Page 1 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 1
ta3u ÎS***" 1
1
saaJfe#* **
$£ IICJW*
L A Z I Î N A G R I C U L T U R Ă
S e c e r iş u l, e lib e r a r e a t e r e n u lu i
ş i în s ă m în ţ a r e a c u lt u r ilo r
duble “ grabnic încheiate!
Pînă vineri după-amiază rumb siloz şi legume 75 ha, da de stabulaţie. Ca ur
încheiaseră secerişul griu adică toată suprafaţa pla mare a acestui fapt, pînă
lui cooperativele agricole nificată. Au fost însămîn- la ora actuală, a fost co
de producţie din Orăştie ţate cu culturi duble şi sită toată suprafaţa do
şi Sibişel — pe 68 şi, res suprafeţele planificate la fineţe naturale — 350 ha —•
L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N pectiv, 48 ha — iar unită C.A.P. Orăştie, Mărtineşti, şi au fost, deja, depozitate
ţile din Pricaz, Beriu şi Dineu Mare, iar C.A.P. peste 300 tone de fin. La
Turdaş mai aveau de re Pricaz a semănat chiar mai fel procedează şi unităţile
coltat ultimele suprafeţe. mult decît avea în plan. agricole din Orăştioara de
Anul XXXIV, nr. 7 691 DUMINICĂ, 1 AUGUST 1932 4 pagini - 50 bani Combinele devenite dispo Se apropie de realizarea Jos — unde s-au cosit toa
nibile au fost deplasate planului şi unităţile agri te cele 110 ha fineţe —
spre Mărtineşti, Jeledinţi, cole din Căstău, Jeledinţi Mărtineşti cu — ICO ha re
Dineu Mare şi Oră.ştioara, şi Turdaş. La cooperativele coltate — şi Turdaş cu 80
pentru încheierea lucrării. din Orăştioara de Sus, ha — unde, de asemenea,
Orăştioara de Jos şi Sibi
ÎN ÎNTÂMPINAREA NARII SĂRBĂTORI Recoltarea păioaselor se a~ şel eliberarea terenului, s-a terminat cositul finu
lui. Se apropie de încheie
propie de sfirşit, în ulti
mele două zile muncindu-se arăturile şi însămînţarea rea acestei lucrări C.A.P.
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU intens, cu toate combinele culturilor duble trebuie să Beriu şi Orăştie, unde mal
de pe raza consiliului unic. grăbească pasul, întrucît sînt puţine hectare de re
în paralel se acţionează aici s-au acumulat decalaje coltat. în celelalte unităţi
Pe platforma siderurgică, din Câian energic pentru eliberarea faţă de seceriş. Conducerile din consiliul unic lucra
terenului, efectuarea ară cooperativelor, specialiştii rea este rămasă în urmă.
turilor şi însămînţarea cul au obligaţia să ia toate La Orăştioara de Sus, re
H Intrat în funcţiune bateria de cocsificare nr. I La Beriu, măsurile pentru ca în timp coltarea fineţelor a ajuns
duble.
turilor
din iniţiativa primarului de o zi-două să se în doar la jumătate, în vreme
N-a trecut prea multă terie este gata să producă Timpul a trecut, dar iată Ion Nistoresc, au fost or cheie această importantă ce la cooperativele din
vreme din luna septembrie primele şarje de cocs. că odată cu trecerea lui ganizate, clteva zile la lucrare. Dineu Mare s-au recoltat
a anului 1981, cînd a intrat Pinâ a se ajunge aici a constructorii, şi nu numai ei, rînd, acţiuni pentru eli Cooperativa agricolă de abia 150 din 308 ha, la
in funcţiune prima baterie fost mult de muncit. Spre ci şi proiectantul şi benefi berarea terenului la care producţie din Jeledinţi Ocoliş — 120 din 535 ha,
de cocsificare şi iată acum exemplu numai la zidirea ciarul, au adus în faza fi au luat parte, în special, (preşedinte Alexandru Zu- iar la Căstău 140 din 200
pe platforma siderurgică o nală cel de al şaselea ma cei ce muncesc în indus dor), în spiritul unui bun ha. în aceste unităţi recol
Călanului s-a produs un re obiectiv siderurgic pre trie. De aceea, la ora ac obicei statornicit aici, a- tarea finului trebuie mult
nou eveniment important : văzut în planul de dezvol tuală, tot terenul ce a fost cordă şi în acest an o TRAIAN BONDOR
ci intrat în funcţiune cea de tare a fostei întreprinderi foarte mare atenţie asigu
a doua baterie de cocsifi „Victoria“ Călan. Al şase cu grîu este eliberat şi au rării furajelor necesare
care. Evenimentul a fost lea în ultimii cinci ani. A! fost însămânţate cu po animalelor pentru perioa (Continuare în pag. o 2-a)
pregătit luni de zile cu mi şaselea de cînd a început
gală. precizie şi siguranţă să prindă contur noua plat
de zidarii maistrului Simo formă siderurgică, de cînd
lanoş - cei mai buni zidari centenara uzină s-a pregă
din întreprinderea de con tit să devină beneficiara
strucţii siderurgice Hune unor agregate de înaltă
doara —, de montorii mais productivitate şi tehnicitate.
