Page 95 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 95
? 688 $ JOI, 29 IULIE 1982 pag. 3
>u//v>mw «mi
lei valori calitative actului artistic IN DEZBATERE PUBLICĂ : Proiectul Legii cu privire
la buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor
Climatul spiritual hunedo- literare, brigăzi artistice şi am neglijat nici aspectele
icanţă
O chcs- rean şi-a îmbogăţit tezaurul teatru, — v-am ruga să vă metodologice de instruire a Preocupări există,
>avc — de valori prin ampla mişcare referiţi la conţinutul cursurilor formaţiilor artistice din unită
w
culturală creată în ultimii ani acestora. Invitaţia am adre- ţile industriale (minerit, side
Kinjşă dar şl Ioc pentru mai bine
de Festivalul naţional „Cînta- sat-o profesorului Marcel rurgie), din energetică şi con
v al vo rea României". In această Lapteş, instructor la Centrul strucţii. Tot în aceste caiete
mare întrecere a creaţiei, e- judeţean de îndrumare a am inserat şi material artis Discuţia avută cu tovarăşul îmbunătăţire a păşunilor şi fi- mună bine gospodărită, eu
irii
ducaţiei estetice şi artistice, creaţiei populare şi a mişcă tic necesar formaţiilor de la Aron Cioană, secretarul Birou neţelor, dc curăţare a aces oameni care ţin la prestigiul
Consiliului
luzică rolul instructorilor este impor rii artistice de masă. cluburile muncitoreşti şi ca lui executiv al Toteşti, s-a tora pe 360 ha, urmînd ca şi ei, la tradiţia dc a se număra
permanent
în
popular
comunal
rindul
fruntaşe
pe cele 7—0 hectare de pă
tului tant. De pregătirea şi com - Avînd un vădit caracter sele de cultură. referit la modul în care sc a- şune mal izolată, aparţinînd lor. Dealtfel, între altele, me
îgramu- petenţa lor depinde, în mare practic, aceste cursuri au ur - Cum urmăriţi materializa piică prevederile proiectului brigăzii din Reia a C.A.P. 'ro rită să arătăm că pentru acti
măsură, calitatea programe mărit în principal înarmarea rea în viaţă de către cei Legii privind gospodărirea şi teşti, să se execute asemenea vitatea de gospodărire şi în
3 no mieii lor formaţiilor artistice. Orga instructorilor cu noţiunile ne peste 50 de instructori care înfrumuseţarea localităţilor, ac lucrări în zilele următoare. frumuseţare, Toteştiul a ocu
tivităţile
asemenea,
stabi
jii fa- nizarea la nivel judeţean a cesare metodologiei actului au frecventei cursurile spe nă. întreprinse in comu Au fost, de de depozitare a pat în anul 1981 locul l în în
locurile
co
trecerea
dintre
socialistă
lite
& unor cursuri speciale pentru spectacular, pentru aborda ciale a cerinţelor calitative Toteşti este o comună fru resturilor menajere, s-au să munele Judeţului. Şi. dorinţa
c : Lu- aceştia vine atît în sprijinul rea unui repertoriu militant repertoriale şi artistice ? moasă. O atare remarcă nu pat şi curăţat peste 2 500 ml toteştenllor este ca şi în acest
să se situeze tot
isorîul 1 instructorilor, cit şi al viitoa revoluţionar, capabil să răs- - Precizez că aceste cursuri înseamnă insă că nu aste Ioc de şanţuri de-a lungul drumu an de frunte. pe un
Cîrneşti,
Reia,
spre
Pa-
pentru mai birie. Dar să în
loc
rilor
relor manifestări cu formaţii le-am organizat din dorinţa cercăm succint să evidenţiem olişa şi a celor din interiorul Există însă loc pentru mai
itccului. le lor artistice. Un asemenea de a amplifica atît cantita ee s-a făcut şi uncie trebuie localităţilor şi au fost reparate bine, mai frumos. In unele lo
ssss® curs s-a încheiat de curînd Spirtt militant tiv cit şi calitativ activitatea să se mai acţioneze. la ac 5 podeţe. Au fost plantaţi mai calităţi, între care Cîrneşti şi
mult de 1 000 arbori şi pomi
referitoare
Păclişa, şi in unele unităţi —*
Sarcinile
la Deva. El a stat sub sem formaţiilor artistice. Am in ţiunile ce trebuie înfăptuite au fructiferi pe marginea arterei coloana U.M.T.C.F. şi depozi
mmss nul cerinţelor puse în faţa în educaţie sistat asupra acelor formaţii fost repartizate pe sate şi pe principale a Toteştiului şi dru tul de lemn din Cîrneşti •—
murilor din satele comunei, în
culturii de documentele ple * care în ediţia precedentă a unităţile din comună, fiind problemele privind gospodări
6,0.) Ka- narei lărgite a C.C. a! P.C.R. ..Cîntării României" nu s-au cuprinse într-un plan cu date livezile şi curţile membrilor rea şi înfrumuseţarea nu se
la
cooperatori,
efectuîndu-se
3ţii; 6,30 şi cultură şi responsabilităţi concrete, timp tăierile pentru formarea bucură de întreaga atenţie.
