Page 96 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 96
'» tq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 688 © JOI,. 29 IULIE 1982
C O N S F Ă T U I R E ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI
AUTO HUNEDOARA
(Urmare din pag 1) evidenţiat experienţa pri In încheierea lucrărilor privind bunul mers al
lejuită de campania agri consfătuirii a luat cuvîn- muncii din agricultură, Autobaza 1 marfă
de cercetare, reprezentanţi colă din acest an, au pre tul t o v a r ă ş u l Nicolae pentru preţioasele indica Deva, str. Depozitelor nr. 17
ai organelor agricole jude zentat modul cum se ac Ceauşescu. ţii primite, şi a- exprimat
ţene, au raportat secreta ţionează in prezent pentru Cuvântarea se dă publi în numele comuniştilor, al încadrează:
rului general al partidului transpunerea în viaţă a cităţii. tuturor oamenilor muncii © 20 şoferi (retribuţia conform Legii 57/
cu privire la rezultatele indicaţiilor date de tovară Cuvântarea secretarului din judeţ, angajamentul de 1974)
obţinute în strîngerea re şul Nicotae Ceauşescu în general al partidului a fost a acţiona neîntârziat pen
coltei, subliniind că în cadrul vizitei de lucru în urmărită de cei prezenţi tru a da viaţă- sarcinilor Informaţii : telefon 13030 sau 130011
numeroase unităţi agricole unităţi de stat şi coopera cu deosebită atenţie, aplau stabilite, să determine, în
s-au realizat în acest an tiste ale judeţului Constan dată- cu însufleţire. lumina orientărilor date
producţii medii de peste ţa, a- sarcinilor trasate pe Primul secretar al Co cu acest prilej, îmbunătă
5 000 kg la grîu, 5 500— linia sporirii producţiilor mitetului judeţean de ţirea activităţii în toate u-
6 000 kg la orz, ceea ce de agricole, folosirii raţionale partid a mulţumit secreta niităţile agricole, obţinerea
monstrează marile posibili a pămîntului, modernizării rului general al partidului unor rezultate cît mai bu
pentru această profundă a-
tăţi de sporire a produc în continuare a- zootehniei, naliză a problemelor de ne, la nivelul adevăratelor
ţiei de cereale în judeţul creşterii eficientei activi tă- deosebită actualitate, de posibilităţi existente în ju-
Constanţa. Vorbitorii au ţii econo ni ce. cea mai mare însemnătate deţul Constanţa.
— r- — <► — o — « - ~ <•» * t» ““ ® <•* - ®- — a — » — — a ' — ® — © — © — © — —
P J E = | S 'jj
îW m
Protestttl adresat de guvernul @ HELSINKI. - Partici
libanez Consiliului de Securitate agifeii panţii la o cursă ciclistâ a COOPERATIVA „DRUM NOU"
păcii care a început la 26
ai O.N.U. iulie, în oraşul Turku, au a- HUNEDOARA
juns, la 28 iulie, la Hel
Hă DELHl. - O mănăsti
NAŢIUNILE UNITE 28 în special în jurul Beiru re budistă, datînd din se sinki. La cursă participă 60 ÎNCADREAZĂ DE URGENŢA
(Agerpres). — Guvernul tului şi în Valea Bekaa. colul al X-lea, a fost des de persoane, din care 20
libanez a adresat un pro în document se menţionea coperită recent, la 3 600 de luptători pentru pace © 10 TÎMPLARI, categoria 1—6, bărbaţi.
test Consiliului de Secu ză' că Israelul foloseşte pe metri altitudine, în distric din Danemarca.
ritate al O.N.U. în legătu rioadele de încetare a fo tul Zansarkar, situat într-o Cu prilejul sosirii cara Recrutează absolvenţi a 10 clase care nu
ră cu escaladarea acţiuni cului „pentru desfăşurarea regiune muntoasă din nor vanei cicliste, la Helsinki a au depăşit vîrsta de 19 ani pentru calificare
lor militare ale Israelului unui adevărat război de u- dul statelor indiene Caşmir avut loc un miting pentru prin ucenicie la locul de muncă în meseriile :
în Liban şi a arătat că îşi zură“, constînd în distru şi Jammu, Cu acest prilej, apărarea păcii, împotriva
:
rezervă dreptul să ceară gerea sistematică a zonei au fost'scoase la-iveală 12 cursei înarmărilor, pentru
convocarea unei reuniuni de vest a Beirutului şi în statuete din" lemn' şi fildeş, crearea unei zone denu- ® CROITORI BĂRBAŢI ŞI FEMEI ; „e.