trului Petru Miţu, de con Acum cele două baterii
structorii din echipele con de cocsificare — cu o capa
duse de loan Pop şi loan citate de 660 000 tone pe
Popa, de instalatorii mais bateriei. S-au aşezat cu an - vor asigura întregul
trului Gheorghe Bocan. mina, cu o precizie milime necesar de cocs pentru
De atunci, din septem trică, 13 000 tone de cără furnalele Călanului. Semni
brie, au trecut doar ze mizi, cit pentru construcţia ficaţia economică a noii
ce luni, şi iată acum in a 50 de case mari, Apoi a
preajma măreţei sărbători venit rîndul montorilor la DORIN CORPADE \ Tinerii tractorişti Iulian Murar şi Leo- In urma combinelor Aurel Tamşa lu
naţionale a poporului nos tot ce este metal pe bate-' nean Cortloş fac arături de vară după se crează cu hărnicie la balolarea paielor pe
tru — 23 August - noua ba rie. (Continuare în pag. a 2-a) cerişul griului la C.A.P. Dobra. terenurile C.A.P. Şoimuş.
cantităţi sporite de cărbune ÎNSEMNATE ECONOMII MATERIALE | gram de manifestări cultural- izbutite creaţii din ultima
educalive şi sportive, vizite la
DIN CARIERA ClMPU LUI NEAG întreprinderile miniere din vreme ale artistei amatoare
în paralel cu preocupările pentru în- J Valea Jiului, la alte obiective Măria Dlncă. g Secţie nouă
în ampla acţiune de întrajutorare deplinirea ritmică a prevederilor de plan \ economice şi de interes tu de croitorie. Cooperativa
„Unirea"
meşteşugărească
muncitorească „Huită — Cîmpu lui la producţia de minereu şi înnobilarea ^ SS Studenţii in vacanţă. ristic din municipiu, a Ver din Petroşani şi-n sporit nu
nisaj. Miine, orele 17, la Ga
Neag“ se depun eforturi stăruitoare pen sa — în secţia de preparare — la înalţi La Institutul de mine din leriile de artă ale Fondului mărul secţiilor. Zilele aces
tru exploatarea unor cantităţi spori parametri calitativi şl de eficienţă, co Petroşani s-a deschis o tabă plastic Deva, va avea loc tea, în oraşul Petrila, a fost
te de cărbune cocsificabil. Ca urmare lectivele de muncă din cadrul întreprin ră de odihnă şi reereere vernisajul expoziţiei perso deschisă o nouă croitorie
studenţi
a bunei organizări a lucrului în carieră derii miniere Barza dau atenţie deose pentru universitare din din lil cen nale de pictură, Eugen Ben- oare execută la comandă îm şi
ţară.
bărbaţi
cău, profesor la Şcoala ge
tre
brăcăminte
pentru
bită bunei gospodăriri şi economisirii
şi a activităţii de transport, de la înce Tabăra este organizată de nerală nr. 1 Petroşani. Artis femei.
