Page 17 - Drumul_socialismului_1982_08

Vizita oficială de prietenie

in ţara noastră a preşedintelui

Republicii Democratice Sudan,

tBaaiar Mohamed Nimeiri

Oaspeţi m oamenilor muncii dm
l^deţele Giurgiu şi Câloroşi
SI LI U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
T o v a r a sul Nieolae Ea coborirea din elicop­ Nieolae Ceauşescu şi Gaafar
Ceauşescu, secretar general ter, preşedinţii Nieolae Mahomed Nimeiri, tovară­
Anul XXXIV, nr. 7 695 VINERI, 6 AUGUST, 1982 4 pagini - 50 bani al Partidului Comunist Ceauşescu şi Gaafar Moha­ şei Elena Ceauşescu si
Român, preşedintele Repu­ med Nimeiri, tovarăşa doamnei Nimeiri
blicii Soeialis-te România, şi Elena Ceauşescu .şi doamna Dintr-o maşină des­
tovarăşa Elena Ceauşescu, Nimeiri au fost întâmpi­ cinsă preşedinţii Nieolae
împreună cu preşedintele naţi de tovarăşul Vasiie Ceauşescu şi Gaafar Moha­
In întâmpinarea marii sărbători 1 Uniunii Socialiste Suda­ Musai, prim-secretar al Co­ med Nimeiri au răspuns cu
neze, preşedintele Republi­ mitetului judeţean Giurgiu căldură acestor manifes­
cii Democratice Sudan, tări de simpatie.
NAŢIONALE Â POPORULUI NOSTRU | Gaafar Mohamed Nimeiri, ai P.C.R., preşedintele Co­ în portul Giurgiu, pre­
mitetului executiv al Con­
şi doamna Nimeiri, au fost, siliului popular judeţean, şedinţii Nieolae Ceauşescu
joi, oaspeţi ai oamenilor care le-a adresat căldu­ si Gaafar Mohamed Nimei-

