Page 15 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 15
VR. 7 694 « JOI, 5 AUGUST 1982 pag. 3
8BSB8BHHB8 lomeote ale angajări conştiinţelor D e s p r e r ă s p u n d e r ile c e lo r c o n t r o la ţ i
82SUNE
aSSffiSSKgg&îi Am întreprins un raid cave conform căreia se mentara Hunedoara, Eu
Activitatea pusă în sluj în cauză nu va avea efec dată cu „Cîntarea Româ prin cîteva unităţi alimen face eşalonat igienizarea gen Pripo ană.
ba dezvoltării conştiinţei tul scontat. Cunoaşterea niei", dansul femeiesc de tare din municipiul Hune tuturor unităţilor. în ce
l : „Filmare — încă o chestiune : la
inîţtit". Kpl- revoluţionare, a educării sarcinilor ce revin comu aici ureînd, în precedenta doara, urmărind prezenţa priveşte reparaţiile la hi- alimentara nr. 25 (super-
patriotice, etice, estetice a nei în profil teritorial o şi frecvenţa acţiunilor e- droizolaţii, acestea s-.au fă magazinul din hala pieţei),
oamenilor dobînde.şte, după facem ajutîndu-ne — la ediţie, podiumul laureaţilor chipelor de control al oa cut în mare parte şi anul echipa de control, formată
le \6oiuiţă punctul de documentare şi
şi muzică momentele de referinţă din pe ţară. Şi Ociu este un menilor muncii şi modul trecut, dar fiind de slabă din Stan Aldea, Ioan Apos
jocuri popu- luna iunie — plenara lăr informare politică — de sat cu numai 118 familii! cum s~au rezolvat sesizări calitate, în acest an trebuie tol şi Elena Plrvan, con
s(itc gită a C.C, al P.C.R. şi cel fotomontaje, grafice, ori prin le acestora, consemnate în refăcute. Executantul lu
programului Cum rodesc aici, la ora semna în încheierea unui
de-al II-lea Congres al e- întîlniri gen „seri de în procesele-vei-bale. crărilor —■ întreprinderea proces-verbal. „Conduce
. pentru vii- ducaţiei şi culturii — o trebări şi răspunsuri" şi de faţă, ideile recentului La magazinul nr. 129, în de gospodărie comunală şi rea să dea răspuns cu re
n Preda mai reală şi responsabilă chiar în cadrul „tribunei forum al conştiinţei noastre 4 mai, echipa compusă din locativă — este foarte so gularitate sesizărilor făcu
neretuiui a n g a j a r e a animatori democraţiei". Acum, în pe naţionale? Cît de hrănitoa Constantin Mitrică, Mircea licitat în această perioadă, te de echipele de control".
programului De ce credeţi, tovarăşe di
lor culturali la această rioada de vară, cînd învă- re sînt tilcurile lui ? Ma Dimitrovici şi Toma Didea, dar noi totuşi vom mai
a econo- complexă muncă. Omul de ţămîntul politic în cadrul rina Vuzdugan s-a consul nota : „Propunem conduce insista, vom depune din rector, că s-a făcut respec
la catedră este în aceeaşi rii întreprinderii comer tiva precizare ?
omajului — tat cu Mariana Petrean — ciale de stat alimentara să — în ce ne priveşte, noi
i televiziunii măsură educator şi pentru educatoare — şi cu mame Controlul oamenilor ţinem totdeauna seama de
partea I. copii, .şi pentru tineri, .şi ia măsuri pentru repara
muzicale SPIRIT MILITANT le copiilor pe care, amîn- rea acoperişului, deoarece muncii —■ şcoală a consemnările echipelor de
iţiflc : „tu- pentru adulţi. Slujind, prin pe timp ploios apa se in control al oamenilor mun
episodul 2 menirea profesiei, nobila ÎN EDUCAŢIE două, îi educă la şcoală şi autogospodăririi cii. De cele mai multe ori
i la grădiniţă. „Am scos din filtrează prin tavan şi cetăţeneşti
t - eintecu- cauză a formării omului ŞI CULTURA lada cu zestre a folclorului curge pe mărfuri, apoi să ele ne sînt de real folos,
nou, ei transferă cu aceeaşi se facă curăţenie generală, ajutindu-ne la înlăturarea
programului local un joc străvechi cu unor neajunsuri. La con
pasiune munca de !a ca zugrăvit, vopsit. Termen: nou comandă, pentru că,
pri
întreprinderii
tedră dincolo de sala de care am dus fala satului în 15 iunie". Am constatat cu aşa cum aţi putut vedea, ducerea toate procesele-verba-
mim
clasă, în mijlocul oameni organizaţiei democraţiei şi ţară. Să-l facem să nu se regret că nici pînă la 15 In unele unităţi plouă şi le întocmite, le studiem şi
lor, la unităţile în care îşi unităţii socialiste şi cînd uite ! Să-l dăm şi copiilor iunie şi nici după acea da riscăm su se deterioreze hotărîm ce măsuri trebuie
desfăşoară activitatea sau cursurile Universităţii cul- tă nu s-a făcut nimic. Mai mărfurile".