agricul- din 1-2 iunie şi ale celui de ridicat la nivelul calitativ im plan • ce a fost adus la cunoş S-ar putea acţiona mai ener
îal; 8,00 al ll-lea Congres al educa pus de această educativă în tinţa tuturor cetăţenilor, pen coroanei şi văruitul tulplnelor. gic şi pentru impulsionarea
Curic- ţiei politice şi culturii socia trecere a muncii şi creaţiei. tru a se trece la traducerea Totodată, au fost realizate, în lucrărilor la căminul cultural
3 Bulc- liste. pundă noilor cerinţe educati Am stabilit termene de con lui în viaţă. O preocupare im deosebi la Toteşti, zone verzi din Cîrneşti, pentru revopsirea
tlîlspuil- portantă a fost repararea dru pe 7,5 ha, s-au plantat peste
; 10,00 — Aceste documente oferă ve desprinse din orientările stituire a unor noi formaţii, murilor, scop in care s-au 5 000 de diferite flori etc. Toa şi reamenajarea inscripţiilor şi
,05 Mu- perspective noi de dezvolta date de tovarăşul Nicolae de revigorare a celor exis împrăştiat pe anumite por te acestea dau comunei un as firmelor unităţilor, şi altele.
Muzică re armonioasă şi calitativă tente şi de realizare a unor ţiuni peste 350 mc de pietriş. pect plăcut, atrăgător, aşa
; 10,30 Ceauşescu la plenara C.C. al Au fost executate lucrări de cum se cuvine să fie o co- VASfLE PÂŢAN
*0 Bule- domeniului artistic. Tocmai de P.C.R. din iunie. Un loc cen spectacole a căror desfăşu
Smtcm aceea, Comitetul judeţean de tral în desfăşurarea lecţiilor rare să constituie subiect de
0 Bule- cultură şi educaţie socialistă, i-a ocupat montarea specta dezbatere între instructor, Responsabilităţi sporite
Din co-
2,15 Ma- prin Şcoala populară de artă colelor în condiţiile specifice artist amator şi specialist.
ic; 12,45 Petroşani, a organizat într-un de activitate a aşezăminte Prin spectacolele-lecţii pe
io - iv. ; mod aparte cursurile specia lor din mediul rurol. In a- care noi le-am oferit în tim consiliului popular, deputaţilor
; 15,00
;,oo bu- le cu instructorii care, struc cest sens, centrul nostru ju pul cursurilor la toate genu
Cîntece turate pe patru secţii - re deţean de îndrumare a edi rile de formaţii, instructorii
) Sfatul gie teatru, regie brigăzi ar tat trei volume („în sprijinul au primit un ajutor substan Proiectul de lege pus re comunei a fost prevăzut ca la nil august. Este notărirea
Folclor ţial pentru concretizarea vii cent In dezbatere publică are ■19 gospodării să se execute noastră, angajamentul locuito
Coordo- tistic- montaje literare, di formaţiilor artistice de ama- menirea de a asigura ridica tencuiri la clădirile aflate de rilor comunei Băcia in cinstea
,00 Bu* rijai şi coregrafie - au be tori“), prin care am pus la toarelor lor programe. rea pe trepte superioare de mult timp în roşu, reparări şi zilei de 23 August. Toate ie
In dez- neficiat de aplicaţii practice dispoziţia instructorilor texte - La începutul acestei dezvoltare a tuturor localită refaceri ale împrejmuirilor de facem cu conştiinţa că le fa
0 Te a- utile. toamne vom intra intr-o nouă ţilor, contribuind totodată la la stradă, tencuirea şi zugră cem pentru noi, pentru pros
ia mea; pentru brigăzi artistice, mon educarea cetăţenilor în spiri virea celor deteriorate. peritatea şi bunăstarea locali,
1,45 Ră - Fiindcă dumneavoastră taje literar-muzicale şi piese etapă a întrecerilor din ca tul păstrării ordinii şi curăţe Conform Legii nr. 20/1971. tâţilor noastre. în această di
ii într-o vă ocupaţi direct de trei ge de teatru scurt, cu subiecte drul Festivalului naţional niei, a ceea ce ei înşişi au din contribuţia în bani a lo recţie îşi vor îndrepta şi în
muzi- nuri de formaţii — montaje „Cîntarea R o m â n i e i V o m făurit.
