Page 18 - Drumul_socialismului_1982_08

% DRUMUL SOCIALISI*

Acţiuni perseverente pentru realizarea (Urmare din pag. 1)

planului şi îmbunătăţirea s e r v ir ii Ie fost puse în seriozitate, se străduiesc In
să cîştige cit mai bine.
— Condiţiile de lucru şi
două obiective industriale dotarea tehnică sînt ace­
Colectivul de peste (350 cordanţă. La dumneavoas­ de marfă, ajutînd concret leaşi şi pentru alte echi­
de oameni ai muncii de la tră există ? c o f e t ă r i i l e „Amandi- pe. Totuşi, dumneavoastră
întreprinderea comercială — Există, deşi nu putem na“, „'Aida şi restaurantul obţineţi rezultate mai bu­
11
11
de stat pentru alimentaţie afirma că am înfăptuit în­ „Intim . (Urmare din pag. 1) I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva şi ne. Cum procedaţi ?
publică Hunedoara are în totdeauna si întru totul O bună unitate de acţiu­ de la I.M. Barza)". — Cînd vrei să Iaci ce­ In
fruntea sa un nucleu de măsurile şi hotărîrile sta­ ne există in aceste proble­ pentru prima dată un ase­ în toată perioada exe­ va cu tot dinadinsul, Iaci.
comunişti care acţionează bilite de adunarea genera­ me între biroul organiza­ menea obiectiv, ne-am stră­ cuţiei instalaţiei a fost Hotăritoare pentru reali­
pentru realizarea planului lă. Am în vedere exigen- ţiei de bază şi conducerea duit să facem o treabă menţinută o strînsă colabo­ zarea planului rămin or­
economic şi ridicarea cali­ întreprinderii. S-a adoptat bună. Credem că am reu­ rare între constructori şi ganizarea muncii, hărni­
tăţii servirii. Ce probleme măsura comună de a se ur­ şit. Meseriaşi harnici şi beneficiar, ajutîndu-se reci­ cia colectivului. Eu şi e-
economice supune biroul în conducerea mări zilnic realizările fie­ pricepuţi ca loan Bobaru, proc ori de cîte ori a fost chipa pe care o conduc
spre dezbatere adunării activităţii economice cărei unităţi şi de a inter­ Zamfir Farcaş, Iulian Col- nevoie. ,,Aş menţiona fap­ nu avem secrete. Ne fa­
generale, în scopul adoptă­ veni operativ în sprijinul ceriu, loan Bodea, Aurel tul că noi am preluat o cem cu conştiinciozitate
rii unor măsuri care să — spirit de partid, celor cu rămîneri în urmă. Braica, Simion Cristelican, parte din lucrări de la datoria. Mai am doi ani
ducă ia realizarea planului exigenţă, rezultate Pe tovarăşul Pompiliu Tri- loan Lupu (de la instala­ constructori şi le-am reali­ pină la pensie şi vreau să
pe anul 1982 ? concrete fan, directorul întreprinde­ ţie), Vaier Stănescu, Gheor- zat în regie proprie, con­ ies cu fruntea sus. Copii­ 15,0'
Ni le concretizează tova­ rii, l-am întrerupt chiar ghe Florea, Constantin Si- tribuind la scurtarea unor lor mei, care lucrează tot 15.0
răşul Eduard Ştefănescu, dintr-o asemenea preocu­ poş, Trandafir Bisorca, Nicu termene de execuţie, re- 15,3
secretarul organizaţiei de ţele puse de secretarul pare. Măldăianu (de la decan- mareîndu-se formaţia con­ 15.1
partid. general al partidului in ex­ — între birou] organiza­ tor) au pus mult suflet dusă de Augustin Dineş ;
17,4
-— Avem întotdeauna în punerea la plenara lărgită ţiei de bază şi consiliul in aceste lucrări. Sigur, a- in atelierele preparaţiei am T ă i e t o r i i â® 17.51
vedere necesitatea asigură­ a C.C. al P.C.R. din 1—2 oamenilor muncii este o cum mai avem de pus la executat prototipul meselor 18,0
rii unei repartizări stimu­ iunie. Ele pun accent deo­ bună unitate de acţiune. punct unele lucrări, de fă­ de concentrare şi al me­ marmură
lative si echitabile, confor­ sebit pe calitatea activită­ Ea se reflectă cel mai bine cut unele remedieri, dar selor de amalgamare ca şi 20,0'
20,2.'
mă cu cerinţele populaţiei, ţii, capitol la care si nai în faptul că deşi am avut sîntem aici şi îl vom spri­ egalizatoarele, distribui- .