ri,
v
t o
a r ă ş a
Elena
muncii din judeţele Giur­
Au fost puse în funcţiune două obiective j giu şi Călăraşi, roase cuvinte de bun venit. Ceauşescu şi doamna Ni­
De aici, preşedinţii meiri. celelalte persoane
Vizita a permis Înalţilor
industriale care valorifică superior j oaspeţi sudanezi cunoaşte­ Nieolae Ceauşescu şi Gaafar oficiale române şi suda­
Mohamed
Nimeiri,
tovară­
pe
îmbarcat
s-au.
rea unor importante reali­ şa Elena Ceauşescu şi neze, prezidenţială „Mihai
nava
minereurile sărace \ zări ale industriei noastre doamna Nimeiri au luat Vi tea/ ut “, în d rec. li nd u-se
constructoare
de
maşini,
îndeosebi din ramura con- loc in maşini, străbătînd spre Olteniţa.
parare, astfel incit sa creas­ muri, lucrări da regularizare s Vru c fiilor n a val e. principalele artere ale înainte de pieearca na­
că randamentul de extrac­ a Crişului. Sarcina realiză­ Elicopterul, ia bordul, municipiului pînă în por­ vei. de pe puntea acesteia,
ţie ţi sâ so valorifice cit rii acestor obiective a re­ căruia se aflau preşedinţii tul Giurgiu. celor doi conducători de
mai mulţi componenţi utili venit, în premieră, şantie­ Nieolae Ceauşescu şi Co­ De-a lunyu.: întregului partid şi de stat le-au fost
din zăcămintele extrase. în rului din Brad al Grupului afat- Mohamed Nimeiri. traseu. împodobit festiv prezentate tipuri de -e-
urma u-nor studii şi cerce­ de şantiere Cluj, din ca­ tovarăşa Elena Ceauşescu cu drapelele de stat ale morchere impingăl(>are de
tări minuţioase efectuate drul Trustulu-i de construc­ şi doamna Nimeiri. a ate­ României si Sudanului, mare capacitate şi aho
de specialişti de la între­ ţii şi montaje miniere Bu­ rizat la Giurgiu, în apro­ locuitorii municipiului au nave fluviale. în majoritate
prinderea minieră Barza şl cureşti. pierea întreprinderii tex­ făcut o caldă manifestare
de la Institutul de cerce- - S-a lucrat mult, uneori tile ..Dună: turna". de simpatie preşedinţilor (Continuare in pag o 4-a)
în condiţii grele (aceasto
La întreprinderea ca urmare a faptului că nu tonaeiaiaaBiaaantoovatxa'Z
minieră Barza am avut forţa de muncă
necesară, că ne-a,u lipsit în
unele perioade anumite
tori şi proiectări pentru Tăietorii de
minereuri Deva, in anul materiaje, că nici noi nu
Necesităţile crescinde ale 1976 au început la Gura- ne-am prea organizat mun­
ca aşa cum trebuia — a-
economiei naţionale de ma­ barze lucrările de construc- precia maistrul loan Dineş, marmură
terii prime şi resurse ener­ ţi-e'a unei noi instalaţii de coordonatorul lucrărilor),
getice, orientarea de a preconcentrare a minereu­ dar acum obiectivele au
diminua continuu importul rilor, iar la Ribiţa, a unui ajuns la cota finală. Zilele Nu-i la indemina oricui
şi a echilibra balanţa de iaz de decantare, care so trecute am urmărit în pro­ să taie in marmură precum
plăţi a ţării au impus noi deservească această insta­ be mecanice şi tehnologice, c e n t r ii a t e n ţ ie i in lemn, so vrea şi să
orientări şi in domeniul ex­ laţie moderna, de înalt ran­ împreună cu factori de poată modela această
ploatării şi preparării mi­ dament, precum şi o serie conducere de la. construc­ preţioasă piatră după
nereurilor. Ca urmare, Io de lucrări auxiliare : con­ tor şi beneficiar, instalaţia e n e r g e t ic ie n ilo r - e x e c u t a r e a trebuinţă. Nu oricine
întreprinderea minieră Bar­ ducte de transport al tulbu­ de preconcentrare a mine­ poate să mârunţeasco
blocuri masive de marmu­
za s-a pus problema inten­ relii şi de aducţiune a apei reurilor, Deşi am executa! r e v iz iilo r ş i r e p a r a ţ iilo r p la n if ic a t e
sificări' ritmurilor de ex­ limpezite, staţii de pompe ră, ce cintăresc zeci de
ploatare a minereurilor din şi de epurare chimică o DUMITRU GHEONEA tone, smulse cu multă
subteran, precum şi mo­ apelor, o staţie electrică — Conform graficului a- 23 martie a.c. este in curs trudă din pintecul munţi­
de: nizaroo fluxurilor ds pre­ poduri, amenajări de dru (Continuare in pag probat de Ministerul Ener­ de execuţie reparaţia capi­ lor. in placaje ornamenta­
giei Electrice, în anul 1982 tală la grupul nr. 2. le, in monumente, ori di­
colectivele de muncă de la — Care trebuia finaliza­ ferite alte repere cu mul-
C e n t r a l a termoelectrică tă pînă la 30 iunie, dar la ' tipie destinaţii, care să
Mintia au de executat un care se lucrează şi in pre­ satislacâ cele mai înalte
volum mare de lucrări de­ zent. exigenţe estetice, să incin­
revizii şi reparaţii, hotărî- — Deşi s-au luat măsuri te privirile. De acest lu­
toace pontru asigurarea pentru pregătirea bazei cru se oCupo tăietorii de
bunei funcţionări a insta- tehnico-materiaie. n-au pu­ marmura.
laţii io r şi agregatelor aces­ tut fi asigurate la timp
tui important centru ener­ toate materialele necesare.
getic al ţării. Vă rugăm Astfel, unele sortimente de Oameni şi fapte