roji-stop din viaţa satului socialist. Nu cuitorilor comunei s-au prevă viitor atenţia consiliul popu
putea aprecia. eficienţa aces Ne-ara preocupat şi pînă a- zut a se executa în acest an lar al comunei, deputaţii, că-
cum de aspectul edilitar-gos- lucrări în valoare de 29 000 lei, rora le revin sarcini sporite
0 Infor- tor cursuri speciale ? podăreso al satelor, de înfru
AcLua- museţarea fiecărei localităţi, constînd în mare parte din din proiectul de lege privind
ră : le- - Prin conţinutul teoretic şi toţi cetăţenii fiind mobilizaţi reparaţii de drumuri în satele gospodărirea şi înfrumuseţarea
lireet la practic abordat, prin calita la această activitate. Astfel, Băcia, Petrenl şi Totia, pre localităţilor.
Noutăţi tea spectacolelor - lecţii pre cum şi în executarea unor CONSTANTIN TIMAR
i. Ciută zentate, prin angajarea cu dacă în anul 1980 s-au reali reparaţii la căminul cultural
1 Ghiţă zat prin muncă volunlar-pa- şi popicăria din Tîmpa. Deşi vicepreşedinte
a sono- care au pornit ia lucru in triotică lucrări care au depă prevăzute a fi finalizate la ol Biroului executiv
ntărirca structorii, avem credinţa că şit planul anual cu 70 000 lei, sfirşitul lunii octombrie, toate a! Consiliului popular
muncii formaţiile artistice prezente în în 1981 — cu 110 000 lei, în a- aceste lucrări vor fi terminate
naţiona- pînă cel tirziu la sfîrşitul lu- al comunei Băcia
ranafor- viitoarele confruntări vor cîş- cest an s-au efectuat pînă a-
lucrări
are. A- tiga atît cantitativ cit şi ca cum 000 lei, in din valoare de
planul
000
de
de jaz/: litativ. Este, de fapt, ceea ce
igazin. j 900 000 lei. Printre altele, s-au Ţ ă r i m a i m u lt e ă r t o n e
urmărim, ceea ce ne cere se făcut reparaţii şi întreţineri de
cretarul general al partidu drumuri în lungime de peste
lui, pentru a asigura actului 21 km, curăţiri şi amenajări
artistic - odată cu perma de şanţuri pe 5100 ml, între (Urmare din pag. t) de lucru, impulsionării
nenţa - un caracter militant, ţineri de spaţii şi zone verzi micii mecanizări în subte
revoluţionar, care să reflecte pe o suprafaţă de 0 fOO mp, ran şi îmbunătăţirii apro
formula eforturile muncii şi creaţiei de plantări de pomi fructiferi şi tone, cu alte 1000 tone. In vizionării tehnieo-materia-
•ea slci- arbori ornamentali (3 600 bu acelaşi spirit de responsa !e.
