Page 13 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 13
Vizita oficială de prietenie
PROLfrfAWl D l| \ ] TOATE TARILE. UNITI-VA!
in ţara noastră
Republicii Democratice Sudan,
JUDtŢVJL HUMEDORBR
G a a f a r M o h a m e d Mîmeiri
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
fll COMITiTUtUI JUDEŢEAN Miercuri, 4 august, au ţionale, pe propriile lor ţa şi pacea întregii ome
continuat, la Snagov, con destine, de a-şi făuri vii niri.
U t f l B Ş J U D E T E « N vorbirile oficiale între to torul aşa cum îl doresc, Cei doi conducători de
varăşul Nicolae Ceauşescu, fără nici un amestec din partid şi de stat au apre
secretar general al Parti afară, de a colabora pe ciat că în aceste condiţii,
dului Comunist Român, baze de deplină egalitate, se impun, orientarea efor
Anul XXXIV, nr. 7 694 JOI, 5 AUGUST, 1982 4 pagini - 50 bani
preşedintele Republicii So într-un climat de încre turilor tuturor statelor în
cialiste România, şi Gaafar dere şi pace. direcţia opririi agravării
Mohamed Nimeiri, pre în acelaşi timp, s-a a- vieţii internaţionale, reluă
şedintele Uniunii Socialis preoiat că în lume are loc rii şi continuării politicii
te Sudaneze, preşedintele o accentuare a politicii im de destindere, de colabo
IN INTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI j Republicii Democratice Su perialiste de forţă şi dic rare, independenţă naţio
dan. tat, de amestec în trebu nală şi pace, pentru aşe
în cursul noii runde de rile interne ale altor state, zarea la baza relaţiilor in
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU j convorbiri a continuat ternaţionale a principiilor
examinarea unor aspecte de reîmpărţire a lumii în deplinei egalităţi în drep
sfere de influenţe şi do
î privind dezvoltarea pe mai minaţie, se menţin proble turi, independenţei si su
înnoiri în comuna Dobra \ departe a relaţiilor de prie me nesoluţionate şi au veranităţii naţionale, nea
româ-
mestecului în treburile in
colaborare
şi
tenie
înfăţişarea nouă a satu satele comunei Dobra aşe no-sudaneze şi a început apărut noi conflicte, sau terne şi avantajului re
stări de încordare, se adîn-
lui hunedorean este rodul zate în mănoasa luncă a schimbul de vederi în ceşte criza economică mon ciproc, nerecurgerii la for
politicii partidului de trans- Mureşului — Lăpuşnic, Do probleme actuale ale vieţii dială, se intensifică cursa ţă sau la ameninţarea cu
formare revoluţionară, so bra, Stretea şi Abucea - internaţionale. înarmărilor, care au de forţa în relaţiile interna
cialistă a agriculturii. Iar a- sau răsfirate pe pantele li în acest cadru, s-a re terminat o . agravare a cli ţionale. în acest sens, s-a
sezarea acestei ramuri de ne ale dealurilor - Rădu- levat că în prezent sc evidenţiat necesitatea in
afirmă tot mai puternic matului politic internaţio tensificării acţiunilor con
voinţa popoarelor de a se nal, punînd tot mai grav sacrate reglementării cît
dezvolta libere, deplin stă- în pericol libertatea şi in
SECYEM1I& PIN-EPOPEEA
pîne pe bogăţiile lor na dependenţa popoarelor, via (Continuare in pag. a 4-a)
iNPONmr sociamste
L A Z i ÎN A G R I C U L T U R Ă
DEPĂŞIRI DE PLAN bază a economiei naţionale Ieşti, Roşcani, Pane, Făge-
LA PRINCIPALII pe temeiuri socialiste a ţel, Stinceşti, Mihăieşti,
INDICATORI condus la dezvoltarea şi Panc-Sălişte, Stinceşti-Oha-
modernizarea ei, la profun ba, Bujoru. Peste tot pulsea Toate legumele - integral valorificate!