oficiale a Consiliului pen înaintări progresive pe te mâsurînd între 0,33 şi 3 me clearizale în nordul Euro
tru a- obţine respectarea de ritoriul libanez, care pro tri, care' fac dovada unei pei, relatează agenţia TASS. © TINICHIGII AUTO.
către partea israeliană a voacă un număr sporit de înalte măiestrii artistice, ca
rezoluţiilor Naţiunilor U- victime în rîndul civililor. racteristică. începuturilor pe £3 PARIS. - Populaţia L „ .............
nite privind încetarea fo „Guvernul libanez-, se sub rioadei medievale în Caş- Franţei este în prezent de
cului, într-o scrisoare a- liniază în încheiere, pro mi rr 54,2' milioane locuitori, in
dfesată preşedintelui Con testează în termenii cei creştere cu 1,6 milioane fa
siliului de Securitate, re mai fermi împotriva- con H' MOSCOVA. - La 27 ţă de recensămîntul din a-
prezentantul permanent al tinuării ostilităţilor şi re iulie, în Uniunea- Sovietică nuli 1975, s-a anunţat ofi L
Libanului la O.N.U., Ghas- petă- apelul său la aplica a fost lansat satelitul arti cial' lă' Paris, potrivit agen \A $ " jş
san. Tueni, a relevat „si rea necondiţionată şi ime ţiei United Press Interna
tuaţia gravă creată ca re diată a rezoluţiilor perti ficial „Cosmos — 1 396", a- tional. O:
zultat al escaladării de că nente ale Consiliului de nunţă agenţia- TASS. La irt capitala ţării, Păris,
tre- Israel a ostilităţilor", securitate". bordul satelitului a fost locuiesc peste 10 milioane
plasată aparatura ştiinţifi persoane.
că destinată continuării
Din ţările socialiste cercetării spaţiului cosmic. E3 DAMASC. - Preşedin E. G. C. L. CALAM
De asemenea „Cosmos - tele Siriei, Hafez Al-Assad,
1 396" dispune de un radio-
MOSCOVA. — In pri milioane de elevi urmea a primit o delegaţie pales încadrează
mii doi ani ai actualului ză cursurile şcolilor ge sistem pentru măsurarea tiniană condusă de Khaled
plan cincinal sovietic nerale de 8 ani, ceea ce exactă a parametrilor orbi al Falihoum, preşedintele © zidari
(1981—1985) în R.S.S. înseamnă că sînt cuprinşi, tei şi de un sistem radio- Consiliului Naţional Pales
Gruzină au fost .asimila practic, toţi copiii de telemetric pentru transmi tinian, informează agenţia © zugravi
te iii producţie aproape vîrstă- şcolară. Dezvolta terea pe Pămînt a datelor siriană de presă SANA.
100 tipuri de maşini- rea învăţămîntului în privind funcţionarea apara Convorbirile purtate cu @ tinichigii
unelte pentru prelucrarea Iugoslavia este ilustrată telor de bord şi a instala acest prilej s-au concentrat
metalelor şi lemnului. elocvent şi de faptul că, ţiilor ştiinţifice. asupra situaţiei din Liban, încadrarea, conform Legii nr. 57/1974, re
Dezvoltarea industriilor dacă în 1947 existau nu menţionează agenţia SANA. publicată în 1980 şi Legii nr. 12/1971.
electrotehnică şi electro mai 39 de licee, în pre 23 DELHl; - La Delhi a Celor nelocalnici se asigură imediat apar
nică a permis construirea zent numărul acestora avut loc plenara Consiliu S2 BEIRUT. - Potrivit u-
de masini-unelte automa depăşeşte 230. lui Naţional al Partidului nui bilanţ al forţelor co tament în oraşul nou Călan.
te cu comandă program. Comunist din India, con mune palesfiniano-libaneze
în prezent, întreprinde BERLIN. — Contai progresiste, publicat de pre
rile acestui sector lucrea nerele au început să fie sacrată examinării unor pro sa din Beirut, în ultimele
bleme ale situaţiei politice
ză la introducerea în fa folosite în transportul interne şi internaţionale. şase zile 247 persoane au
bricaţie a unor roboţi feroviar din R.D. Germa fost ucise iar 395 rănite în
pentru industria construc nă acum zece ani şi, la SOFIA. - La Vama a timpul raidurilor aeriene
toare de automobile. în ora actuală, pe căile fe avut' loc o întrevedere între israeliene asupra capitalei
.1985, ponderea construc rate ale ţării pot fi în- Todor Jivkov, secretar gene Libanului, informează agen
ţiilor de maşini în volu tîlnite săp'tămînal peste ral al C.C, al P.C. Bulgar, ţia Frânte Pfesse.