NEDOA- pe meleagurile noastre liu- căţi). De asemenea, în progra bilitate şi angajare au vor
pentru nedorene. mul întocmit pentru buna gos bit şi Gheorghe Spînu, şe In adunare s-au conclu
; Super- LUCIA LICIU podărire şl înfrumuseţare a zionat unele măsuri şi o-
rgîstul) ; ful sectorului I, care a ex rientări menite să deter
—
i); PE- < e _ o _ e _ . u _ o _ — « * — » — o — ® primat ho târî rea colectivu
iubeşlc, lui pe care-1 conduce de mine redresarea grabnică
ipul <U- a producţiei minei Lupeni,
Noiem- Randament maxim a-şi dubla angajamentul îndeplinirea ritmică a sar
tenţie la anual ele 2000 tone de căr
ultural); Din nou se formează numărul bune şi 50 ml la lucrările cinilor de plan şi recupe
şarpelui la recoltarea griului! rarea în mare parte a res
EA: Co- de pregătiri, şi brigadie tanţelor acumulate în pri
e argint şi se... trimite omul rul Constantin Popa, şef mul semestru şi in Tuna
A: Gră- (Urmare din pog 1) sc lucra .şi -in „ferestrele" de complex la sectorul IV,
Vluncito- dintre ploi, folosindu-se din iulie. Este vorba, în prin
Bătrinul Gostae din cadrul direc asumîndu-şi răspunderea cipal, despre sincronizarea
uzatul) ; (Urmate din pag. 1) plin fiecare oră bună de ca in cinstea „Zilei mine
il (Stea- ţiei n-a prea vrut să-l sint peste cele planificate. muncă la recoltat. Se im rului" şi a zilei de 23 Au activităţii de producţie cu
3ARZA : recunoască. Centrala te în raza comunelor Săla- pune dirijarea operativă a cea de pregătire şi deschi
iinerul) ; ce se întâmplă cu telefo lefonică a combinatului şu de Sus, Sîntămărie-Or- combinelor în lanurile un gust să adauge încă 1500 deri, ca si a activităţii de
:>rul de nia de pe platforma si tone peste plan ia sporul exploatare a cărbunelui în
ntru un derurgică (de funcţiona funcţionează defectuos lea si Pui sînt multe paie de se poate lucra. Timpul de producţie la zi de a-
(Flacu- din cauza lipsei unui e- neadunate. Trebuie acţio presează şi toţi factorii de proape 14 000 tone. Marin abataje cu transportul său
t: Fata rea şi întreţinerea cen lectroinecanic de întreţi nat mai operativ la strân răspundere au datoria şi o- — pe orizontală şi pe ver
e eultu- tralelor şi a reţelelor tele sul paielor, care constituie Dumitru, adjunctul şefului ticală, spre ziuă —, despre
tuia Pe- fonice răspunde D.J.P.Tc. nere. Apoi, la această bligaţia de a organiza te sectorului V, a subliniat
BRAZI: şi nu combinatul) aflăm centrală trebuie să se o importantă sursă de fu meinic munca, incit fiecare bunele rezultate din pri folosirea raţionala şi efi
le I—II ; execute periodic revizii. raj. combină să fie folosită cu cientă a dotării tehnice, a
Xrumoa- cu surprindere că cei vi în aceste zile, cu toate mul semestru (+9 520 tone forţei de muncă şi a tim
mltură); novaţi de această stare Aşa cum apreciau mais maximum de randament, de cărbune extras, econo pului efectiv de lucru în.
(11 în trul principal Schneider dificultăţile întâmpinate din ea întreaga recoltă dc grîu mii de 5,49 lei la 1000 lei
singura de fapt ar fi tocmai... si- Wilhelm şi inginerul Ma- cauza ploilor, trebuie să se să ajungă cît mai repede subteran, despre ridicarea
urcşul) ; derurgiştii : nu exploa rius Neagu în prezent în acţioneze energic pentru a în hambare. producţie extrasă şi 500 000 continuă a nivelului de
i a Ru- tează corespunzător tele îei economii la cheltuielile pregătire profesională şi
[EBARI : foanele (!), lucrează ne treţinerea centralei se li- | materiale) şi totodată a
;ta (Mi mitează doar la efectua de conştiinţă patriotică, re
glijent în zonele unde se rea unor măsurători de Au terminat secerişul griului afirmat voinţa colectivului voluţionară, al minerilor
află cabluri telefonice. la masa de verificare. E- din care face parte de a şi, nu în ultimă instanţă,
Mai să le dăm crezare lectromecanicii de ia Că- Tot mai multe unităţi Sintandrei. Multă hărnicie mai extrage peste plan, în despre întărirea sub toate
celor de Ia poştă dacă nu lan- sînt prezenţi în cen agricole socialiste raportea dovedesc şi Aurel Cosliina, cinstea celor două sărbă aspectele a ordinii şi dis
intram şi în posesia unor ză că au terminat secerişul Ioan Ţir-lea şi Marin Şte tori, 1000 tone de cărbune. ciplinei în producţie, a
alte date. Faţă de aceeaşi trală doar citeva ore, de griului şi şi-au achitat o- fan care balotează paiele Alţi participanţi la dez
rii din două trei ori pe săptă- bligaţiile la fondul de stat. mobilizării exemplare La
perioadă a anului trecut si asigură front de lucru bateri — Mircea Suba, şe muncă.