a planului pe unităţi si mai avem multe de făcut. greutăţi cu aprovizionarea, jini pe beneficiar pînă ce toarele şi alte mecanisme j aici, la cioplitorie, nu tre­ 20,31
acţionăm cu consecvenţă în Totuşi, ca urmare a celor am reuşit totuşi să ne rea­ toate vor fi în ordine. Vrem şi echipamente" — preciza i buie să le iie ruşine de 20.51
dezbătute in adunările ge­ tatăl lor.
acest sens. Măsuri ferme lizăm şi depăşim planul. ca în cinstea zilei de 23 Au­ maistrul Gheorghe Vărău, ^ — Şi in prezent echipa
luăm şi în privinţa asigu­ nerale noi organizăm per­ Printr-o bună conlucrare gust să putem raporta de la secţia preparare a \ de tăietori, de tapt schim­ 22,o:
rării în toate unităţile a manent discuţii cu comu­ am reuşit să înlăturăm şi noi rezultate bune. I. M. Barza. ^ bul maistrului Sava, este
unui personal de conduce­ niştii, pe locuri de muncă, tendinţele de a favoriza o Inginerul Mihai Marti- Care sini avantajele noii / in fruntea secţiei prelu­
re bun, corect şi autoritar, pentru a determina spori­ unitate sau alta în repar­ nov, de la compartimentul instalaţii? ) crare a întreprinderii. La
cît şi pentru a determina rea aportului fiecăruia la tizarea planului, ori a fon­ tehnic al întreprinderii mi­ Ni le-a făcut cunoscute \ ce lucraţi acum ?
la unii şefi de unităţi mai realizarea planului şi îm­ dului de marfă. niere Barza, care s-a aflat ing. Kheil Ottmar, direc- t — Trebuie să terminăm
mult interes faţă de apro­ bunătăţirea calităţii servi­ Unitatea aceasta de ac­ multe luni la rînd alături torul tehnic al întreprinde- ’ mai multe repere pentru
vizionare. rii. instruirea practică si ţiune despre care ne de constructori, ajutindu-i rii : t u.J spital, o bancă indus­ Bl
— Adunările .generale teoretică a lucrătorilor din vorbeşte tovarăşul director cînd a fost nevoie, apre­ — întrucît prin tehnologia i t trială şi trei vile, toate in ct'iop
La c
dezbat deci probleme de rezerva de cadre, de ase­ trebuie să se facă mai bine cia că instalaţia este reu­ de preconcentrare, 40 la I Libia. Dorinţa noastră este tură.
actualitate. Intre ceea ce menea, este o permanenţă. simţită şi într-o altă pro­ şită şi că, atunci cînd va sută din volumul minereu- , să respectăm termenul de coltă
dezbat comuniştii in adu­ Am intervenit hotărit a- blemă — cea a asigurării lucra la capacitate, randa­ Iul intrat în instalaţie devi- î predare, şi aşa se va in- Revi:
rul i
nările generale şi ceea ce tunei cînd am observat la conducerea unor unităţi mentul de extracţie al mi­ ne steril, el este evacuat \ timpla. in cinstea zilei de de
Înfăptuiesc ei între adu­ că se practică aproviziona­ a cadrelor corespunzătoare. nereurilor va creşte destul şi, deci, nemaifiind introdus , 23 August vrem^ş por- ascul
nări trebuie să existe con­ rea preferenţială cu fond ION CIOCLEI de mult. Şi aceasta pen­ în fluxul de preparare, se tăm îndeplinirea 71pia­ ele şi
ric ;
tru că cele două tehnolo­ reduce considerabil canti- ţ ră a planului la export, 10,50
Şase săptămîîii într-una singură gii - de amalgamare şi de tatea de materiale auxi- * chiar depăşirea lui. 11,00
Vreai
La executarea comenzi­
flatare — folosite separat în Ilare utilizate în acest \
tate;
© ÎN LOCALITĂŢILE MI­ rilor de aici, munca şi săptămînă cultural-educati- instalaţia veche, acum vor proces, sporeşte producţia 1 lor pentru export un aport 12.05
NEREŞTI DIN VALEA JIU­ viaţa oamenilor, simpozioane, vă de la Teliuc — este, tot­ funcţiona combinat, intr-un de metal extras. Instalaţia i hotărilor ii are întreaga turist
LUI se desfăşoară, in mese rotunde, concursuri gen odată, şi îndemn Ia o acti­ flux de preparare complex, este astfel dimensionată 1 echipă. Muncitorii au sar­ folclc
