Page 97 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 97
La invitaţia tovarăşu liste România, şi a tova meiri, împreună cu doam
lui Nicolae Ceausescu, se răşei Elena Ceauşescu, pre na Nimeiri, va efectua o
şedintele Uniunii Socialiste vizită oficială de prietenie
cretar general al Partidu
Sudaneze, preşedintele Re în Republica Socialistă
lui Comunist Român, pre publicii Democratice Su România, în perioada 3—5
şedintele Republicii Socia dan, Gaafar Mohamed Ni- august 1982.
Anul XXXIV, nr. 7 689 VINERI, 30 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani
MINEREURI
L A Z I Î N A G R I C U L T U R Ă I PESTE PLAN bătoare a poporului nos
tru — 23 August. Oame
I Oamenii muncii de la nii muncii de aici rapor
tează că în perioada tre
ecsrişul griului — încheiat neîntîrifaf S \ întreprinderea minieră cută din acest an şi-au
depăşit planul producţiei
Hunedoara au obţinut şi
în luna iulie rezultate marfă cu 7 milioane lei,
s bune în producţie. Toate producţia netă cu peste
Ţinînd seama de stadiul colta de pe suprafeţe în Densuş nu mai au paie pe şi-au îndeplinit 4 milioane Iei, că au ob
diferit de coacere a reco-1- semnate. La C.A.P. Unirea, oîmp, toate fiind transpor \ secţiile ţinut economii la preţul
şi depăşit prevederile de
tei de griu, Consiliul unic prin munca plină de con tate în baza furajeră. A- \ de cost de circa 4 milioa
agroindustrial Toteşti a ştiinciozitate a combineri- ceeaşi situaţie şl la Ostrov, plan, realizîndu-se la ni ne Iei. La sortimentele
procedat la o bună repar ior Ioan Voiconi, Constan Ciula Mare şi Unirea, dar vel de întreprindere su 4UGUST fizice planul a fost rea
300
plimentar
sarcinilor
tizare a combinelor, con- tin Cosa şi Gheorghe Bă- la aceste unităţi se mai a- tone fier în minereu mar lizat după cum urmează :
centrînd o mare parte din călete, precum şi a celor flă baloţi pe mirişte. \ fă. Cele mai semnifica la cupru în proporţie do
tre ele la Toteşti, Peşteana de pe presele de balotat — Cum se ştie, zona Toteşti 107,3 la sută, Ia plumb şl
şi Densuş, unde s-a putut Manase Debucean şi Ionuţ este mare producătoare de \ tive plusuri de producţie tilizarea la întreaga ca zinc de cîte 100,7 Ia sută.
\ s-au obţinut la Teliuc —
lucra din plin. Denulescu —, s-a strîns re cartofi pentru sămînţă şi
— Am lucrat zilnic cu colta de pe o însemnată în aceste condiţii, buna în de 1 500 tone minereu de pacitate a dotării tehnice.