(prima jumătate a anu mină, pentru înlăturarea între acestea se află coo colegilor lor care fac ară ful sectorului XII trans
36, 3, perativele agricole de pro Avînd în vedere cerinţe
lui), în acest an durata deranjamentelor. Acest turile de vară. Pe întreg port, şi Dănilă Matei, şef
, 33, 40, deranjamentelor la pos lucru se dovedeşte a fi ducţie Deva, Peştişu Mare, consiliul mai sînt de recol de echipă la sectorul XIII le sporite ale ţării de căr
turile telefonice din oraş insuficient şi ineficient. Popeşti, Burjuc, Banpotoc, tat mai puţin de 100 lua la electromecanic — au acu bune cocsificabii şi ener
L: 850 629 (şi nu de pe platformă !) Acum, pînă nu pornesc Dobra, Leşnic, Bîrsău, Gu- C.A.P. Băcia, Rapolt şi S'i- zat lipsa unor scule şi ma getic, posibilităţile şi pute
a crescut dc aproape trei şi celelalte două noi a- rasada, Bobîlna, Toteşti, meria şi in cel mult două teriale, precum şi slaba rea de acţiune ale mineri
lor de la Lupeni, forţa or
ori (de la 34 912 ore la gregate siderurgice, este Orăştie, Romos, Peşteana, zile bune de lucru înche calitate a unor piese de ganizaţiei do partid a în
101116 ore). Durata me bine ca factorii de con Bretea Strei, Lăpuşnic, Au iem recoltarea păioaselor. schimb şi echipamente, an- treprinderii, s-a exprimat
die a unui deranjament ducere ai Direcţiei de rel Vlaicu, A.E.I. Birtin şi gajîndu-se, în numele co convingerea că acest des
a ajuns de la aproxima altele. lectivelor în care lucrează,
I pentru tiv 20 de ore ,la peste 88 postă si telecomunicaţii — In consiliul nostru — de a acţiona mai dinamic toinic colectiv mineresc se
82 : Vre- v Hunedoara-Deva împreu ne relata tovarăşul Ioan Tîrguri va mobiliza exemplar pen
ălzire cu de ore. îi întrebăm pe Igna, inginer şef al Con pentru îmbunătăţirea acti
zolat se factorii responsabili de la nă cu specialiştii să se vităţii de revizii şi repara tru eliminarea greutăţilor
Sc slabe deplaseze la faţa locului siliului unic agroindustrial şi neajunsurilor cu care se
ircări e- D.J.P.Tc., dacă posturile Simeria — datorită hărni Duminică, 1 august ţii şi a calităţii cărbunelui mai confruntă, îndeplinirea
sufla în telefonice din oraş au (C.S.V. Călan) pentru a ciei şi abnegaţiei în mun a.c., se vor organiza tîr extras, brigadierul Matyus
peraturi- fost „deranjate" tot de lua măsurile adecvate şl Laszlo, de la sectorul VI, sarcinilor mobilizatoare din
cuprinse că dovedite de combinerii guri de animale în loca semestrul al ll-lea şl asi
rade, iar siderurgişti sau construc pentru a urmări materia Gheorghe Vintilă, Alexan lităţile : BLĂJENI, BĂI- şi Aurel Mitri, şeful sec
14 şi 19 tori ? lizarea lor. Aşteptăm veşti dru Deteşan, Ioan Tiliban, torului investiţii, au accen gurarea unor cantităţi spo
de ser- ŢA, ORĂŞTIE, BALŞA, tuat asupra necesităţii în rite de cărbune de care
iriu Do- Adevărul este altul, bune, prin telefon, de la Constantin Hîncu şi Dorel
d ar inginer ul M ir cea Călan ! Ştefan, s-a încheiat seceri HAŢEG, CERTEJ, ILTA. tăririi ordinii şi disciplinei ţara are mare trebuinţă Ia
şul griului şi La C.A.P. la nivelul fiecărei formaţii această oră. ,