mul general al producţiei 500 de garnituri cu con şi Wiliam Kashtan, secretar
Pe de altă parte, apro
industriale a R.S. Gruzi tainere. general al P.C. din Canada. ximativ o sută de locuinţe
ne va atinge 25 la sută. Acest sistem de trans După cum informează- a- au fost distruse în timpul
~k port şi-a cîştigat un loc gerrţia BTA, s-a procedat la raidurilor şi al bombarda
BELGRAD. — In ulti important în R.D.G. în un schimb de păreri asupra mentelor blindatelor şi arti ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ î EHEDINŢI
mii cinci ani, alocaţiile anul în curs volumul activităţii celor două parti leriei cu tragere lungă, in
destinate învăţămîntului transporturilor realizate de şi au fost examinate u- special în zonele dens ÎNCADREAZĂ :
şi culturii în R.S.-F.I. au nele probleme ale situaţiei populate de la periferia de
reprezentat, în medie, cu containere va depăşi mondiale actuale, ale miş sud şi în cartierul de lo ® ingineri mineri
cinci la sută din venitul cu aproape 35 000 tone cării comuniste şi muncito cuinţe RăoucHe, de pe ma
naţional. în prezent, 2,8' nivelul de anul trecut; reşti internaţionale. lul mării. @ subingineri mineri
©■ ingineri electromecanici de mină
® tehnicieni, mineri, geologi
:
pin presa străină: OonseciîîfeSe războiului mşm @GOiTomie§ libaneze
© mineri, categoriile III, IV, V
Placă! turnantă a expor Mii de libanezi sînt si siderat antrepozitul lumii nomen. Linii se tem că © electricieni mineri
turilor către lumea arabă liţi să şomeze fără a; primi arabe, datorită activităţii Israelul va exporta- în Li © buldozerişti
si piaţa financiară de prim vreun ajutor din partea înfloritoare a portului său. ban recordul său mondial
ordin, Beirutul este practic statului. în cursul- luptelor, Ministrul libanez al tu al inflaţiei, de peste 100 ® automacaragii
paralizat din punct de ve uzinele situate la sud de rismului,. Marwan Hairra- la sută anul trecut;.. © subingineri electromecanici de mină.
dere economic după ase Beirut au fost grav ava-- deh, a acuzat pe isrâelieni Ocupaţia israeliană a a-
diul israelian început la riate sau chiar complet că' au distrus industria tu vut consecinţe si asupra a- Retribuţia se acordă conform Legii 57/1974.
13 iunie şi după blocada distruse. în plus,. închide ristică a ţării, bombardând griculturii libaneze. Unii întreprinderea asigură pentru familişti a-
instituită la 3 iulie. rea aeroportului interna cele mai bune hoteluri si libanezi apreciază că is-
Războiul a creat un ma ţional din Beirut, dificultă tuate pe plajele de la'sud raelienii folosesc dumpin partamente în municipiul Drobeta Tr.-Severiu
rasm economic ale cărui ţile pe- care le întâmpină de capitală. gul. Astfel, mari cantităţi şi pentru nefamilişti garsoniere, în Drobeta
consecinţe sociale ar putea activitatea portuară şi ob de mere israeliene au fost
duce la o catastrofă, dfe- stacolele întâlnite pe ruta- Fluxul de produse israe puse în vînzare, în timp ce Tr.-Severin.
clara recent Toufie Abu liene pe piaţa libaneză pro recolta de mere din Liban Relaţii suplimentare se pot obţine ia te
IChalil, secretai" general al Beirut — Damasc afectea voacă temeri ale oficialită nu este culeasă.
Confederaţiei Generale a ză- exporturile libaneze; ţilor privind consecinţele lefon 11094 — compartiment O.P.I.R.
Muncitorilor din Liban. Altădată, Beirutul ■ era con economice ale acestui fe (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, fon Ciociel, fiberiu isfraîe (redactor şef). Lucia Eleno Liciu,*.Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct); Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor !• lunar — 13 leii trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ! 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza. nr 35,
Teleîoanei 11275, 11585, 12157. Telex i 72288. 78'lei; anual — 156 lei; Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, nr 257 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii
