Page 99 - Drumul_socialismului_1982_07

19 @ VINERI, 30 IULIE 1982 pag. 3

Istoria — glasul conştiinţei noastre SPINAREA MAR!) SASBAÎOai

M1CIA. însemne ale dăinuiri A POPORULUI

lltil
pe aceste locuri (Ufmore din pog. 1) tatele înregistrate de el şi miei naţionale. In cinstea
li Iî,'t>a de echipa sa sînt mereu marii sărbători naţionale —
ziua de 23 August el şi
depăşit planul la produc­ date exemplu altor formaţii
O fotografie apărută re­ 1967 am constatat că e rium, laconicum... Chipul ţia marfă industrială cu cu realizări mai mici, dar echipa sa s-au angajat
cent în ziarul nostru, în- vorba în această zonă de însoţitorului nostru — dr. 781 000 lei, la prestări cu condiţii similare de lu­ să-şi sporească realizările,
cunoştiinţa cititorii despre băi publice. Iar cercetă­ Lucia Marinescu — înflo­ servicii pentru populaţie cru. împreună cu cei zece să îmbunătăţească conti­
lucrările de restaurare pe rile pe oare le-am efec­ reşte cu fiecare explica­ cu 1,7 milioane Iei; au colegi ai săi, formează o nuu calitatea fontei elabo­
ontică care Muzeul judeţean De­ tuat de atunci ne dau ţie, cu fiecare pas eu ca­ realizat peste prevederi adevărată familie, în cel rate.
ţării ! va, în colaborare cu Mu­ dreptul să afirmăm că re înaintăm în istoria de 99 garnituri de mobilă, mai bun sens al cuvintu/ui.Un om, o echipă care se
„O 7.i zeul naţional de istorie pînă azi sînt cele mai milenii. înţelegem de ce 2 409 perechi încălţăminte - Coeziunea sufletească, detdşează prin rezultate
mea". Bucureşti, le efectuează mari băi publice descope­ Mici a înseamnă o p arte şi 700 bucăţi confecţii întrajutorarea şi prietenia,
deosebite. în întrecerea so
iiottri- la Veţel, pe vechea aşe­ rite în Dacia. Temeliile din viaţa dumneaei — du­ texiile. hărnicia şi dorinţa conti­cialistâ pe anul 1981, Ioan
zare a Mieiei, unde au zidurilor se păstrează pă cum ne-a mărturi­ nuă de autodepăşire, ma­Checicheş a ocupat tocul I
fost descoperite băile ro­ foarte bine, incit planul sit —; acum înţelegem şi ZECE FLRNALiSTI turitatea politică sint citeva
pe Uzina nr. 2 lurnale-aglo-
■ şi o-
mane. Cercetările arheo­ clădirii poate fi refăcut. tinereţea de adolescent DE NOTA... 10 din trăsăturile specifice a- merare şi pe Combinatul
ramii- logice din perioada inter­ Prin grija deosebită a a arhitectului Anişoara cestei echipe de lurnalişti, siderurgic Hunedoara. In
belică, efectuate aici de partidului şi statului nos­ Sion, de Ia Muzeul naţio­ Prim-topitorul Ioan Che­ care mereu se situează în prezent se menţii.e printre
reputatul istoric dr. do­ tru au fost alocate im­ nal de istorie Bucureşti, cicheş de la hirnalul nr. 7 fruntea întrecerii socialiste
echipele cu rezultatele ce­
cent Octavian Floca, au portante fonduri pentru neasemuita răbdare cu din Combinatul siderurgic din uzina noastră - adau­ le mai bune. Zece colegi şi
fost reluate şi şi-au in­ consolidarea vestigiilor. care cercetează, studiul Hunedoarq şi-a cîştigat în gă şelul de schimb Ion Pir- prieteni în uzină şi in ala-
tensificat ritmul odată cu Pentru că această aşeza­ asiduu pentru analogie, decursul anilor, prin hăr­ lea. Vorbind insă în aceşti ra ei. Se numesc Vasile
construcţia Centralei ter­ re antică are o Impor­ strădania pentru cunoaş­ nicie şi seriozitate, prin re­ termeni de echipă, trebuie Baltaru, Ioan Luncanu,
i)0 Ra­ moelectrice de la Mintia. tanţă deosebită. Poate terea instrumentelor de zultatele bune obţinute in să recunoaştem, in primul Ioan Diaconu, Dumitru Ha-
ţii; 6,30 — Intr-o singură zi, ex­ este singura aşezare peste lucru cu care se operea­
rabagiu, Mihai Baltaru,
gricul- producţie, un binemeritat rind, meritul celui care şi-a
il; 8,00 cavatorul a scos la iveală care nu s-a suprapus nici ză în arheologie. înconju­ prestigiu printre iumaliştii pus, prin exemplul perso­Dumitru Cosma, Nicolae
Curie- 10 monumente funerare o altă construcţie. Aici rat de elevi de la licee­ hunedoreni. nal, atît de puternic am­ Maier, Manole Antonescu,
Buletin de piatră, foarte impor­ putea să fie un Pompei le „Decebal" şi industrial
Florin Sava şi bineînţeles,
undem - Checicheş este înainte prenta asupra fiecărui mun­
Buletin tante pentru arta romană al romanilor ! nr. 5 — e şi Alina, fiica de toate un mare sufletist citor, determinindu-i să lu­ prim-topitorul Ioan Checi­
folclo- provincială, pentru că a- — Ce înseamnă Mieia sa, printre ei —, arheo­ - ne spune Nicolae Ren- creze la fel. Checicheş are cheş. Zece lurnalişti har­
viaţa; testă prezenţa unui ate­ pentru cunoaşterea de că­ logul Ioan Andriţoiu în­
i ţării, tre hunedoreni, şi nu nu­ tregeşte cu migală şi deo­ ţea, preşedintele comitetu­ un suflet mare. De asta, nici şi pricepuţi, care e-
i; 11,00 lier, a unei şcoli de sculp­ lui sindical al Uzinei nr. 2 cred eu, este atît de iubit laborează fontă de calitate,
Vreau tură, dacă vreţi, care fo­ mai de noi, a istoriei sebită iscusinţă un vas lurr.-cile-aglomerare —, un şi stimat de colectivul nos­ rejpectînd strict rigorile im­
te pen- losea ca material andezi- noastre vechi, a dăinuirii de provizii găsit în sec­
,30 Din noastre pe aceste stră­ ţiunea a Il-şt, sub nivelul om preocupat pînă la cel tru. El a iscat o întrecere puse de această meserie
grea, dar şi Irumoasă. Zece
12,45 tul de Uroi şi gresie cal- mai mic amănunt de soar­ aprigă intre toţi lurnaliştii,
0 - tv. ; caroasă. Modul de redare vechi vetre româneşti ? roman. Alături, lucrează ta producţiei, de încadra­ i-a îndemnat la rezultate lurnalişti de nota... 10.
15,00 a fizionomiilor, reperto­ — Foarte mult ! Pentru la săpături echipa specia­
Buletin rii, iconografic sîn.t spe- că o aşezare dezvoltată în lizată de la C.A.P. Veţel. rea în graficul de evacua­ mai bune, spre folosul tu­
aţii fo­ re a fontei şi zgurii. Rezul­ turor, spre ciştigul econo­ LIVIU BRAICA
sfatul "cuiv-c Mieiei. în 1907 am jurul unui castru roman, Lucia Marinescu .şi Ani­
rrtonate început să cercetăm şi a- fără să fi fost. un oraş şoara Sion continuă să ne
Buletin ceastă parte a zonei în (a avut o dezvoltare eva- dezvăluie oglinzi ale du­
•u pa-
1 estra- care ne aflăm, fără să siorăşenească), prin edifi­ ratei noastre pe acest pă­ use
ii; 10,45 ştim că vom da de terme ciile publice dezvelite, do­ mânt, valori nepieritoare,
ţ la Z; — ne explică dr. Lucia vedeşte gradul înalt de invitaţii vibrante la cu­
22,00 O Marinescu, şeful secţiei civilizaţie a înaintaşilor noaşterea şi păstrarea a-
Bi.iute-
1.30—3.00 istorie veche de la Mu­ noştri. Pe de altă parte, vuţiei noastre de milenii.
zeul naţional de istorie materialele arheologice Urmărim grija şi străda­ (Urmare din pag. 1) ’XŞJ'-azran.vwttVfioznaaBna
Bucureşti. descoperite aici atestă nia pentru lucrările de
0 infor- AVEŢI CUVlMTUL
Actuali- — Dar inscripţiile des­ atît prezenţa in aşezarea restaurare, simţind lumi­
expor- coperite aici în secolul Mieiei a dacilor băştinaşi na cu bătaie lungă a pro­ fasole, maşina de închis
•ioritâţi- trecut atestau existenţa cit si a autohtonilor du­ gramului de gînd şi faptă borcane, dispozitiv pentru e Zonele verzi ou început să fie în multe părţi - în
Mclotlii confecţionat capace din ,cartierele Gojdu, Dacia şi Bejan din Deva, de exemplu —
Arnăit- unor băi romane. pă retragerea aureliană în care rodesc, şi aici, j puncte neplăcute, pete pe faţa oraşului. Aceasta, din
ia Lun- — Intr-adevăr, atestau — pentru că viaţa Mi- ideile plenarei lărgite a plastic, dispozitiv pentru j cauza unor locatari care şi-au „creat" grădini de legume
oelodea; existenţa unor terme re­ ciei n-a încetat între anii C.C. al P.C.R. din 1—2 topirea glucozei şi altele.
ale teo- | şi le-au făcut fel şi fel de împrejmuiri; garduri mai
oaşterea făcute în timpul lui Sep- 271—275 ! iunie, modul in care ni Toate acestea s-au realizat mici sau mai mari din sîrmâ, plase, fier ş.a. Credem
elegerca timiu Sever (193—211) şi înaintăm cu sfiala emo­ se relevă istoria la di­ că ar fi binevenită o dispoziţie pentru desfiinţarea tu­
etăţii şi In timpul lui Severus Â- ţiei in „interioarele" băi­ mensiunile ei adevărate. prin autodotare de către o
uri pen- echipă din cadrul atelieru­ turor acestor împrejmuiri neplăcute. Este în interesul mai
r. ; 10,30 lexander (222—235). nu se lor romane, în apodite- bunei gospodăriri şi înfrumuseţări a oraşului nostru. (Ma-
: dimen- ştia însă unde se aflu. în rium, tepidarium, calda- LUCIA LICIU lui mecanic al întreprinde­ ;ia Popescu, pensionară, Deva).
1 româ­ rii, condusă de Ion Indre-
na plas- can. Acum, in sezonul iNTREBÂRI — RĂSPUNSURI
Finul trebui® cosit, transportat „forte", aceste maşini sînt © Ioan Adam — Haţeg. rifară de încadrare. Pe
de un real folos.
Interlocutorii au ţinut să
şl depozitat cît mai repede afirme hotărîrea colecti­ stabile, ce funcţionează veţi dreptul şi la compen­
Foehiştii de la cazanele perioada
incapacităţii
a-
vului de a munci mai cu cărbuni, nu sînt cu­
(Urmare din pag 1) brazdă şi stringerea opera­ tone la Ostrov şi 42 tone saţia prevăzută de Decre­
formula mult şi mai bine, de a-.şi prinşi în anexa lâ Ii.C.M.
rea sici- tivă în căpiţe. ia Unirea. Cooperativele a- 1149/1968 şi deci nu bene­ tul nr. 46/1982.
'NEDOA- fermelor zootehnice. în a- Recoltarea fîneţelor natu­ gricole respective au încă îndeplini exemplar toate ficiază de concediu de o- e Grup personal înca­
pentru cest sens s-a acţionat bine rale cunoaşte o intensifica­ mult fin în cîmp şi se im­ sarcinile de plan. Ani re­
I; Super- dihnă suplimentar. drat în C.A.P. — Berioi.
irgistui) ; la C.A.P. Sarmizegetusa, re tot mai accentuată la pune mobilizarea mijloace­ ţinut .şi citeva nume dintre ® I*’ilip Blaga — Hune­ Compensaţia prevăzută
; Trecft- unde, pînă în prezent, au Tolesti — unde s-au cosit lor mecanice ce nu parti­ cei mai destoinici munci­ de Decretul nr. 46/1982 se
•ul); PE- fost cosite 400 ha fineţe, 105 ha, Ciula Mare (90 ha), cipă La seceriş, arat şi se- doara. Potrivit prevederi­ acordă tuturor categorii­
iuboşte, tori ai colectivului: Petri- lor Hotărîrii 880/1965, a-
apul (U- ca şi la unităţile agricole Ostrov (95 ha) şi Unirea mănarea culturilor duble vînd o vechime în muncă lor de personal muncitor,
iVoiem- Rîu de Mori — cu 370 ha (85 ha). în unităţile agri­ — şi în special a atelaje­ că Munteanu, Eugenia Flo- încadrat în muncă cu
.tenţie la cosite, Clopotiva — 280 ha, cole amintite, lucrarea tre­ rea, Eleonora Ungur, Va- mai mică de doi ani, cu­
lultural); lor unităţilor şi proprieta­ leria Onescu, Hortensia antumul ajutorului pen­ contract pe durată nede­
şarpelui Densuş — 230 ha şi Peş- buie şi mai mult grăbită, te particulară — pentru &- terminată, în raport cu
[EA: Co­ teana — 219 ha. Buna or­ întrucât mai este mult de Ghida, Mari ţa Hoffner, E- tru incapacitate tempo­
te argint ganizare a muncii, reparti­ cosit şi trebuie să se asi­ ducerea grabnică a finului telca Dehelean, Piranda rară de muncă este de 50 timpul efectiv lucrat în
1.A: Gră- zarea suprafeţelor de fine­ gure obţinerea unor canti­ şi depozitarea lui în bazele Tripşa, Ion Indrecan, Ion la sută din retribuţia ta­ luna respectivă.
Muncito- furajere. Tăsaiă, Mircea Ursu.
A: Fiul ţe naturale pe familii, mo­ tăţi mari şi la coasa a Il-a.
toresc) ; bilizarea cooperatorilor la Depozitarea furajelor s-a
.tea lui coasă au asigurat . reuşita organizat mai bine în coo­
tezatul) ;
mărilor acţiunii. Au fost zile cînd perativele agricole din Peş-
■RAŞTIE: la Sarmizegetusa, Densuş şi teana (140 tone), Densuş „Mica ciupeală'' din producţia agricolă
aii (Pa- Rîu de Mori au participat (110 tone) şi Clopotiva (105
teanc de tone). în celelalte unităţi,
: GEOA- la recoltarea finului peste Ignorind prevederile le­ lor Decretului 306/1981 ca­
a din la- 150 de oameni. Vremea cantităţile depozitate sînt gale şi actele normative ca­ ,s —S88 de şi fapta săvirşită de Mi­
i de cul­ caldă din primele două de­ mici: 85 tone la Toteşti, 60 re apără integritatea avu­ % mmmk. iii hai Horvath din Brad, care
ţi pii mă-
IZIaAlo, cade ale lunii iulie a per­ tone Ia Ciula Mare, 53 to­ ţiei obşteşti, unii cetăţeni a furat furaje combinate
ca !: CA- mis uscarea finului în ne la Sarmizegetusa, 50 sustrag produse agricole, de la I.P.N.C. Orăştie.
1 (Casa considerînd că „mica ciu­ „Confundînd" baza de re­
iile nouă peală" poate trece neob­
:1A: Şte- cepţie cu propriul hambar,
lureşul) ; servată (!). Iată citeva ca­ Mihai şi Peni Muntean din
la ne os cocs
• multe zuri descoperite de orga­ Bărăşti au sustras 70 de
I (Lttmi- nele de miliţie. Ion Tarţa, kg grîu. Mergind la pes­
Koiak
ui). Ionel Buga, Horia Cutean, cuit, în undiţa lui Iuliu
Ion Busuioc şi Costică Go- Trif, muncitor la C.S. Hu­
(Urmare din pag. 1) prim moment important
mâtms — montarea uşilor —. ran (unii din ei prezenţi nedoara, s-au „agăţat" 10
moment care anunţă că în fotografia alăturată) au kg cartofi dintr-o tarla a
Cornel Milian şi Tudor pînă la producerea pri­ sustras fiecare câte 30—85 C.A.P. Ilia (?).
Moga, aşteaptă doar dis­ mei şarje de cocs au ră­ kg grîu. Lorintz Sucioni Reprobabile sint si ca­
pentru poziţia conducerii combi­ şi Petru Vlad au furat 95 zurile de furt din produc­
082 : Vre- natului pentru a trece la mas foarte puţine zile. kg orz de la întreprinde­ ţia de fin şi paie a unită­
nbunătăţi efectuarea ultimelor lu­ După finalizarea operaţiei rea de bere Haţeg, iar Con­ ţilor agricole. Silviu Iar a
fi varia- de montaj ce se întinde
mai ac- crări de montaj de la ba­ stantin Filip, din Ilia, a sustras 510 kg fin de la
iaza cuid terie : punerea uşilor la pe durata unei zile se furat de la întreprinderea C.A.P. Jeledinţi, iar Ale­
averse de cele 62 de celule de coc­ trece la încărcarea bate­ pentru producerea nutreţu­ xandru Rus a furat 629 kg
i descâr-
Vinlul va sificare. riei. rilor combinate Mintia fîn de la C.A.P. Buituri, pe
t sud-est. în aşteptarea acestui Fiindcă am adus vorba cantitatea de 47 kg făină care l->a vândut lui Petru
nime vor si despre încărcare, tre­ furajeră şi orz. Doi mun­ Tica, din Hunedoara. Tra-
15 şi 20 moment pe baterie au re­ citori de la întreprinderea
l Rlaxime apărut zidarii maistrului buie să mai precizăm că ian Vuţă a „luat" 6 baloţi
grade. si la maşina de şarjare de stat pentru creşterea de paie de pe terenul Com­
Simio Ianoş, pentru înlo­ porcilor Orăştie — Adal- plexului de bovine Orăştie.
me răco- cuirea închiderilor pro­ nr. 3 s-au luat măsuri
za sc vor bert Beretschi şi Partenie Fireşte, pentru toate ca­
de ploaie vizorii, spre a fi montate pentru a o pune în stare Fodor — au sustras de la zurile de „mică ciupeală",
■câri elec- uşile. de funcţionare pînă cel locul de muncă 12 şi res­ cei vinovaţi sînt puşi să
% de ser­ pectiv 60 kg furaje com-
Deci, la bateria de coc­ tirziu în seara acestei dea socoteală, nimănui ne-
ii eo). loinate.
sificare s-a ajuns La un zile. fiindu-i îngăduit să se în­
Sub incidenţa prevederi­ frupte din avutul obştesc.