Page 10 - Drumul_socialismului_1982_08

pag. % DRUMUL SOCIALISM!
< vrwMtvyrnruxwi'Xc*

n d e p lin ir e a s a r c in ilo r e c o n o m ic e " " p r in c ip a lu l fi. S EC V E HŢ E- P 8 H EPO PE EA.

o b ie c t iv a l m u n c ii d e p a r t id ■ iMkmmm îMPtiHiRi $oaM8$¥gj

în luna martie, la între­ ţiei de cărbune. Era, deci, şurile cuprinse în planurile chipamentului electric din Ascensiune continuă 10,00
'.0,05
prinderea minieră Live- firesc să ne concentrăm a- de muncă să ne aducem maşini în atelier şi invers.
zeni. conferinţa de dare de tenţia asupra îndeplinirii întreaga contribuţie la în­ Alături de şeful de echipă (Urmare din pag. 1} a.c. la secţia b.c.a. cu
seamă şi alegeri a adoptat ei întocmai. în planurile deplinirea acestei sarcini. au lucrat lăcătuşul Con­ I 600 mc, alte însemnate
o hotărîre. Transpunerea de măsuri ale comitetului, Concret, în adunările ge­ stantin Dumitrică, minerul trescu, Albert Furca, Pavel depăşiri de plan la cele 16,55
întocmai a acesteia în ale fiecărei organizaţii de nerale comuniştii au făcut Ştefan Kenyereş şi alţii. Korosi, Ioan Bodea, Ioan patru ateliere ce lormează
practică, considerau mine­ partid, au fost înscrise sar­ propuneri, au adus soluţii, Mai avem în plan şi ac­ Posa, Mihai Luca, pe maiş­ secţia de materiale izola­ 17.00
rii comunişti, ar avea da­ cini care, aplicate, concură s-au angajat în rezolvarea ţiuni de recondîţionări şi tri/ şi şefii de secţii Con­ toare şi care produc pen­ 17,50
rul de a elimina multe din la atingerea ţelului propus. problemelor. Astfel, pentru recuperări de utilaje, de tru beneficiari vată minera­ 18.00
carenţele ce se manifestau A intrat în tradiţie ca în îmbunătăţirea f l u x u l u i gospodărire judicioasă a stantin Bălăci, Silviu An­ la, teracotă, cărămizi Ier-
gliei, MoInar Francisc, Tro­
la acea dată în activitatea şedinţele de comitet, indi­ principal de transport au materiilor prime şi mate­ ian Doda, comunişti legali moizolatoare, polistiren. 20,00
de producţie si în dome­ ferent de ordinea de zi, un fost înlocuiţi cu bandă de rialelor ş.a. sufleteşte de fabrică, de lo­ Sporuri de producţie pe ca­ 20,25
niul vieţii interne de punct distinct să-l consti­ cauciuc 150 metri de trans­ Noi, membrii biroului, curile lor de muncă, care au re colectivele de muncă de
partid. Tot atunci a fost tuie informarea periodică portor metalic, urmînd ca procedăm în aşa fel îneît la I.M.C. Deva sînt hotă- 20,10 I
ales un nou comitet în ca­ a realizării sarcinilor eco­ în aceste zile să încheiem la înfăptuirea măsurilor să ştiut să atragă tinerii în­ rite să le amplifice zi de
cadraţi în tensiunea înaltă
re toţi membrii săi, fără nomice desprinse din hotă- înlocuirea ultimei părţi. fie cuprinşi un număr cit a respectului pentru profe­ zi, in intîmpinarea marii 22,20
excepţie, îndeplineau pen­ rire. Cei care au răspun­ Rezultatele nu au întîrziat mai mare de comunişti, de sie şi facem instantaneu o sărbători naţionale a po­
tru prima oară astfel de deri precise în aplicarea să se arate: economii la oameni ai muncii. în felul paralelă intre abnegaţia şi porului nostru, ds la 23 Au­
funcţii. acesta exemplul dat de co­ înalta conştiinţă muncito­ gust.
Pentru'a ne edifica asu­ munişti este îndemn. Şi tot împliniri sînt dis­
rească şi împlinirile între­
pra modului în care se a- Hotărîrea conferinţei de dare de seamă — Ce s-a făcut în do­ prinderii. tincţiile obţinute de-a lun­
plică în producţie preve­ şi alegeri — pe agenda de lucru meniul propagandei pentru gul anilor, diplomele de în­
BUC
derile cuprinse în hotărî- a organului de partid transpunerea în practică a Pentru că împliniri se nu­ treprindere fruntaşă pe ţa­ <liopr<
rea adoptată în urmă cu hotărârii, tovarăşe Vasile mesc atît evoluţia valorii ră pentru locul II, de Irun- I.a or
patru luni am purtat o lor, chiar fără să fie mem­ anergle electrică, la metal, Poenar? producţiei globale, de la taşă pe ramură şi pentru cu llur
discuţie pe această temă bri ai comitetului, infor­ reducerea opririlor acci­ 80 milioane in 1970 la 428 cele mai bune rezultate recolt;
cu tovarăşii Mihail Sandu, mează despre modul în ca­ dentale, creşterea siguran­ — Prima grijă a noastră milioane in 1980, a produc­ obţinute in folosirea capa­ 8.00 H
Curiei
secretar al comitetului de re le-au rezolvat. Este, ţei în exploatare etc. Me­ a fost aceea a popularizării tivităţii muncii, ds la 100 000 cităţilor de producţie cit şi Buleti
hotărârii, a modului în ca­
partid, Vasile Poenar, se­ considerăm, o metodă bu­ rită amintit aici numele re comuniştii se achită de lei/om la aproape 200 000 i,Ordinul Muncii“ clasa a purulc]
Buleti!
cretar adjunct cu probleme nă de urmărire atentă a lui Ştefan Czeller, inginer lei in aceeaşi perioadă de ll-a, împliniri care au ca zică p
de propagandă şi Mihail îndeplinirii hotărârilor, un şef electromecanic, al mais­ sarcini. Respeetînd cu referinţă, creşterea de a- suport respectul pentru riie s
Apetri, miner şef de briga­ mijloc de stimulare a co­ trului Eugen Buday, al şe­ stricteţe planificarea, la proape şase ori a produc­ profesie, conştiinţa că de maţii
de şti)
dă, secretar al organizaţiei muniştilor. fului de echipă Petru Ful­ gazeta de perete a între­ ţiei de panouri mari pen­ calitatea materialelor pro­ pentru
de bază nr. 1 — producţie. — Cum se acţionează !a ger, al muncitorului Petru prinderii sînt publicate ar­ tru locuinţe, cit şi depăşirea duse aici depinde trăinicia citate
Prima întrebare am a- nivelul organizaţiei de ba­ Artan si dacă s-ar putea, ticole care evidenţiază sau planului pe semestrul I viitoarelor construcţii. ştiri;
drcsat-o tovarăşului Mihail ză pentru traducerea în a tuturor celor care au critică — după caz — pe folclor
ştiinţif
Sandu : viaţă a măsurilor ce vi­ muncit la înlocuirea benzii. cei desemnaţi în înfăptui­ (Urmare din pag. 1) şapte luni ale anului : ră Rai
— Ce acţiuni aţi organi­ zează creşterea producţiei O altă sarcină desprinsă rea sarcinilor de partid depăşirea cu aproape 4 1 la 3
zat pentru înfăptuirea ho- de cărbune ? — a fost în­ din hotărîre se referă la desprinse din hotărîre. Un PREOCUPĂRI la sută a planului -re ţilor; 3
16,05 C
tărîrii adoptate în confe­ trebarea adresată secreta­ acţiunea denumită „mica mijloc eficient de popu­ susţinute, transport, cu circa 2 la de tine
rinţa din martie ? rului organizaţiei de partid mecanizare *, . cuprinsă în larizare a rezultatelor ob­ ACTIVITATE sută a planului de re­ dieului
1
— Aşa cuxn sublinia, în nr. 1, Mihail Apetri. procesul de autodotare şi ţinute în această direcţie EFICIENTĂ vizii şi reparaţii a ma­ succesi
nenumărate rînduri, secre­ — Producţia de cărbu­ autoutilare a întreprinde­ îl constituie emisiunile zil­ Colectivul de mun­ terialului rulant şi a lovski
conomi
tarul general al partidu­ ne, creşterea ei permanen­ rii. Echipa condusă de Iu- nice transmise prin staţia citori de Ia Uzina nr. 7 liniilor, cu peste C la ştiri ;
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae tă este sarcina principală liu Ulrich a proiectat şi de radioamplificare a mi­ C.F.U., din cadrul Com­ sută a sarcinii de re- 17,30 W
Ceau.şescu, sarcina cea mai a comuniştilor, a tuturor realizat cu forţe proprii un nei. Panourile din curtea binatului siderurgic Hu­ condiţionare a unor pie­ 17,40 O
18.00 O
importantă pentru noi, oamenilor muncii de la monorai cu electropalan întreprinderii, afişele din nedoara, care asigură se de schimb. De aseme­ diojurn
minerii, este aceea a spori­ mină. A trebuit să facem destinat încărcării, trans­ sala de apel, bogatul ma­ fără contenire transpor­ nea, prin eforturile pro­ oră; 23
rii permanente a produc­ în aşa fel încât, prin mă- portării şi descărcării e- tul materialelor intrate prii ale colectivului, au le ;
terial bibliografic cu care muzica
este dotat punctul de in­ în combinat şi produse­ fost obţinute economii T1ÎV11!
