Page 14 - Drumul_socialismului_1982_08

«1 2 DRUMUL SOCIALISMULU

Preocupări sistematice pentru educaţia 1

materialistă a oamenilor muncii IN ÎHîlMPiNARlA MARII SĂRBĂTORI Tl!

Organizaţiile de partid • energetică, C.F.U. s-au or­ partid din secţiile I furna­ NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU n,0fl Telex
din Combinatul siderurgic ganizat concursuri gen le, O.S.M. II, C.T.C. — la­ 11,05 Film "
in tîri
Hunedoara acordă o aten­ „Cine ştie, câştigă" inspira­ boratoare, U.C.C., aglomera- {Urtnure din pag. 1} sodul
ţie sporită perfecţionării te din Istoria poporului torul nr. 1 s-au organizat î rinoiri în comyncs Dobra 11.50 Civica
12.15 Jiţ,atim
activităţii de formare mul­ nostru, din. trecutul de in ultimele luni expuneri jele şi instalaţiile din 12,35 Atuulţ
tilaterală a oamenilor mun­ luptă revoluţionară a parti­ pe teme ca : „Societatea şi dotare au reuşit să ob­ {Urmare din pag. 1} tru muncitorii forestieri, 12,10 Melort
cii, pnnind un accent spo­ dului. religia", „Educarea mate- ţină în perioada trecută dispensar uman, farmacie, larc 1
rit pc educaţia materialis­ De un real sprijin în rialist-ştiinţifieă —■ coordo­ din acest an importante mari progrese. Producţiile complex comercial şi de de­ 13.00 Închid
10.00 Telex
tă, ştiinţifică. Acestei la­ desfăşurarea activităţii de nată fundamentală a for­ depăşiri de plan Ia medii la hectar au crescut servire, sediu politico-admi- 1G,05 Moştc,
turi i se consacră, mai ales educaţie materialistă, ştiin­ mării omului nou", „Ştiin­ principalii indicatori de de la 1300-1700 kg la grîu nistrativ, s-au făcut lucrări toi - :
în ultima vreme, o gamă ţifică este biblioteca clubu­ ţa şi religia despre uni­ producţie. Eforturile şi orz, cit se obţinea în de canalizare şi alimentări 10.30 Telesp
mai largă şi mai variată lui „Siderurgistul“. Prin vers" . harnicilor constructori 1969 la 3 300-3 600 kg in cu apă. Toată comuna este 17.15 Studio
18.00 Închid
de forme şi mijloace de multiplele forme ale mun­ în întreaga activitate din se concretizează în de­ 1981. electrificată. Au fost con­ 20.00 Tcleju
argumentare. Munca a că­ cii cu cartea, desfăşurate acest an consacrată educa­ păşirea planului la pro­ An de an unităţile agri­ struite 7 cămine culturale 20,25 Ac tu a,
mică
pătat un caracter mai or­ în uzine şi secţii, în ulti­ ţiei patriotice, revoluţiona­ ducţia industrială cu cole socialiste îşi aduc o şi toate satele au spaţii de 20,40 Dosavi
ganizat, mai sistematizat. ma vreme a crescut numă­ re, materialist-ştiinţifice co­ 2.2 milioane lei, la in­ contribuţie tot mai substan­ şcolarizare noi. In comună produ.