SUCCESE ALE
7—8 combine — ne spunea suprafaţă, odată cu aceas treţinere a culturilor capă fier, Ia ZIaşti — de 500 MEŞTEŞUGARILOR
Viorel Ilian, inginerul şef ta eliberindu-se şi terenul tă mare importanţă. în toa tone dolomită şi 25 tone Colectivele de muncă
al C.A.P. Toteşti — astfel de paie. te unităţile din. consiliul talc. De subliniat că la de Ia Exploatarea minie Muncind cu hărnicie,
cjU im înaintat cu o viteză Secerişul griului a fost unic cartofii s-au prăşit E.M. Ghelari planul a ră Deva muncesc cu hăr oamenii muncii de la
de peste 50 ha pe zi, ceea întrerupt pentru scurtă mecanic şi manual de cîte fost realizat în condiţiile nicie şi răspundere, ob- Cooperativa meşteşugă
ce a făcut posibil ca în nu vreme de ploile căzute, ori a fost nevoie, s-au îmbunătăţirii indicatori ţinînd lună de lună rea
mai patru zile să recoltăm dar — după cum ne-a spus smuls buruienile — rapiţa lor de calitate cu 0,2 la lizări tot mai demne în rească „Moţul" — Brad
deosebite
realizări
obţin
210 ha, adică toată supra Ştefan Ivancu, preşedintele şi pălămida —, iar stropi sută. Principalele ele producţie, pe care Ie de în producţie. în perioa
dică apropiatelor eveni
mente care au stat Ia ba
faţa ce am avut-o culti consiliului unic agroindus rile s-au făcut la timp şi da trecută din acest an,
za acestor rezultate sînt
vată cu grîu. trial — există toate condi de bună calitate. Specialiş \ organizarea superioară a mente din viaţa acestui meşteşugarii de aici şi-au
colectiv: împlinirea a 30
— Ce producţie s-a ob ţiile, în ajutor venind şi tii au urmărit îndeaproape
ţinut la hectar ? combine din alte consilii, vegetaţia şi au luat măsu \ muncii în abataje, creş de ani de existenţă, „Ziua (Continuare în pag. a 3-a)
— Am depăşit nivelul ca secerişul griului să se rile ce s-au impus în func \ terea productivităţii şi u- minerului" şi marea săr
planificat, ceea ce ne-a per încheie în foarte scurt ţie de situaţie. La Toteşti,
mis să achităm plata mun timp. Ostrov şi Clopotiva s-a fă
cilor mecanizate, să ono S-a acţionat în ritm înalt cut chiar şi a treia stro (
răm contractul de livrare şi pentru eliberarea tere pire împotriva gîndacuilui )
la fondul de stat. în unita nului, efectuarea arăturilor din Colorado pe anumite
te am reţinut sămîmţa şi şi însămînţarea culturilor vetre, unde s-a semnalat a- \
fondul de consum. duble. La ora actuală, tac şi după stropirea a t
— Se cuvin spuse cîteva C.A.P. Toteşti, Peşteana şi doua.
cuvinte şi despre modul î
cum au muncit combimerii. t
— Toţi mecanizatorii au \
lucrat bine. I-aş menţiona,
pentru hărnicie şi conştiin
ciozitate, pe Ioan Mihu- î
şjjmi, dc la formaţia S.M.A.
,,.trov, pe Octavian Coşuţ, Paralel cu întreţinerea răpită, lolium etc. şi — deşi ţ
Liviu Lăzăi'oni, Valentin culturilor şl recoltarea pă- mai tîrziu ca în alte părţi, î
Simina si Petru Moraru. ioaselor, în unităţile apar datorită condiţiilor specifi l
Au încheiat secerişul ţinătoare Consiliului unic ce zonei —, s-a trecut la
griului şi cooperativele a- agroindustrial Toteşti se cosirea fineţelor naturale,
gricole Densuş şi Peşteana. acţionează cu hotărfre şi la adunarea finului şi de l
Combinele din aceste uni răspundere pentru asigura pozitarea lui în incintele
tăţi, ca şi cele din Toteşti rea necesarului de furaje l
întreprinderea minieră
au fost deplasate la Os în stabulaţia 1982—1983. în TRAIAN BONDOR l ron obţine rezultate bune in Hunedoara, secţia Teliuc. Bri gada condusă de Petru Lăză-
lui Mihai Bcrza.
producţie. în foto : schimbul
trov, Clopotiva şi Rîu de toate unităţile agricole Foto : VIRGII. ONOIU
Mori, unde s-a strîns re s-au efectuat însilozări de (Continuare în pag. a 3-a)
O ~ «S — (T)
— Anul 1982 a debutat a caii lăţii produselor. în 1000 lei producţie marfă duse agroalimentare, ridi
greu şi pentru întreprin acelaşi timp se depun e- cu 8,9 lei, iar pe cele ma carea necontenită a cali
derea noastră — ne spunea forturi pentru reducerea teriale cu 43 lei. Acum şi tăţii lor pun exigenţe spo
Gheorghe Mihalcea, ingine cheltuielilor de producţie, aprovizionarea cu materii rite şi în faţa acestui har
rul şef al întreprinderii de perfecţionarea fluxurilor de prime este bună, ne-am or nic colectiv haţegan. Aici
producere şi industrializa s-au executat şi sînt în
re a legumelor si fructelor curs de execuţie unele La cea de a doua bate lucrări. Că s-uu respectat
Haţeg. Lipsa materiei pri maşini şi dispozitive pen rie de cocsificare au în cu stricteţe programarea
me necesare, a cantităţilor tru ridicarea productivită
suficiente de combustibili ţii şi uşurarea efortului fi ceput să se limpezească şi execuţia lucrărilor o
şi întreruperea in unele zile zic, pentru sporirea efi multe lucruri. Căile de dovedeşte stadiul actual
a energiei electrice au fă fabricaţie, pentru încadra ganizat activitatea de revi cienţei economice a uni rulare pentru maşina de în care a ajuns bateria
cut ca în luna ianuarie să rea în normele de consum. zii şi reparaţii a instala tăţii. Aşa sînt maşina de şarjare, maşina de scos de ’ cocsificare.
nu ne realizăm planul la „Printr-o serie de măsuri ţiilor şi utilajelor tehnolo tăiat virfuri şi codiţe la uşi şi vagonul de cocs au Căutăm dc dimineaţă
majoritatea sortimentelor. pe care le-am luat — a a- gice astfel îneît să nu de fost în sfîr.şit finalizate, cele 10 echipe ale mais
Situaţia s-a redresat însă dăug.at economistul Ion Io- reglăm procesul productiv DUMITRU GHEONEA după ce muite echipe de trului Dumitru Paveloni
începînd cu luna februa nescu — am reuşit ca de şi rezultatele sînt pe mă LIVIU BRAiCA constructori au lucrat la de la Instalaţii. Din cei
rie şi esle în continuă îm la începutul anului să re sura eforturilor". execuţia lor în schimburi aproape 100 de oameni
bunătăţire. Am reuşit să ducem cheltuielile totale la Cerinţele sporite de. pro (Continuare in pag a 3-a) prelungite sau chiar pe cîţi au fost la baterie au
recuperăm toate restanţe trei schimburi. Pînă şi mai rămas... 2 lăcătuşi ca
le şi să livrăm suplimentar personalul de la cantina re să urmărească modul
întreprinderii de con cum se comportă instala
la fondul pieţei — de la strucţii siderurgice Hune
începutul anului şi pînă în doara a fost seară de sea ţia. „Oamenii, arăta
prezent — produse în va maistrul, au trecut la alte
loare dc peste 20 milioane ră pe platforma industria lucrări la furnal sau pe
lei. Ne-am depăşit planul lă a Călanului, asigurînd p l a t f o r m a siderurgi
la producţiile marfă cu constructorilor hrană cal că. Aici nu au mai avut
4,1 milioane lei, la netă dă. Acest fapt dovedeşte ce face ! Toată partea de
cu 2,6 milioane lei, obţi- că la baterie s-au luat instalaţii este finalizată.
nînd beneficii suplimenta cele mai energice măsuri Instalaţiile şi mecanisme
re de peste 2,5 milioane pentru înlăturarea tutu le ce le-am avut de mon
lei. în primul semestru al ror obstacolelor care ar tat sînt apte să contri
anului am livrat la export fi zădărnicit ritmul lu buie la producerea coc
diferite produse agroâţi- crărilor de execuţie. Tre sului".
menlare peste plan, în va buie să mai arătăm că la De la maistrul Petru
loare de aproape 200 000 baterie au avut loc zi de Mîţu am aflat că cele
Ici. zi comandamente de şan două echiipe de montaj
Preocupările colectivului tier, oare au soluţionat cu de la baterie, conduse de
sînt orientate atît în direc operativitate problemele
ţia realizării ritmice a pla ce se iveau, urmărin- DORIN CORPADE
nului, în structura sorti du-se în acelaşi timp în
mentală stabilită, cît şi spre cadrarea în graficele de (Continuare in pag. a 3-ai
îmbunătăţirea permanentă