Oamenii muncii din de şi adinei prefaceri de ză viaţa nouă. livra 5 tone conopidă, 10
în unităţile agricole so
'".yifiil Grupului de şan ordin economic, social şi Agricultura - reprezenta cialiste s-au extins în acest tone castraveţi, 1 000 kg citor de la întreprinderile
din oraş cum sînt : I.M.O.,
tiere construcţii fores spiritual, la noi raporturi şi tă de patru cooperative a- an suprafeţele cultivate cu ardei gras şi 500 kg ardei „Vidra", I.C.O., E.G.C.L. şl
tiere şi industriale Deva, relaţii intre oameni înteme gricole de producţie şi o legume şi s-au diversificat iute. Toate lucrările de în altele. în total, de la a-
orsanizîaulu-şi mai bine iate pe aceleaşi aspiraţii şi fermă de stat — a făcut treţinere sint la zi. Din ceastă grădină s-au livrat
activitatea Ia toate idealuri : făurirea unei vieţi sortimentele potrivit cerin tre cooperatorii celor două peste 100 tone de legume.
punctele de lucru, fo tot mai îmbelşugate şi În N. BADIU ţelor programului de auto- echipe permanente se evi O structură diversificată
losind mai intens utila- floritoare. Aceste transfor conducere şi autoaprovizio-
mări innoitoa nare teritorială. denţiază Florica Orăşan, are şi grădina de legume
Continucue în oag. a 2-a) la tot pasul Cum se acţionează pen Gheorghiţa Lup.şa, Ludovi- a C.Â.P. Beriu. Pc cele 60
tru valorificarea producţiei ca Perţa, Ana Cornea, Ioan de ha de grădină s-au cul
legumicole ? Iată constată Mateescu şi Aehim Oană. tivat ardei gras şi gogoşar,
rile făcute în ancheta în O contribuţie deosebită la varză, morcovi, pătrunjel,
treprinsă la unele ferme întreţinerea culturilor de
legumicole. vinete, varză, castraveţi, N. ZAMFIR
Am făcut un prim popas (elină, conopidă şi fasole
la solariile C.A.P. Orăstie. şi-a adus personalul mun (Continuare în pag a 2-a)
La recoltarea şi sortarea
roşiilor lucrau de zor mai
multe femei în frunte cu
Ana Furlea şi Ioan Popa.
Zilnic, de aici iau drumul
pieţei 1000—1 500 kg roşii.
400—500 kg ardei şi castra
veţi. în această săptămînă
se vor livra din solar 10
'tone roşii, 3 tone ardei şi
3 tone castraveţi. La în
treţinere lucra o echipă
condusă de Ştefan I. Popa.
Trebuie acţionat mai repe
de pentru combaterea bu
ruienilor diivcultura de ar
dei. Ne-am oprit şi la cul
turile din cîmp. Brigadie în ferma de solarii din Sintandrei se lucrează — aşa
rul Iosif Rusu ne spunea cum sc vede in fotografie — la recoltarea ardeiului gras.
Blocuri noi în centrul civic al comunei Dobra. că în această săptămînă va
La Exploatarea minieră Certej. Calitatea şl cantitatea
Interesele economiei şi ale cetăţenilor impun
Recuperarea ritmică producţiei—in centrul atenţiei colectivului de muncă
La Exploatarea minieră se plusuri de producţie. Bocşa, cît şi formaţiile de discuţia aici, la ce îmbu
a ambalajelor din sticlă! Certej-Săeărîmb toate for Spre exemplu, s-au extras lucru conduse de Constan nătăţiri vă referiţi ?