tovarăşe inginer Elorea Be- ţevi, dulapul distribloe, cei
'reş, director adjunct tehnic patru răcitori pentru exci- in spaţiul muncii
ai întreprinderii elcctro- latrieea de înaltă frecven­
centrale Deva, să reliefaţi, ţă ne-au fost livrate cu în-
succint, ce se întreprinde lirziere de întreprinderile Am cunoscut cîţiva din­
în acest sens. producătoare, ceea ce a dus tre ei la întreprinderea
— în planul de reparaţii la depăşirea termenului ,, Marmura" din Simeria.
pe acest an sint prevăzute planificat. Am avut însă intîmplarea a tăcut să-i
două reparaţii capitale (la probleme si cu lucrările de intilnim la lucru pe cei
grupurile 2 şi 3), trei revi­ înzidire şi izolare a caza- mai de frunte tăietori, ca­
zii curente do gradul 1 (la nelor, pe care am reuşit re s-au situat, in ultimii
blocurile IV, V, VI) şi cinci să le contractăm doar în ani de fiecare dală prin­
revizii tehnice la patru iunie, cu T.l.L.I. Bucureşti, tre ocupanţii primelor
grupuri. Deci un volum ele fiind începute la 1 iu- locuri in cadrul întrecerii
mare de lucrări. Pînă în LIVIU BRAICA
Grupul nr. c. de In Centrala termoelectrică Mintia. Foto : V. ONOIt; prezent s-a făcut revizia socialiste pe întreprinde­
curentă la grupul 1 şi d i n - (Continuare in oag o 2-a) re : echipa de prelucrători
ir xm-rx * avmxt y / condusă de Şuta Emeric,
din schimbul maistrului
Savin Sava. 95 la sută
Rezultatele de producţie să fie amplasate pe tere­ din producţia acestei e-
înregistrate în acest an de l a i\_ I n a g r i c u l t u r ă nuri unde arăturile, fertili­ chipe este destinată ex­
o serie de cooperative a- zarea şi pregătirea patului portului.
gricole, cum sint cele din germinativ să poată fi fă­
Deva, Vaidei, Simeria, Rc- Să fie Impulsionate pregătirile cute din vreme, astfel în- - Cum se lace că sin-
mos, Pricaz, Bobi lua, Sîn- eît semănatul să se înca­ tefi mereu in frunte, tova­
tandrei şi altele, care au dreze în perioada optimă. răşe Şută ?
obţinut în medie cîte pentru însămînţările de toamnă! Eliberarea în timpul cel - Am prins in ultima
3 000—5 300 kg grîu sau orz mai scurt a terenurilor de vreme „blocuri" bune şi
la hectar, reliefează preg­ mult sub posibilităţi dato­ paie şi efectuarea arături­ asta ne-a ajutat sa avem
nant însemnătatea deosebi­ agricultură în actualul cin­ fectuarea cu maximă ope­ lor do vară se înscriu ca recuperări substanţiale. Să
rativitate şi la un înalt ni­
tă ce trebuie acordată pre­ rită deficienţelor tehnice şi cinal, subliniată in repeta­ sarcini de mare răspundere tăiem plăci de dimensiuni
organizatorice din activita­
gătirii din vreme şi temei­ te rinduri de secretarul ge­ vel calitativ a lucrărilor pentru cooperatori, mecani­ mai mari, de calitate,
nice, sub toate aspectele, tea conducerilor de unităţi, neral al partidului, tovară­ care condiţionează soarta zatori şi cadrele tehnice, la reuşind ostiei să ne achi­
a însămînţărilor de toam­ consiliilor unice agroindus­ şul Nieolae Ceauşescu. recoltei de grîu şi orz din această dată existînd peste tăm la timp de sarcinile
nă. Pe de aîtă parte, acest triale şi a cadrelor tehnice. înfăptuirea în cele mai anul viitor, asigurînd va­ 5 000 hectare de pe care pe care le-am avut la ex­
Este momentul potrivit ca bune condiţii a obiective­ lorificarea deplină a tutu­
fapt este scos cu putere în din neajunsurile ce s-au lor cuprinse in programul ror rezervelor existente nu s-a strîns şi transportat port. Dar ca să tiu sincer,
evidenţă si de producţiile manifestat să fie trase ma­ de autoconducere şi auto- pentru sporirea producţiei încă producţia secundară, la noi in echipă disciplina
nesatisfăcătoare înregistrate ximum de învăţăminte şi aprov izionare teritorială de cereale. O cerinţă esen­ deşi ea este luată în cal­ este mai bună decit Io
de unele C.A.P., între care să se treacă cu hotărîre la impune ca organizaţiile de ţială în acest sens o repre­ culul bazei furajere. Res­ alţii. Toţi cei 34 de oa­
amintim pe cele din Mes­ pregătirea de pe acum a u- partid de ia sate să des­ zintă amplasarea judicioa­ tanţe inadmisibile s-au a- meni işi văd de treabă cu
teacăn, Romoşel, Roşcani, nor baze temeinice recoltei făşoare o susţinută muncă să a culturilor, în raport cumulat, de asemenea, la
Rîu Alb, Popeşti, Sălaşu de anului viitor, sporirea con­ politi.-ă şi organizatorică în de asol-amentele stabilite în realizarea arăturilor de -va­ l. CSIŞAN
Sus, Ciula Mare, Săiişte, tinuă a producţiei de ce­ scopul mobilizării întregu­ fiecare unitate şi consiliu ră, cele aproape 4 000 de
Ginţaga şi altele, unde ni­ reale constituind o sarcină lui potenţial de forţe şi unic agroindustrial. Impor­ (Continuare în pag o 2-a'-
velul recoltelor a fost cu centrală a lucrătorilor din mijloace mecanizate la e- tant este c-a griul şi orzul v (Continuare in pog a 2-ci)