această săptămînă ample „Cine ştie, câştigă" întregesc vitate responsabilă, adre­ cini precise. De calitatea mierii
manifestări politieo-educa- suita manifestărilor. sată atit minerilor cit şi conferind fazei de precon- incit să valorifice superior, l la 1 li
tive dedicate Zilei mi­ © ZARAND *82 — ediţia a lucrătorilor de pe ogoare. centrare — aducerea mine­ in mai mare măsură, mi- l operaţiilor din tlux depin­ 16,00 )
nerului. Consiliul municipal ix-a a festivalului culturii Acţiunile organizate vizează reurilor cu un conţinut scă­ nereurile cu conţinuturi ) de, in cele din urmă, ca­ Pe-al
de educaţie politică şi cul­ şi educaţiei socialiste de la aceste cerinţe, iar mani­ litatea produselor. Tăieto­ cinice
tură socialistă Petroşani a Brad continuă cu succes şi­ festările culturai-artistice se zut de metale, la un pro­ scăzute de metal. ) oului
deschis săptămâna acestor rul acţiunilor declanşate du­ vor încheia duminică, prin- cent mai mare - un ran­ Intrarea in funcţiune a ( rii de marmură simerieni nistic
manifestări prin organizarea, minica trecută. Simpozionul tr-un spectacol dedicai mi­ îşi lac, după cum am vă­ 16,40
la cluburi şi case de cul­ „Activitatea de creaţie teh- nerilor fruntaşi. dament ridicat. Trebuie evi­ acestor două importante o- i zut, cu prisosinţă datoria. ce ; 1
tură, a unor dezbateri pri­ nieo-ştiinţifică de masă in © SAPTAMINILE CULTU- denţiat faptul că dimensiu­ biective industriale, acum, ) 17.05
vind cerinţele autocon duce­ lumina documentelor de RAL-EDU CATIV E DE LA la începutul celui de-al \ Violina Şletan, Maria Mclod
rii şi autogesliunii econo- partid, a celui de-al IL-lea R ACHITOVA, BALŞA ŞI nea instalaţiei a fost elabo­ Zvoişteanu, Margareta rele s
mico-financiare, ca factori Congres al educaţiei politice LELESE, aflate la prima rată de ing. Gobriela Po- 38-lea august liber al ( Hilrn, Eleonora Mâgurean, ra (le
stimulativi pentru creşterea şi culturii socialiste", din ediţie, consemnează in viaţa pescu şi de ing. Mircea României atestă eforturile t Aurel Brudan, Evdochia (lio.jur
eficienţei întregii activităţi şi cadrul „zilei manifestărilor spirituală a acestor aşezări Moraru, proiectul meselor pe care minerii, preparato- ) vrâ; 2
ridicarea nivelului calitativ în sprijinul producţiei", ac­ dezbateri pe marginea im­ Bâigrădean sint numai ti;;
al producţiei. Sălile de apel ţiunile cu cartea şi filmul portantelor idei desprinse de concentrare cu retrac- rii, constructorii, alături de \ ciţiva dintre cei mai pri­ mux.ie
ale minelor sini, in aceste (recital de poezie patriotică, din istoricele documente ale toare aparţine lui Constan­ ceilalţi oameni ai muncii ( cepuţi meşteri in marmu­
zile, gazde ale microspecta- spectacol-concurs „cel mai lunii iunie a.c. — plenara E55—
colelor de muzică şi poezie bun recitator şi interpret de lărgită a C.C. al P.C.R. şi tin I li eseu, toate celelalte din judeţ şi din ţară le 1 ră, care prin participarea
dedicate minerilor de for­ muzică foile", simpozion cel de-al II-lea Congres al proiecte, ca şi realizarea depun pentru întîmpinarea J la realizarea cor-—nzilor
maţiile artistice de amatori cinematografic) s-au consti­ educaţiei politice şi culturii lor poartă semnătura co­ marii sărbători naţionale a ] interne şi externe,, să
şi cenaclurile literare din tuit in momente de referinţă socialiste — expuneri, expo­ lectivelor noastre de spe­ eliberării patriei cu rezul- ţ
Valea Jiului. Expoziţii de ale vieţii spirituale brădene. ziţii de carte, seri de între­ crească tot mai mult pres­ DEV
fotografii sugestive, privind O „IMN MUNCII" — gene­ bări şi răspunsuri. întregite cialişti şi muncitori (de ia tate deosebite in producţie.^ tigiul întreprinderii „Mar­ turiscş