în faţa activelor de rul cititorilor de carte so- mitetul de partid din com­ vestiţii cu 3,4 milioane ţială la formarea fondului se desfăşoară şi o activita­ elveţie
partid, sindicat si U.T.C. cial-politică şi tehnico-şti- binat a primit un ajutor Iei, iar la construcţii- de stat, la înfăptuirea auto- te culturală bogată. La în­ 21.00 Mimat
21,20 Serial
au fost prezentate mai inţifică. în acelaşi tim.p, consistent din partea co­ montaj cu peste 350 000 aprovizionării teritoriale. A- trecerile ce au loc în ca­ mea r
multe filme de scurt me­ biblioteca a organizat 12 misiei propagandiştilor şi a- lei. De subliniat că în cestea au predat anul tre­ drul Festivalului naţional 21.50 Tcleju
traj inspirate din cuceriri­ acţiuni ateist-.ştiinţifice. în­ gitatorilor. Potrivit unei judeţul nostru s-au pre­ cut 9 557 hi lapte de vacă, „Cintarea României", parti­ 22.00 Meridi
lui
le ştiinţifice şi tehnice, pre­ tre acestea, de o atenţie programări proprii, aceas­ dat beneficiarilor 42,1 390 hi lapte de oaie, 81 to­ cipă peste 30 formaţii ar­ 22.30 închid
cum şi din geneza diferi­ deosebită s-a bucurat ciclul tă comisie a întreprins, kilometri drumuri fores­ ne carne, 4 500 kg lină, tistice, din care multe s-au
telor credinţe religioase, de dezbateri pentru tineret timp de două luni, un am­ tiere şi că alţi 20,9 km 626 tone cereale, 1 800 tone clasat pe locuri fruntaşe la
mistice. Preocupările au pe teme ca : „Ştiinţa şi mi­ plu studiu privitor la edu- vor fi predaţi pînă la legume, 220 tone fruc­ fazele judeţene, interjudeţe- KAI
continuat apoi in uzine si turile", „Originea mitolo­ carea materialist-ştiinţifică, finele acestei luni. Ca te, 391 tone cartofi,
secţii. Cu sprijinul casei de giei creştine", „Ce ştim de­ studiu menit să ducă la urmare a rezultatelor in 1981 gospodăriile popu­ ne şi ta nivel de ţară. Mai BUCURE!
cultură, la secţiile aglome- spre univers", „Contradic­ îmbunătăţirea ansamblu­ obţinute, a reducerii cu laţiei au contribuit ia auto- mult de 80 la sută din case dioprogram
rator I, O.S.M. II, furnale I ţii în cărţile biblice", „A- lui muncii politico-educati-- 18 lei a cheltuielilor aprovizionarea teritorială cu sînt noi, iar prin Lăpuşnic, 4 La ordinea
si laminorul de sîrmă s-au titudinea bisericii contem­ ve. Tot prin sprijinul co­ materiale la 1 000 lei 184 tone carne, 2 400 hl Dobra şi Abucea trece o { cultură ; 7,
8.00
Revis
deplasat brigăzi ştiinţifice porane faţă de ştiinţă". misiei, comitetul de partid producţie marfă, planul lapte, 150 000 bucăţi ouă şosea asfaltată. Anual ' Curierul n:
care au dat răspunsuri pri­ Este de evidenţiat şi la beneficii a fost de­ şi alte produse. se vind populaţiei mărfuri ) Buletin de
asi
vitoare la unele fenomene faptul că în luna aprilie în dispune în prezent de un păşit cu 1,8 milioane Economia comunei se di­ în valoare de peste 26 mi- ) pundem de
Buletin
din natură şi societate. în toate cursurile învăţămân­ program bogat, inspirat Iei. versifică continuu. Aici e- lioane lei. Toate acestea ^ maţii iaurt
alte secţii, între care uzina tului politico-ideologic din din expunerea secretarului ★ xistă acum un ocol silvic, o atestă creşterea nivelului de . ■ului nuli