C a lit a t e a o ţ e lu lu i formare si documentare le realizate aici, acţio­ la costurile de produc­ formaţi
nează cu dăruire şi res­
ţie de peste un milion
la
tualitat
politico-ideologică,
toate
ponsabilitate pentru în­ lei. S-au evidenţiat con­ dicarea
un loc duc la buna cunoaş­ tativi
{Urmare din pag. t) re rămîne o distanţă de Cum n-au avut dealtfel tere a hotărârii conferinţei deplinirea sarcinilor de stant în muncă lucrători muri si
2—4 mm. Pe de altă parte, nici rapoartele comune de plan. Intensificîndu-şi ca Şerban Anton, Ior­ pe şan
sase luni am consumat în la unii electrozi în stare urmărire a calităţii pe lo­ nu numai în rîndu-1 comu­ strădaniile în întîmpi- dan Alexandru, Viorica 18,20 „
pius 264 tone electrozi, ceea de incandescenţă (în spa­ turi livrate. La ultimul ra­ niştilor, ci şi al întregului narea zilei de 23 Au­ Miron, Adam Şerban, tricolor
Partidu
ce a făcut să ne depăşim ţiul de lucru al cuptoru­ port, din martie a.c., au colectiv al minei. gust, colectivul uzinei Sirnion Popa, Viorel Tă- nirii no
consumurile la capitolul e- lui) apar fisuri sub formă participat ing. Dumitra nr. 7 raportează reali­ şală şi alţii. (Vasile Gri- voltarci
lectrozi cu peste 3 milioa­ de reţele (păienjeniş) favo­ Parşucă, de la l.P.C. Slati­ M1RCEA DIACONU zări însemnate pe cele goraş, corespondent). un etic
ne Ici, deşi pe ansamblul rizând ruperea, sau unele na, Ilie Marinescu si Ioan victorie
Formaţi
secţiei avem economii, pro­ fisuri longitudinale în zona Boţian, din partea benefi­ 19,30—20
venite din recuperările în­ de îmbinare a elementelor. ciarului. Ce soartă au a- rară : ;
registrate la elementele de Dar, 95 la sută din ruperi v u t - l a furnizor măsurile rolul ei
aliere. Rău este că situaţia se datorează calităţii ne- stabilite cu acest prilej ?
persistă. Ne face să cre­ corespunzătoare ? lipluri- Au rămas doar pe hîrtie.
