un aseme­ - Ca să ai dreptul să te să mă tîrăsc în coadă, da­ cu scoica (
HAŢEC
ră);
devărul că de modul in ca­ nilor încredere şi să le-o depozitate in vecinătatea nea colectiv la laminorul bucuri de succes - spu­ că locul meu este în frun­ trovlca 38 (I
re lucrează cu ei organiza­ arătăm deschis. In adunări instalaţiilor, pentru ca la 800 al Combinatului side­ nea Aurel Cenaru, şef de te ?“. Kagemuslia
ţia de partid determină hu­ de partid şi de sindicat, în nevoie să tie montate in rurgic dirv Hunedoara. Cîţi­ echipă la cuptoarele adinei, — Dar, tovarăşe Mîneran, CALAN : V
(Casa
na funcţionare a minei, în­ toate împrejurările discu­ locul celor uzate. Dar, nu va oameni din schimbul Â, trebuie să te fi luptat cu nu toţi oamenii dintr-un co­ să a m i l i e
F
deplinirea planului. Iar a- tăm în esenţă un singur numai atîta. Asimilarea a schimb situat pe locul I în greutăţile şi să le fi învins. lectiv pot fi fruntaşi. nie); SIMEi
ceastă muncă nu este deloc lucru, anume că este ne­ mers pînă la specializare întrecerea socialistă pe a- - Tovarăşe Cenaru, sîn- — Nu, dar fiecare trebuie dată ‘ri vi»
Zapa
simplă, dimpotrivă. De ce ? voie ca fiecare să-şi facă ridicată, înlocuind chiar nul trecut, ne-au ajutat să teţi unul dintre fruntaşii să aspire la aceasta. Sînt ILJA: (I.umin
slei
Pentru că secţia deserveş­ datoria conştiincios Io la­ subansamblele cu un grad străbatem o parte din cîm- secţiei laminor 800. Ce mul­ şi oameni pe care ideea Kojak la I
te guri de mină ~ Brus­ cul de muncă, să Iacă re­ Înalt de rafinament tehnic, pul fertil al conştiinţei co­ ţumiri îi produce unui frun­ luptei pentru un loc în ncrul).
turi, Dealu Fetii, Valea Mo­ viziile şl reparaţiile de cea nespecifică activităţii noas­ lective. Sînt oameni care, taş în producţie această frunte nu-i clinteşte. A-
rii, Hârfăgani ş.a. - la mari mai bună calitate, pentru tre. O echipă formată din la rîndul lor, constituie con­ postură ? veam pe unu! care zicea :
distanţe, activitatea fiind ca minerii să nu aibă ce ne inginerul Mihai Costina, ştiinţe înaintate în compli­ - Aceea a datoriei îm­ „Pentru cîţi bani iau, e de
repartizată pe trei raioane, reproşa. De aici s-a dez­ maistrul Constantin Dicu şi catul mecanism al lamină­ plinite. Titlul este o confir­ ajuns să vin pînă la poarta
plus una de confecţii me­ voltat răspunderea pentru lăcătuşul Gheorghe Stoia, rii oţelurilor speciale. Unul mare a faptului că ai mun­ combinatului". Păi cum să Rezultat cli
talice. lucrul bine făcut. Dar ca să de exemplu, a asimilat şi dintre ei este maistrul prin­ cit mai bine ca alţii. ajungă unul ca el fruntaş ? 28 iulie 1981
Acestea sînt doar citevo avem deplină siguranţă, am produs redresoare de trans­ cipal Dumitru Stroe, şeful A munci mai bine, în ac­ El crede că i se cuvine Extr. I :
elemente ale condiţiei în procedat la o astfel de al­ formare a energiei electri­ de schimb. cepţiunea oamenilor de la cîştigul mare de drept, nu 43, 1. a l
Extr.
care îşi desfăşoară activita­ cătuire a echipelor incit ce alternative in curent - Tovarăşe Stroe. de cît „800" nu înseamnă doar a socoteşte că acest cîştig 44, 28, 16.
tea organizaţia de partid fiecare din ele să fie con­ continuu. Altă echipă, for­ timp e fruntaş schimbul A, realiza producţie multă ci mare vine ca o consecin­ Fond de
din secţie. duse de un comunist. mată din tehnicianul Ioan pe care-l conduceţi ? şi producţie bună, în con­ ţă a muncii. De regulă, a- Iei.
Cum reuşeşte ea să asi­ - Cum stimulează orga­ Grolu, maistrul Maximilian - Fruntaşi ? Sintem de a- diţii de eficienţă economi­ semenea oameni cer de la
gure cuprinderea tuturor nizaţiile de partid această Miheţ şi electricianul Pom- nul trecut şi.,, de cînd ne că ridicată. Treceam pe pa­ societate totul, dar de dat
lucrărilor şi locurilor de răspundere, iniţiativa în piliu Popa, a confecţionat ştim; dar să ştiţi că n-am sarela de acces la laminor. ar da cît mai puţin. |Vre
muncă în starea de disper­ muncă ? inversoare pentru maşinile eu vreun merit deosebit în „Priviţi, spunea maistrul — Oamenii aceştia - spu­
sare dată ? Răspunde între­ - Consultindu-ne perma­ de extracţie. asta. Meritul e al întregu­ Stroe. Soluţia actuală de nea laminatorul Flarian Bo­ Timpul
bării tovarăşul Nicolae To- nent cu comuniştii, cu toţi - Discutăm despre răs­ lui colectiv, Sintem un co­ prindere a cărămizilor re­ lea, fruntaş individual pe ziua dc 29
mescu, secretarul comitetu­ oamenii, ascultindu-le pă­ punderea în muncă, tova­ lectiv în care întrajutorarea fractare pe capacul cupto­ secţie în 1981 şi, după toa­ me £n curs
var
lui de partid al secţiei: rerile, ideile şi propunerile, răşe secretar, dar cînd este e un mod de existenţă. A- rului e a mea. Am mărit te semnele şi pe primul se­ cerul semna!
vor
- Intîi de toate avem o punindu-le in practică şi in- vorba de finalitate ? vem convingerea că, depin- prin ea de cîteva ori viaţa mestru -, nu trebuie lăsaţi de ploaie i
organizare care ne permite^ iormîndu-i la timp asupra — Noi considerăm că cel zînd în tot momentul unii capacului cuptorului". Şi în pace. Trebuie să te stră- leetricc. Vii
să ştim totul şi să acţio­ modului în care se lucrează mal bun lucru ciştigat de de alţii în realizarea unui era o soluţie simplă. Dar duieşti să-i faci să stea a- general sla
năm în raport cu stările de pentru realizarea lor. Oa­ colectivul nostru este faptul scop, trebuie să-l determi­ din asemenea rezolvări co­ proape de umărul tău. Pen­ ie maxime
intre 26 şi
lucruri ce se ivesc. De pil­ menii trebuie să ştie ce că am eliminat in totalitate năm pe fiecare membru al lectivul laminorului 800 ra­ tru că nimeni nu se poate cele minim
dă, din experienţa multor soartă capătă orice idee, deiecţiunile, căderile din colectivului să tindă spre portează la zi o economie afirma doar prin el ci prin grade. (Me
ani am înţeles că respecta­ orice propunere, aceasta în- mers a utilajelor. atingerea aceluiaşi ţel. de 0,800 mc pe tona de colectiv. viciu : Oai
rel).