cocso-chimică, laminorul de combinat a fost dezbătută generai al partidului, tova­ La Oficiul de poştă şi unitate de exploatare a trai, bunăstarea oamenilor j României ;
650, precum şi la că­ tema comună recomandată răşul Nicolae Ceauşescu, la telecomunicaţii din Hu­ lemnului, o unitate de me­ muncii de la sate. ţ şoară rom i
Pledoarie
minul de nefamilişti au cu privire la activitatea plenara din 1—2 iunie a.c., nedoara, preocupările şi canizare şi transporturi fo­ rală : 11,00
fost prezentate expuneri materialist-ştiinţifică, edu­ precum şi din documentele realizările pe cele şapte restiere, atelier mecanic a- Toţi locuitorii satelor sint \ 11,05 Sl»tem
11,35 Public
privitoare la poziţia parti­ carea patriotică şi revolu­ celui de al II-lea Congres luni ale anului se con­ gricol, staţie C.F.R., un a- angajaţi plenar şi muncesc ţ lelln de şi
dului şi statului nostru fa­ ţionară a oamenilor mun­ al educaţiei politice şi cul­ cretizează în depăşirea telier de timplârie care cu hărnicie pentru traduce- i comoara ift
ţă de religie. De asemenea, cii de toate categoriile. A- turii socialiste, care stă la sarcinilor de plan cil produce mobilier comercial rea în viaţă a politicii l Magazin te
cu sprijinul comitetului celuiaşi scop îi sînt sub­ temelia activităţii pe tontă 6.2 la sută Ia poştă, cu şi realizează o producţie partidului privind infâptui- * 12,45 Avanp
Tv.; 13,00
U.T.C., la clubul „Siderur- ordonate şi alte activităţi, perioada de vară. 6 la sută la telegraf şi marfă anuală de peste 7 rea noii revoluţii agrare, a \ 15.00 Club t
gistul", la secţiile de repa­ în mai multe adunări ge­ cu 18,6 la sută la radio- milioane lei. Au fost con­ sarcinilor de făurire a unei ^ Buletin de
ste vouă, n
raţii siderurgice, mecanică, nerale ale organizaţiilor de C. ARMEANU îicare. Contribuţii mai struite o brutărie, o piaţă de agriculturi moderne, inten­ cîntece ; io
mari Ia aceste rezultate dicului ; 16
sive, de mare randament şi ’
~ Antreprenorul general au adus Adela Arnăutu, alimente cu spaţii de cazare, ridicarea continuă, pe a- ] mlndria met
4 blocuri cu 24 apartamen­
—
C a lit a t e a ş i c a n t it a t e a p r o d u c ţ ie i Trustul de construcţii Elena Tarcea, Irina Lun­ temporali ;
te economii
montaje miniere Bucureşti gii, Ana Păun, Constan­ te şi spaţii comerciale la ceasta cale, a bunăstării \ till de ştiri
(Urmare din pag tj troduce în preparaţie în — la perioada analizată tin Andreescu. parter, 12 apartamente pen- lor materiale şi spirituale. i de legi in
detrimentul minereului cu (semestrul I) şi-a realizat b blicS ; 17,30
bricaţie se depăşeşte con­ conţinut, singurul din care planul .Totuşi el are mari cint, patria
centraţia fierului, scăzînd rezultă metalele şi se poate întîrzieri în execuţia lu­ La zi în agricultură primească fasolea. Tracto­ rele serii ; 22,00
rul a făcut drumul degea­
nai ;
prin aceasta conţinutul de realiza producţia fizică. crărilor de la funicular, a- ba. Altă cantitate de faso­ oră ; 23,00
plumb şi zinc. Apoi, din — De la calitate să tre­ ducţiunea de apă de la le culeasă de vineri 30 iu­ cale ; 23,30
subteran se trimit încă cem si la cantitate. Mureş, staţia de concasare (Urmare din pag. 1) dustrializarea legumelor şi muzical.