dem că la Slatina nu se ur­ lor. fn combinat s-a trecut la
măreşte decît cantitatea e- Situaţia este ap oximativ reco n cliţi o n a re a niplurilor
leetrozilor nu şi calitatea aceeaşi şi la O.E. nr. 2 — şi electrozilor, la refolosi-
acestora. Spre exemplu, colectiv care a rămas res- rea lor. Din situaţia pre­
DEVA
numai în perioada 1—16 tanţier economiei naţiona­ zentată de şeful de echipă cin, Sar
iulie a.c., secţia are peste le în acest an cu peste Teodor Moidovan, rezultă (Arta) ;
26 tone de electrozi rupţi, 27 000 tone oţel. Io an Cio- că în acest an s-au recon­ Pilot
din care 96 la sută din roianu, şeful acestei secţii, diţionat şi ref'jlosit peste (Flacăra
prima i
niplu. Şi încă o cifră. Tot preciza că se folosesc e- 270 tone electrozi. Pe de Uluirea
în acest an, consumul do lectrozi de ia l.P.C. Slati­ altă parte însă nici în com­ (Arta) ;
electrozi nu a coborât sul) na din semestrul al 11-lea binat n-a existat suficientă Asemenea imagini pot fi intilnite în multe unităţi agr icole din Consiliul unic agro- de faini
PETROŞ
13,8 kg la tona de oţel, al anului 1981. preocupare .şi răspundere industrial Haţeg. Cinci se vor lua măsuri de transportare a finului rătoaro
cu mult peste norma sta­ — Consumurile planifi­ pentru executarea unui dis­ seriile 1
bilită. Oare să nu vrem cate sînt de 7,65 kg elec­ pozitiv în scopul verifică­ LUPENI
noi să fim mai eficienţi, să trozi la tona de oţel, dar rii lăcaşului niplului din (Cultura ct
ttma
câştigăm mai' bine ? noi realizăm 12—20 kg. electrod şi al planeităţii Si grăim recoifares tinetelor naturale LONEA:
— La toate tipurile de Din cauza calităţii necores­ suprafeţelor laterale, evi- (Minerul
electrozi întâmpinaţi ace­ punzătoare sin tem nevoiţi tîndu-se astfel de în bun (Urmare din pag. 1) va mai repeta. Este de comparaţie cu ceea ce au. rele file
ANTNOr
leaşi probleme ? să renunţăm la funcţiona­ început „rebuturile". Un a- dorit să fie aşa. însă fap­ întinse suprafeţe sînt ne­ mineaţă
— La cei cu diametrul rea în regimul de înaltă semenea dispozitiv este cu fineţe naturale, iar din tul că pînă acum s-a cosite chiar în jurul incin­ RICANI
de -100 mm nu am avut putere pentru care au fost foarte util şi poate fi rea­ producţia obţinută — peste cosit îînul doar de pe telor şi la marginea satelor, te, feţe
tez'atul)
.probleme pînă în decem­ destinate cele două cup­ lizat. (Interlocutorii arătau 2 500 tone — nu s-a trans­ numai 170 ha, iar produc­ iar cîmpul este plin cu spartă (:
brie 1981. însă de etnd toare de clte o sută de to­ că există documentaţie portat .şi depozitat decît ţia este de 1000 kg/ha, nu stoguri care tot aşteptând RABARZ
l.P.C. Slatina ne livrează ne fiecare. Consecinţele ? pentru el, numai că ea stă jumătate. Acest fapt nu-i constituie o garanţie în să fie transportate se „to­ ten(.ii şi
nerul) :
şi niplurile consumurile au Se prelungeşte durata de cam de multă vreme în deloc mulţumitor şi nu această privinţă. pesc" de dorul celor che­ jul — s
crescut de la 7,8 la 12 kg şarjare în medie cu 1,5 sertarele serviciului S.D.V. este o notă bună pentru O situaţie bună se întâl­ maţi să le gospodărească, ra) ; Fo;
electrozi pe tona de oţel. ore, consumul ■ do energie de la combinat). factorii de răspundere de neşte la C.A.P. Haţeg, să le poarte de grijă. Ase­ l-n (Fia
Ha
BAI:
La tipurile de acest dia­ .creşte cu 50—60 kW la Dincolo însă de acest as­ la consiliul unic, de la unde cositul fîneţelor este menea situaţii se întâlnesc cultură);
metru mai intervine un in­ fiecare oră, durabilitatea pect, caro ţine do organi­ consiliile populare şi pen­ aproape gata şi s-au de­ ia Pui, Sălaşu de Jos, Rîu rea do
convenient. Lungimea elec­ cuptorului scade de la 150 zarea mai bună a muncii, tru conducerile unităţilor pozitat peste 60 tone fân Alb, Şerel, Nucşoara, ca ci a) ; Bi