I : fi,oo Ha- noştri !". „Eu zic să-l du grav este că respectiva si să fie întreprinse. Nimic
mineţii; fi,30 în aşezămîntul de cultură. tural-ştiinţifice au vacan cem înpreună mai departe, — La magazinul nr. 15, nu este trecut cu vederea.
ii îri agri- tuaţie fusese sesizată de o eehipa de control nr. 50
(adiojurnal ; La Samiizegetusa, profeso ţă, activitatea educativă nu adică laolaltă, părinţi şi echipă de control şi în... Periodic se discută cu per
rosei ; 8,10 poate fi în vacanţă. Ea nu 30 august 1981. „Am făcut solicita, ia începutul lunii sonalul din unităţi, iar re
iilor ; 9,00 rul Ioan Arion se simte are, nu trebuie să aibă zi copii". Şi mamele au înce mai „verificarea de urgen cent a avut loc o instruire
i; 9,05 Răs- învestit cu calitatea de ’a put să coase ii şi catrinţe şi referat — ne-a spus res la nivel de municipiu, unde
torilor; 10,00 le libere ! Pe microgrupuri, ponsabila unităţii, Moţiu ţă a oîntarelor", lucru ce
j; 10,05 Foc vorbi convingător ori de în cîmp, seara la bibliote pentru fetiţele lor de gră Piroşka. Ne-au promis că nu s-a făcut încă, deşi este s-au pus şi probleme de
ale Festiva- cîte ori se află în preajma că sau la căminul cultural, absolut necesar. De ce ? ordine, disciplină, servire
„Cintarea diniţă şi de şcoală, ba chiar In vara aceasta se va re civilizată a cumpărătorilor.
I; Muzică li oamenilor, pentru a-i face sau în orice împrejurare, si opinci le-au pregătit zolva". Lucrări de igieniza — Nici aceasta nu de
stă ; 10,30 avem datoria să ne facem pinde numai de noi. Fiind Nu s-ar zice că e întot
u aria co să înţeleagă fenomenele pentru ca portul să fie au re, zugrăvit şi vopsit sînt deauna astfel. Factorii de
lin de ştiri; sociale, să acţioneze în cu ecoul idealurilor socialiste tentic, cum le este şi jocul. necesare şi la magazinele o singură unitate în judeţ conducere din unităţile
(iii Soarelui; şi, prin aceasta, să milităm nr. 64 (responsabilă Elena care face verificarea cîn- controlate de echipele de
i; li),00 Bu- noştinţă de cauză atunci Şi seara, după ce vin din Creţu), nr. 130 „Mezeluri- tarelor, este şi normal că
12,05 Diu cînd li se cere. ,,Ori de p e n t r u perfecţionarea control al oamenilor mun
:ului ; 12,15 muncii şi a celor ce-o în cîmp, prind a juca. Deo brinzeturi" (responsabilă nu pot să vină do cîte ori cii trebuie să promoveze
J-ştlm(.ific î cîte ori dezbatem un do făptuiesc. camdată în bătătură. Mai Marla Feneşer) şi nr. 86 li se cere. Au şi ei o pla prin fapte, nu doar prin
lerit Radio- „Piine" (responsabilă Ru-
la l la 3 ; cument de partid, în ca Capacitatea învăţătoarei spre toamnă, la şcoală, a- nificare după care lucrea vorbe, răspunderea şi res
l-s 20 ; lfi,00 drul unităţilor economice Marina Vuzdugan de a so xandra Răpcău), consemna ză. De regulă, verificarea pectul datorate acestei
; IC,05 Cin- colo unde au făcut să ră te, dealtfel, şi în registrele oîntarelor se face cam o munci obşteşti menite să
de aur — sau Ia căminul cultural, îl licita responsabilitatea ce sară şi dansul laureat. de control de către echi
Sfatul me- tăţenească şi patriotică a dată pe an şi e suficient! contribuie la perfecţiona
l'ara mea, •" _--dm în directă legătură O angajare cu încărcătu pele care au avut reparti — a precizat în continua rea activităţii comerciale.