spre flotaţii vagonete în­ a minereului brut şi la ia­ fructelor Haţeg, prin con­ lie, peste 3 000 kg, stătea în
cărcate cu prea mult ste­ — Continuitatea produc­ zul de decantare. Lucrări­ dovlecei, fasole. La C.L.F. tractele încheiate cu unită­ remorci la C.A.P. Timpa. 8&»~°)zs&a
ril. Iată de ce considerăm ţiei (menţinerea la acelaşi le acestea sînt realizate Orăştie s-au livrat aproape ţile de producţie, s-a an­ Cauza ? Refuzul întreprin­ ICJINI
că problemei calităţii mi­ nivel a capacităţilor de intre 2 şi 20 la sută — 100 tone de legume, din gajat să preia întreaga pro­ derii din Haţeg de a pre­
nereului, atît la extracţie producţie) ara asigurat-o mult prea puţin pentru ca care în ultima perioadă 15 ducţie. Acum cînd este lua fasolea. Cazuri de re­ DEVA: Ca
cil şi la preparare, trebuie prin numeroasele lucrări prima capacitate să poată tone fasole păstăi şi aproa­ vremea recoltării şi con­ fuz s-au întâlnit şi la do­ turlse.şte t
să i se acorde importanţa de pregătiri şi deschideri. fi pusă în funcţionare la pe 19 tone dovlecei. în cul­ servării legumelor, I.P.I.L.F. vlecei. Trustul horticulturii, mi se intim
(Arta);
HUI
cuvenită. Şi nu numai din Planul lucrărilor de des­ finele acestui an (capacita­ tură succesivă s-au semă­ Haţeg tărăgănează prelua­ I.P.I.L.F. Haţeg si I.L.F. lot (le foni
punctul de vedere al pro­ chideri şi pregătiri a fost, te cc trebuia pusă în func­ nat 5 ha cu spanac şi 2 ha rea unor produse recoltate Hunedoara, centrele de căra) ; Si
ducţiei, ci şi al eficienţei. de asemenea, depăşit cu ţiune la 30 iunie 1982 !). cu morcovi. între coopera­ conform graficelor. în ba­ preindustrializare, toate u- (Sidcrurgisti
Acum cînd se pune pro­ 109 ml şi respectiv 254 ml. Deci. în vederea sporirii torii care muncesc la gră­ za contractului, C.A.P. Bă- nităţile subordonate trus­ rilor (Arta)
Ştefan
Luci
blema reducerii consumu­ — Ştim că la această ex­ dină se evidenţiază — cum cia a cultivat 40 ha cu fa­ tului, trebuie să preia şi să Tess — seri
rilor de combustibili şi e- ploatare, pentru creşterea capacităţii de producţie a ne spunea Ioan Manolescu, sole păstăi. A şi livrat 80 valorifice întreaga prodV - iembrie) ; I
nergie trebuie să renun­ producţiei se află în curs Exploatării miniere Certej inginer şef — Domnica tone. în ziua de 31 iulie a ţie de legume, atît în sta­ Hi (Cultura
Un echipaj )
ţăm definitiv la procedeul de execuţie o mare lucra­ trebuie să se acorde o ma­ llie, Minodora Cosor, Mag- fost trimis la Haţeg un rea proaspătă prin unită­ re (Luccafă
de a plimba pe căile de re de investiţii, care tre­ ro atenţie şi lucrărilor de d a lena Damian, Elena To- tractor cu două remoi-ci a- ţile de desfacere şi la con­ Schiţe din .!
transport vagonete! e şi buie să intre in funcţiune investiţii, creşterii ritmuri­ toi, Ioana Dur, Eugenia vînd ca încărcătură peste rul) ; PETRI
celor
(Mun
corfele de funicular încăr­ la finele anului. Care este lor de execuţie pe şantie­ Ştefănie şi alţii, 4000 kg fasole păstăi. în­ sumurile colective, cât şi CÂNI : Iub