trozilor (normele prevăd li­ şarje pe campanie la a- de folosirea eficientă a agricole. natural. Transportul se să dăm doar cîteva exem­ scoica; C
ra
Noori,
vrarea electrozilor către proape 100, timpului de lucru şi a ma­ La C.A.P. Sălaşu de Sus, face zilnic ou atelajele şi ple. Se pune întrebarea : ră) ; SIM
C.S.I-I. la dimensiuni între în acest an, secţia noas­ terialelor utilizate în pro­ inginerul şef Constantin mijloacele mecanice. „Tot oare aşa cum unii coope­ cerii (Mu
1500—1800 mm) este mai tră a cheltuit suplimentar ducţie — şi nu în ultimul Petculescu susţinea că în ce avem pe cîmp — arăta ratori au putut să cosească mi!ie noi
mare decît cea necesară pentru asigurarea electro­ rînd de capacitatea de depozit sînt peste 100 tone Axente Viţionescu, pre­ şi să siringă finul de mai
nouă cu circa 600 mm, zilor peste 7,2 milioane lei creaţie tehnică a colecti­ de fînuri. Am cerut să şedintele cooperativei — bine de două săptămâni,
ceea ce duce la o montare dar a şi staţionat din lipsă vului — trebuie să se în­ ni se prezinte fisa de aducem şi depozităm cit nu puteau să facă toţi la
greoaie, la pericole de acci­ de electrozi 1 500 de ore, ţeleagă că oţelarii produc stoc să ne convingem. Dar, mai repede în şire". în fel ? Ba da ! Dar nu m
dente. La ceilalţi, de regu­ timp în care putea produ­ oţel, nicidecum electrozi spre surprinderea noastră, această privinţă se cuvin există peste tot interesul
lă. cauzele care conduc la ce mai mult de 30 000 tone sau nipluri. Iar realizarea nu există nici o evidenţă, şi preocuparea cuvenite Timp
consumuri exagerate sînt de oţel. Precizez că, res­ planului la oţel este con­ în depozit este şi fîn, sînt a fi evidenţiate şi comple­ din partea cooperatorilor ziua îl
asemănătoare. tanţele noastre nu se da­ diţionată, pe lingă alţi fac­ xele din Pui şi Bărăşti, şi a consiliilor de condu­ se va
Despre aceleaşi cauze torează in exclusivitate tori, de calitatea electrozi­ şi paie. Dar cît anume nu care au terminat sau sînt cere pentru mobilizarea oa­ mai )Y
ne-au vorbit Simian Cris- electrozilor. Dar, colectivele lor şi niplurilor din grafit. se ştie, deoarece se folo­ pe gata cu cositul şi strân­ menilor şi organizarea şi ci
după-a
tea, maistru la elaborare şi de muncă de la l.P.C. Sla­ Acesta este motivul pentru seşte ca unitate de mă­ sul fînurilor, precum şi temeinică a muncii. Am zilei,
prim-topitorul Laurian To­ tina, cred eu, trebuie să care oţelarii hunedoreni sură... ochiometrul şi nu C.A.P. Sinpetru, Rîu Băr­ întrebat dacă s-au făcut averse
por. înţeleagă că şi ele sînt răs­ fac un apel călduros că­ cîntarul. Furajele nu au bat şi Sîntămăria Orlea, frunzare la unităţile care do dese
tul va
— Nipurile sînt necores- punzătoare de calitatea o- tre oamenii muncii de la fost date în primire şefu­ care au cosit aproape au oi. Nu s-au făcut. Toţi inlensi.
punzătoave pentru că sînt ţclului românesc. întreprinderea de produse lui de fermă cu acte, adică jumătate din fineţe. în tărăgănează, sub diferite amiaza
prelucrate cu abateri di­ Confruntaţi cu această si­ cărbunoase Slatina, pentru celui chemat să le gestio­ majoritatea unităţilor însă motive (unii zic că nu li sud—cs
mensionale. Din acest mo­ tuaţie, oţelarii n-au stat pa­ a îmbunătăţi calitatea e- neze, să le gospodărească. finul se află fie în brazde, s-a repartizat pădure în nimă :
temper
tiv electrozii nu se pot îm­ sivi. Intervenţiile repetate lectrozilor şi a-i livra la Această unitate a cumpărat fie în căpiţe, pe cîmp, iar acest scop, alţii că-i pă­ 29 gra
bina ‘ corespunzător, iar pe care le-au făcut la pro­ timp şi în cantităţile soli­ mult fîn. Ni s-a spus că suprafeţele cosite în multe durea prea departe) şi nu cată.
între planurile de separa­ ducător n-au avut însă efect. citate. anul acesta situaţia nu se unităţi sînt foarte mici in se apucă serios de treabă.