folclor con- cu viaţa. Dacă nu-1 rapor sătenilor , de a-i angaja zate aceste unităţi. re directorul l.C.S. Ali- DOINA COJOCARU
Coordona- sensibil la faptul de artă, ră proprie, de adîncă vi Iată ce ne-a declarat ul
11,00 Eu Ic tăm la munca de fiecare este de acum recunoscută. braţie patriotică.
os Proiecte zi, la sarcinile ce le avem Satul Ociu, unde e învăţă terior directorul l.C.S. A-
batere pu- limcntara despre această De ia cetăţeni, pentru cetăţeni
apăr şi te de înfăptuit, documentul toare, a „ieşit în lume" o- LUCIA LICIU situaţie : „Avem o planifi-
1 ; 18,00 O-
Radiojur- în municipiul Petro virează sumele datorate
zi intr-o “ ------------------------------------------------ şani s-a încheiat zilele (in funcţie de cantităţile
terii muzi- acestea acţiunea de am primite) asociaţiilor de
i N'on stop
N ic iu n d e n u p u t e m f u g i d e n o i în ş in e ( 1 ) plasare a recuperării aerelor locatari banii obţinuţi Ast
colitei
respective.
destinate
vor
hîr- fel,
ESSSSSS&fiSt tiei de la populaţie. Loca putea fi folosiţi la zugră
Prezenta anchetă este ro unii altora. îşi ştiau bucu Dar pentru tocite aces şine ! Nu puteam şi nu pot tarii pot depune ambala virea casei scărilor, la a-
aasamm dul elorlului conjugat al riile şi necazurile. Copiii se tea trebuie depănat firul să cred ! Eu şi Axinie am jele de carton, ziarele .şi menajarea spaţiilor din
ziarelor „Drumul socialis jucau laolaltă. învăţau la fntîmplărilor. fost buni prieteni ! - ne revistele, caietele şi orice jurul blocurilor, la diver
itonil măr mului" din Deva şi ,,Clo aceeaşi şcoală, Mîncau pe Prietenia familiilor Axinie spune Bălici - soţul, fel de hîrtie de care nu se alte acţiuni în folosul
ia) ; Toate potul" din Botoşani pen şi Bălici s-a sfărîmat. Doar — Eu cred că am fost mai au nevoie în aceste cetăţenilor.
numai mie unde-i prindea ora mesei;
IAR» ; Pi- tru soluţionarea proble azi ia unul, inîine la altul. cioburi au mai rămas din ultima care am auzit des containere aflate în case Pentru perioada imediat
unu (Fla- melor de viaţă ale unor Despre toate acestea, acum căsniciile celor patru soţi. pre legătura bărbatului meu le scărilor de la parterul următoare se prevede
.1 şarpelui ‘amilii risipite la sute de se poate zice doar atît ; Risipite care-ncotro ! După cu femeia aceea. Elena fiecărui bloc. întreprinde extinderea acţiunii şi în
Lupii mă-
iTROŞANI: kilometri distanţă. Dar nu deh, amintiri I 20 şi, respectiv, 17 ani de Bălici îmi era cea mai rea judeţeană pentru re celelalte localităţi din ca
(Unirea) ; numai despre distanţarea De atunci, din perioada... trai împreună cu soţul şi bună prietenă. Nu îmi cuperarea .şi valorificarea drul municipiului Petro
-II (7 No- geografică este vorba . . . amintirilor au mai rămas în soţia fiecăruia, Elena Bălici venea să cred că era a- materialelor refolosibiie şani.