cate .cu steril, de a-1 in- stadiul execuţiei ? rul Coranda-lîondol. întreprinderea pentru in­ treprinderea a refuzat să prin industrializare. feţe (Retezi
spa
~ - * — » — c* — o » _ o _ « ■_ O — » — o Oglinda ; GU
şic)
Recuperarea ritmică a ambalajelor din sticlă peraţiei. ţie (Mineru
{Urmare din pag. 1) din sistema O.J.T. şi a coo­ mie dc inte
stive de navete cu sticle în legătură cu modul în C Cei 7 fant: n
a m
p
i o
goale de bere (175 de na­ vut de recuperat 17,5 mi­ — Am recuperat, în se­ BERE AR FI, indcă încărcătorii lipsesc care este organizată la ni­ GEOAG1U-P
(Casa de i
vete a 24 sticle) care — ne lioane sticle şi 6,4 milioane mestrul I, cu două milioa­ STICLE NU SÎNT... de la maşină. Normal, ar vel de judeţ activitatea de ŢEG Pasăi
spunea — de peste patru borcane. La acest plan ne ambalaje mai mult de- STICLE SÎNT, trebui să încarce ambala­ achiziţionare şi reintrodu­ ţială ; (Dacia)
luni blochează magazia, concurau, pe bază de cît aveam planificat — ne NU-I DISCIPLINĂ! jele goale, dar nu o fac cere în circuitul economic ta cu sc
pentru că cei de la Fabri- plan-contract, toate unităţi­ spunea Ionel Mariş, şeful sub diferite motive. Şi aşa, a ambalajelor din sticlă, Domnişoara'
dc
cultură)
de bere Haţeg, deşi au fost le din judeţ aparţi.nînd biroului plan'. ...A sosit momentul să rămînem cu ambalajele tovarăşul Dumitru Bogdan, nie) ; Sia
chemaţi în repetate rîn- M.A.I.A., M.C.I. şi Coope­ — Dar la borcane, care-i relevăm o situaţie para­ stocate luni în şir". Cazul directorul Direcţiei comer­ tăcerii (M
duri, nu vin după ele. „Nu raţiei de producţie, achizi­ situaţia ? doxală. De multă vreme unităţii nr. 69 este elocvent, ciale judeţene, ne-a preci­ Familie m
GHELARt :
le putem preda nici la ţii şi desfacerea mărfurilor. — Aici avem o nereali- conducerea Fabricii de be­ zicem noi. zat următoarele aspecte : chibriturilor
I.C.R.A., care le-ar lua Dar nici una nu şi-a ono­ zare de 140 000 bucăţi. re Haţeg acuză peste tot Iată ce ne-a răspuns la — Normativele prevăd ca
imediat, pentru că avem rat obligaţiile, înregistrînd — Am putea realiza mai lipsa sticlelor; „Bere pro­ întrebările noastre Petru în fiecare localitate să
obligaţia să le restituim mari restanţe. Astfel, cele mult, dar avem mari ne­ ducem suficientă, dar Beg, directorul comercial funcţioneze un centru de |*RO?
fabricii de bere". din reţeaua comerţului in­ cazuri cu cei care preiau n-avem în ce s-o imbute- al fabricii de bere : achiziţii la un număr de
terior ne-au livrat mai pu­ ambalajele de la unităţi — liem, comerţul nu ne re- — Este adevărat, în De­
DOAR JUMĂTATE ţin cu 7,3 milioane sticle ne spunea Tănase Tranda­ turnoază sticlele la timp" va încă n-am reuşit să re­ 6 000 de locuitori. La noi, Rezultatele
DIN NECESAR... şi 2 milioane borcane, iar fir, .şeful biroului comer­ — afirmau, de regulă, cei zolvăm problema ridicării la fiecare 4 500 do locui­ •l august 198
Extragerea
Magazinele de legume- cooperaţia cu 1,2 milioane cial, întărind cele aflate de de aici. La I.C.S. Alimentara ritmice a ambalajelor. Un tori revine cîte unul. Func­ 1, 39, 10.