putul anului a fost realizat suplimentar materialelor, recuperării şi reutilizării Uniunea Asociaţiilor Studen tul expune peisaje, naturi
lor, reducerii şi pe această cale a costu- ţilor Comunişti din România statice, compoziţii, aţ Expo
planului un volum de descopertă de pes şi găzduieşte 200 de stu ziţie., La Muzeul mineritului
denţi, in două serii (20 iulie din Petroşani a fost verni
te 62 000 tone de cărbune. (Coniinuare în pag. a 2-a) — 4 august şi 6—15 august), sată o expoziţie do pictură
oîerindu-le un bogat pro in tilei. cuprinzînd cele mai
Preocupare susţinută pentru executarea unor
m m m revizii şi reparai ie bună calitate
Adunarea generală a oa . şi în timp oportun pen deschis neajunsurile din pripă a procesului do asi
menilor muncii de la Uzi tru reparaţiile la unele secţii, problemele care tre milare a pieselor de
na nr. 5 reparaţii şi piese obiective de importanţă buie soluţionate de condu schimb, slaba dotare teh
de schimb, din cadrul Com din combinat cum sînt: cerea uzinei şi a combina nică a atelierului dc mo-
binatului siderurgic Hune furnalul nr. 8, cuptoarele tului, pentru ca activitatea delărie, lipsa mijloacelor
doara, convocată pentru adinei de la blumingul de acestui harnic colectiv de de transport auto şi a
bilanţul activităţii pe pri 1 000 mm, vagonul de stins oameni ai muncii, de care celor de mică mecanizare,
mul semestru al anului şi cocs, maşina de scos uşi, depinde buna funcţionare a unor documentaţii pentru
adoptarea măsurilor me podurile rulante de tur a celorlalte uzine, să fie tot lucrările de investiţii au
nite să ducă la înfăptui nare şi şarjare ctc. mai eficientă. Vorbind în influenţat, de asemenea,
rea sarcinilor pe acest an, Participanţii la dezbateri acest context, Francisc asupra realizărilor de pînă
a analizat cu răspundere au subliniat în intervenţiile Şlosler. Dumitru Sava, loan acum. Propunerile făcute
rezultatele obţinute şi şi-a vizează îmbunătăţirea ac
exprimat hotărîrea fermă tivităţii de producţie, folo
de a acţiona susţinut pen Adunări generale ale oamenilor muncii sirea mai eficientă a for
tru îndeplinirea planului
la toţi indicatorii. Colecti ţei de muncă, cît şi preo
vul de aici a desfăşurat în lor mai ales modul cum Păcurar, Nicolae Muntea- cuparea mai mare care
trebuie sâ acţioneze mai nu, Tema Alexandru, Du trebuie să existe pe linia
acest an — după cum se calificării tinerilor în me
arăta în darea de seamă departe pentru ca activita mitru Vulpescu, Viorel seriile de bază. Subliniind
prezentată de ing. Irimie tea de revizii şi reparaţii Cărmăzan reliefau, totoda importanţa pe care trebuie
Mîică, directorul uzinei — să decurgă conform grafi tă, că n-au fost suficient
celor stabilite. S-a insistat de bine valorificate posi să o acorde în continuare
o activitate rodnică. De lucrărilor ce urmează a fi
la începutul anului, planul pe respectarea termenelor bilităţile colectivului, că
producţiei de piese de de predare a utilajelor o parte . din neajunsurile executate, ing. Ştefan Ser
schimb şi utilaje siderur pentru reparaţii (Ion Voi- întâmpinate se datorează bau, director adjunct al
gice a fost depăşit cu 287 chiţa), pe asigurarea din indisciplinei în producţie, Combinatului siderurgic
tone, la utilaje de turnare timp a pieselor şi suban- nemotivatelor, folosirii in Hunedoara, accentua, în
cu 783 tone, la reparaţii samblelor, a tuturor ma suficiente a timpului efec cuvîntul său, necesitatea
capitale cu peste 20,5 mi terialelor necesare inter tiv de lucru, uneori chiar mai bunei organizări şl
lioane lei, la recondiţionat venţiilor, pe organizarea, superficialităţii în execu valorificări a tuturor re
piese cu 376 tone, la re la nivelul uzinei, a unui tarea unor reparaţii şi re surselor colectivului. „încă
C.S. Hunedoara. Se urmăreşte turnarea oţelului In lingo- cuperat cărămidă refrac depozit central de piese vizii. Calitatea necorespun
tiere, tară cu circa 3 000 tone. (Aurel Damlan). zătoare a sculelor, a unor l. BRAiCft
Foţo: VIRCIL ONOIU De asemenea, s-au asigurat în spirit critic şi auto .maşini-unelte din dotarea
ansamble de calitate bună critic, vorbitorii au arătat secţiilor, organizarea în (Continuare în pag. a 2-oS