N1 ; Orgo-
VULCAN : localitatea botoşăneană şi Toader Axinie au renun devărat. Aveam prea multe
u Singapo- E drept ! Nici Lăcrămioa durate două case mari, ţat la ce clădiseră fiecare treburi ; copii de crescut,
LONEA: ra (19 ani), nici Claudia frumoase. Pe porţile lor nu în viaţa lui. El, la cei patru animale de îngrijit, casă
:(ia (Mine- (12 ani), nici Cătălin (11 mai intră decît o mamă şi copii şi la soţia sa legitimă de întreţinut... cînd să rnă O nouă secţie de arlizanal
Orele iii-
;sc); Ufil ani), nici Magdalena (9 ani) un tată, fiecare in altă pe care i-a abandonat, pie mai interesez şi de... ne Acţionînd pentru conti paltin, cireş, frasin) pri
are multe nu au cerut nimănui să parte, la rosturile lui fie rind spre Hunedoara, Ea, spune Ghicheria Axinie. nua dezvoltare a secţiilor meşte aici o nouă viaţă.
BRAD: vină pe lume. Dar ei exis care. Nici zarva copiilor nu !a cei trei copii (al pa- Nemaiputîndu-şi tăinui
Steaua ro- de prestări servicii şi Produsele realizate vor lua
\RZA : O tă. Sînt frumoşii copii ai dragostea, cei doi s-au dat de mică industrie, Coope drumul comerţului, pavi
l o inven- familiei Bălici din comuna şi mai mult în vileag. Drept rativa de producţie, achizi lioanelor şi expoziţiilor. Sa
ORAŞTIE : Avrâmeni, satul Aurel Vlai- s Anchetă socialo urmare, în fiecare din ceie
(Patria) ; ţii şi desfacerea mărfuri la de lucru — spaţioasă
(Flacăra) ; cu, judeţul Botoşani. două familii au apărut cer lor din oraşul Brad a or şi luminoasă — este un
Hangar 18 E drept ! Nici ei nu au turi, discuţii, ameninţări, ganizat recent o secţie de veritabil atelier de creaţie.
ă); HA- sparge liniştea zăvorită trulea, cel mic, însoţind-o bătăi. Şi toate ia un loc
e toc spa- cerut nimănui să vină pe parcă dintotdeauna în acele în lunga sa peregrinare artizanat din lemn, avînd La fiecare pas, pensule,
IAZI : Fa- lume ! Adică alţi patru co case. Adevărat ! Copiii de pe.,, aiurea) şi ia soţul său au culminat cu plecarea drept scop valorificarea cît vopsele de toate culorile,
CALAN : pii : Angelica (18 ani), Le- lor. Fuga ■ Elenei şi a lui mai deplină a meşteşugu aparate de pirogravat, mi-
ie (Casa acum sînt mari. Dar nici legitim. A plecat tot la Hu Toader spre o.., aventură.
t-k (11 Iu- iioara (13 ani), Marcel (23 toţi la locurile lor nu sînt, nedoara. Şi nu dintr-o sim rilor ţăranilor români din nipolizoare, baza tehnico-
i : Oraştd ani), Liviu (21 ani). Şi ei Casele acelea făcute... a- plă coincidenţă s-au întîlnit Cea care a făcut ca de Ţara Zarandului, tot ce e materială urmînd a fi îm
;1); 1L1A : sînt copiii unei familii : tunci, cu sacrificii de oa acolo, aşa cum încercaseră atunci mulţi ochi să nu tradiţional şi autentic aici. bogăţită.
(Lumina) ; Axinie. Din aceeaşi loca mai cunoască răgazul la în prezent are loc omolo Cooperativa de producţie,
căutarea meni tineri, cu împrumuturi să ne convingă cînd le-am
ierul). litate botoşăneană. mari, cu greutăţi sînt propus să stăm de vorbă crimilor şi multe nopţi de garea prototipurilor — cir achiziţii şi desfacerea măr
Şi primii copii şi aceştia acum... triste. sincer, omeneşte. Sincer ? dormit să rămînă treze. A- ca 50 de modele — de furilor preconizează deschi
bsbekss din urmă sînt, cum e şi Un tată cu fata lui cea Hm ! . . . ventura a ruşinat mulţi farfurii, vaze. bomboniere, derea în oraşul Brad şi a
<PR£S firesc, rodul dragostei unor mare, mai puţin o mamă Pe dato de 5 decembrie copii şi a încîlcit multe casete etc. unui magazin de prezen-
w m B sm căsnicii destul de.., vîrstni- cu ceilalţi trei copii plecaţi 1979, dimineaţa, EL, cu destine, lăsînd nelămurită Deocamdată, secţia are tare-desfacere a produse
ce : 17 şi, respectiv, 20 de în oraşul Hunedoara, pe de maşina proprie în care-şi pînă la această dată soar- ' doar cîţiva lucrători, absol lor realizate de către sec
gerii din ta celor două familii. Era venţi ai şcolilor de arte
ani. Nici de o parte, nici o parte.., la o.casă, încărcase hainele şi . . . ni ţiile de producţie-prestări
23, 13, 44, de cealaltă nu se mai pun O mamă cu copii lingă mic altceva. EA, cu o altă cît pe-aci să spun trei plastice. Se preconizează din judeţ.