ora
la
ţionează
actuală
fructe achiziţionează şi ele sticle şi 352 000 borcane. noi pe parcursul documen­ am remarcat o adresă, prin motiv ar fi faptul că nu a- 53 de asemenea centre, in­ Extragerea
ambalaje din sticlă, fiind Restul nerealizărilor pro­ tării prin magazine. Nu care unitatea amintită so­ vem suficiente maşini. Dar dependente, 5 microcase de 31, 19, 4, 45
obligate să preia toate ti­ vin din reţeaua Ministeru­ ridică la timp ambalajele, ma (a cîta oară ?) pe cei principala cauză este in­ comenzi (în Hunedoara, Fond tota
845 476 lei,
purile de sticle şi borcane lui Agriculturii şi Indus­ tergiversează foarte mult de la Haţeg să vină să-şi disciplina şi lipsa de res­ Deva, Petroşani, Vulcan şâ lei, report
din gama pe care o au în triei Alimentare. această obligaţie. ridice cele 2 383 navete cu ponsabilitate a celor care Lupeni), care ridică, la ce­
vinzare. După cum am con­ Ce faceţi totuşi pen­ — Mai concret, ce se în­ sticle goale, stocate de efectuează transportul. Am
statat şi aici se reţine con­ tru a impulsiona această tâmplă 7 multă vreme în magaziile făcut şi noi unele sonda­ rere, ambalajele de la lo­
tra cost sau la schimb ori­ activitate ? — Ei sînt obligaţi ca a- unor unităţi alimentare din je, i-am prins în culpă, cuinţele cetăţenilor. La a-
ce ambalaj. Dar... — Pe lingă faptul că tunci cînd aduc marfa la Deva. Facem repede soco­ i-am sancţionat, clar nu cu cestea, mai adăugăm fap­
toate unităţile din reţeaua unităţi să preia şi amba­ prea mult folos. Sîntem tul că toate unităţile co­ Timpul pr
— Nu prea vin oamenii lajele goale. N-o fac, şo­ teala şi vedem că este hotărîţi să luăm măsuri merciale alimentare de la ziua de 5 ai
!a noi cu ele. Majoritatea noastră au sarcina să co­ ferii motivând că se întorc vorba de nici mai mult, severe în continuare... oraşe şi sate au obligaţia să mea va fi
merg ia magazinele ali­ lecteze ambalaje din sti­ după ce predau toată mar­ nici mai puţin, decît 57 192 ic preia orice tip de sticlă şi rul variabil
mentare .şi nu reuşim să clă, în special borcane, am fa. Dar, deseori „uită" să sticle. Şi asta numai în Florea Florea, economist borcane. Putem, deci, afir­ averse loca;
însoţite de (
recuperăm cît avem pla­ deschis centre de achizi­ se mai întoarcă, preferind Deva. Dar în întreg jude­ la Direcţia comercială ju­ ma că reţeaua de preluare triee şi izol
nificat — ne spunea Va- ţionare proprii în oraşele să plece la depozit cu ma­ ţul, cîte or fi 7 deţeană, ne-a relatat că în a acestei categorii de am­ Vîntul va
judeţului,
cele
sînt
cum
sile Stoica de la unitatea clin Deva, Hunedoara şi şina goală sau încărcată De ce se ajunge la ase­ primul semestru, la nivelul balaje este, în ansamblu din vesti. 'I
fi
cuprinsă
n r. 1. menea situaţii ? Din cauza judeţului, s-au recuperat bine dezvoltată, iar greu­ 32 grade, lat
Orăştie. numai pe sfert. Mari greu­
Că este aşa ne-am dat tăţi ne fac, în acest sens, indisciplinei manifestate de 22,4 milioane sticle şi 4,7 tăţile pe care le întâmpi­ 15 şi 20 grai
La
mun
seama stind de vorbă cu CÎND SE PREIAU cei de la I.I.L. Simeria (ca­ cei care transportă berea, milioane b o r c a n e (cu năm se datoresc unor ne­ va fi in gc
Ion Moldoveanu, şeful bi­ AMBALAJELE ? re preiau regulat doar sti­ a lipsei lor de răspundere. 750 000 borcane mai puţin ajunsuri de natură organi­ cu eeruî ti
roului desfacere de la în­ Dacă I. L.F. nu şi-a clele de lapte, ambalajele Iată ce ne spun şefii de decît era prevăzut). Prin­ zatorică ce sc mai mani­ Vor cădea a
treprinderea do legume şi realizat planul de recupe­ celorlalte produse lactate, unităţi: „Vin cu berea, o tre unităţile care au cele festă la nivelul întreprin­ însoţite do t
(Motoc
trier.
fructe Deva. rare, cei de la T.C.S. Ali­ nu) şi, mai ales, Fabrica descărcăm de regulă noi, mai mari nerealizări la a- derilor implicate in aceas­ viu I.. Prim
— In semestrul 1 am a- mentara şi l-au depăşit. de bere Haţeg... personalul magazinului, fi­ cest capitol se numără cele tă activitate. '