ţele sînt mobilizate pentru suplimentar 5 tone plumb, tin Maxim, Marton Ferencz — O mai mare exigenţă
Ne aflăm în plin sezon meroase magazine din De realizarea ritmică, zi de zi, 7 tone cupru şi 175 tone şi Petru Nariciuc, de la faţă de calitatea produc
al prelucrării şi conservă va. Prima constatare: în lună de lună, a sarcinilor sulf. Multe dintre aceste sectorul I, Ioan Budai, ţiei, prin aceasta urmărind
rii legumelor şi fructelor, toate unităţile vizitate (din de plan din acest an, în depăşiri pot fi puse pe sea Szabo Alexandru, Angliei alegerea sterilului din- mi
perioadă in care fabricile reţeaua I.C.S. Alimentara condiţiile unei eficienţe ri ma creşterii calităţii pro Nan, Axente T-amaş. Ema- nereu încă din abataj. în
de conserve şi unităţile ca şi I.L.F.) se primesc toate dicate. Minerii de aici răs ducţiei, fapt ce a contri noil Gale, Petru Crainic, acelaşi timp, acţionăm pen
re produc şi îmbuteliază tipurile de ambalaje din pund prin fapte chemări buit din plin la reducerea Roman Curetean şi... încă tru respectarea cu stricteţe
bere, ape minerale, bău sticlă, chiar şi cele din lor adresate de conducerea a disciplinei tehnologice de
turi răcoritoare ş.a. au import, partidului de a depăşi sub extracţie şi preparare,
mare nevoie de sticle şi — Ca urmare, ne spu stanţial planul la produc pentru întărirea controlu
borcane. Cum se desfăşoa neau Ana Iianciu, respon ţia- de minereuri neferoa lui de calitate pe întregul
ră activitatea de recupe sabila magazinului alimen se. Desigur, aceste afirma flux de fabricaţie.
rare a sticlelor şi borca tar nr. 4 şi Nicolae Hal- ţii trebuie şi argumentate. — Am aflat că multe
nelor, ce neajunsuri şi dea, responsabilul magazi Argumentele nu ne lipsesc, dintre depăşirile de plan se
greutăţii mai persistă, ce se nului nr. 1, în fiecare lu în perioada trecută de la datorează calităţii produc
întreprinde pentru colecta nă' din acest an ne-am de începutul anului colectivul ţiei şi totuşi dumneavoas
rea ritmică, în bune con păşit planul de recuperări. de muncă al exploatării a cheltuielilor de producţie nu i-am enumerat pe toţi tră- afirmaţi că aceasta nu
diţii a acestei categorii de Numai în ultimul trimes acţionat cu răspundere în cu- 6 lei la o mie lei pro fruntaşii unităţii noastre. se ridică, deocamdată, la
ambalaje ? Răspunsurile tru am recuperat în me vederea utilizării corespun ducţie marfă. încă înainte Dar atît despre lucrurile nivelul exigenţelor. Din ce
am încercat să.ie aflăm pe die, lunar, cu aproximativ zătoare a capacităţilor de de sfîrşitul primului se bune. Acum în semestrul cauză ?
parcursul unei anchete în 10 000 de sticle peste pla producţie, a bazei tehnico- mestru minerii şi-au înde doi, noi avem un plan de — Cauzele sînt şi ale
treprinse în municipiul-,De nul unităţii. La magazinul materiale, pentru întrona plinit angajamentul anual producţie mobilizator şi preparatorilor şi- ale mine
1
va-, nr. 69- responsabilul Si- rea- unei discipline ferme asumat- în întrecerea socia trebuie să acţionăm- mu-it rilor. însă noi le conside
mion Moga era de-a drep la toate locurile de muncă-- listă. mai energic ca pînă acum răm subiective şi ca atare
CU SAGOSA, tul disperat. Nu mai ştia din subteran şi de l-a- su La realizarea sarcinilor pentru înfăptuirea lui. Tre trebuie eliminate. Din cau
PRIN MAGAZINE... unde să-şi depoziteze mar prafaţă. în asemenea- con economice, precum şi a an buie să ne îmbunătăţim în za unei nesupravegheri a-
1
fa. De- ce ? Din cauza unei diţii, rezultatele au fost gajamentului, ne-a spus general munca, activitatea tente a procesului de fa-
în postura de cetăţean, cele aşteptate. Producţia directorul exploatării; in de producţie, trebuie să
dornic să-şi vândă sticlele MIRCEA LEPĂDATU marfă s-a suplimentat cu ginerul Gherasim Felea, o creştem randamentele la DORIN CCRPADE
ce-i prisosesc în gospodă 1,4; milioane leg iar la- me- contribuţie deosebită şi-au locurile de muncă.
rie, am colindat prin nu (Continuare in pag, □ 2 a) 1 tale s-au obţinut numeroa adus-o sectoarele Vorţa şi — Şi dacă am ajuns cu (Continuare in pag. o 2 u)