la socoteală ultimii trei ani. ea, mai puţin un tată ple maşină în care şi-a luat familii, dar mi-am amintit însă o largă dezvoltare a
■a : 40, 29, cat şi el tot la Hunedoa cele trebuincioase pentru că cei de la Hunedoara, acestei secţii în viitorul a- Text ; ION COTOI
...Acele ceasornicului care EL şi EA, cu care am stat propiat. Lemnul (de tei, Foto : ION GIULAN
măsurau trecerea firească a ra, pe de aită parte, la o un nou trai, o nouă viaţă,
oîşliguri : amîndoi luîndu-şi „lumea-n pe îndelete de vorbă au
are 29 742 timpului unor destine, des altă casă...
tegoria I. tinele celor două familii, Fără pretenţia de a solu- cap", sătui de neîmpliniri spus clar (poate şi fără
s-au oprit acum aproape ţionc aceste cazuri, dar pe plan.,, local \ plictisiţi remuşcări) „Noi am fost
pentru mai buna înţelege de „viaţa la ţară“ şi-au concubini pînă acum cîtva
trei ani în urmă. S-au po re a situaţiei, să urmărim schimbat identitatea în ... timp". E) continuă ; „De
ticnit, s-au agăţat şi au ră cîteva secvenţe de viaţă, concubini, Asta se întîmpla cînd şi-a adus copiii, ne-am
mas aşa înţepenite, neclin cîteva portrete de oameni cînd ei aveau cam 41 şi separat. Eu stau într-o ca
I pentru tite într-o zi de 5 decem 35 de ani de viaţă pen meră, ea în alta. Am şi eu
L982: Vre- brie 1979. implicaţi în povestea aceas
, cu ce- ta. Să aflăm care sînt „cu tru fiecare. Nu era pentru copiii mei. Ce sînt dator
or cădea lorile" dragostei materne. prima dată cînd plecau ... să-i cresc pe ai altuia
le ploaie LA ÎNCEPUT AU FOST... Şi cît poate dura „va împreună. Nu de acasă, fi Şi Ea adaugă : „M-am să
cari elec- PRIETENI
grin clină, canţa mare“ a unei,. reşte ! înainte se întîlneau turat de o viaţă ca asta !
moderat mame. Sâ auzim despre o dincolo de ochii consăteni Vreau să fiu liberă ! Mă
•atu ? a va Soţii Ghicheria şi, Tocider femeie care poate fi învă lor. Se întorceau tot... se voi descurca şi singură.
ître 27 şi Axinie, Elena şi Constantin Odată cu venirea copiilor
iten între ţătoare ia catedră şi mamă parat din nu prea lungile
Bălici şi alte vreo trei la,., „fără frecvenţă". Sâ ior călătorii. Vecinii, pă mei m-am lămurit ce fel
Vremea familii au fost, cu mulţi luăm aminte la mărturisi rinţii, ceilalţi soţi au început de om este El”.
instabilă, să vadă, să afle despre (Va urma)
ar noros. ani în urmă, prieteni. Mun-, rile unui tată ... rătăcitor,
de ploaie ceau în aceeaşi localitate, Sâ ne gîndim cui foloseşte alte şi alte fapte ale legă
ţări elec- mergeau împreună Ia pe lunga călătorie către... nîcâ- turii celor doi. CONSTANTA POPESCU -
de servi- treceri. fşi cunoşteau casele îeri. — Mi-era şi mî-este ru- CORPADE