trecutul şi prezentul aşeză­ ricul sub care se desfăşoară de programe artistice. mura' 1 din Simeria. mi se
(Arta)
lot tic
căra) ;
In centrul afenfiei energeficienibr (Sideri
rilor
slructc
(Urmare din pag. 1) zile, la repararea armătu­ cinci revizii tehnice urmea­ Ştefan
rilor de la cazane cu 15 ză a fi replanifioate. Tess -
lie a.c. Trebuie să recu­ zile ş.a. iembri
Iii (C
— Ce alte lucrări mai a-
noaştem însă că vinovaţi — Totuşi, în ce etapă veţi de executat ? Un ecl
pentru această depăşire sînteţi cu reparaţiile la a- re (Ia
sîntem şi noi, în speţă ser­ cest grup ? — Ne ocupăm curent de Sunerr
P F. T 1
viciile aprovizionare şi — înzidirea şi repara­ menţinerea în funcţiune a celor
programare, care nu s-au rea cazanului 2 A s-au ter­ instalaţiilor şi agregatelor, NO AS/
preocupat în suficientă minat, spălarea chimică de de lichidarea tuturor ava­ Ho!lv
CANT :
măsură de pregătirea la asemenea, urmînd ca în a- riilor. De asemenea, pe ba­ (Retez:
vreme a bazei tehnico- ceastă seară (2 august a.c.) za programului special ac­ tea dit
materiale. Totodată, lucră­ să pornim grupul cu un ţionăm insistent în vederea roşie) ;
fantast
torii noştri nu s-au înca­ singur cazan. La ai doilea executării reparaţiilor la pionii
drat cu reparaţiile în ter­ cazan continuă înzidirea şi instalaţiile din gospodăria OlU-B/
menele stabilite la unele izolarea, preconizîndu-se în­ de cărbune, încheierii şi luFe
agregate dc bază : la turbi­ cheierea operaţiei pe 15 aici a pregătirilor pentru 7TATEG
(Dacia)
nă graficul a fost depăşit august. Subliniez sprijinul iarnă. Sint prevăzute să fie meu e
cu 10 zile, la transforma­ acordat de organele de închise şi încălzite tra­ chip a.iu
torul de bloc de 250 MWA seele de benzi (12 ; 12 A ; sa de
I.M.M.R. Simeria, sectorul 11 vagoane. Maistrul Emil Să bău împreună cu Andrei Pop partid în detaşarea a 20 de 13 ; 13 A) spre staţia de Iunie);
Petru AngheJ execută re eepţia unui lot de vagoane cisternă ieşite din reparaţie. cu 25 zile, la pompa de zidari din întregul judeţ cere la
;
concasare
doar
încălzite
(Muroşi
Foto : VIRGIL ONOIU circulaţie nr. 3 cu 25 de pentru a ne ajuta la a- traseele 16, 16 A, 17 ; 17 A ; la Pan:
ceastă grea şi importantă să se execute benzile — na) ; o
operaţie. ren eh :
20 şi 21 — pentru prelua-
iă f ie im p u ls io n a t e p r e g ă t ir ile p e n t r u f is iw n f â r ile d e t o a m n ă ! — Pînă la „vîrful de iar­ rea cărbunelui din depozit
nă aveţi sarcina de a ter­ prin ocolirea staţiei, de
11
(Urmare din pag !) al fertilizării terenului a- 1 647 hectare planificate, ţile agricole să se asigure mina reparaţia capitală a
supra producţiei de grîu şi ceea ce denotă că nu s-a condiţionatul seminţelor, grupului 3 şi pe cea cu­ concasare, de asemenea, să
hectare pe care s-a făcut orz este necesar ca această acţionat cu suficiente forţe recoltarea şi analiza probe­ rentă, de gradul 1, de la se monteze şi să se pună Timpi:
lucrarea respectivă repre­ acţiune să fie organizată şi şi mijloace Ia fertilizări. în lor pentru laborator, depo­ grupul 5. Sînteţi pregătiţi în funcţiune instalaţia de ziua ile
zentând mai puţin de 30 la condusă cu toată răspunde­ vederea urgentării fertili­ zitarea şi păstrarea în con­ să realizaţi la termen a- descărcare a vagoanelor in gen e:
sută din prevederile pla­ rea în fiecare unitate agri­ zărilor se impune să fie diţii corespunzătoare a în­ ceste lucrări ? gondolă prin cuibutare, la rul sch
noros.
nului. Odată cu impulsio­ colă de stat şi cooperatis­ tregii cantităţi de gnu şi care fundaţiile sînt gata, locale o
narea ritmului la arături, tă, punînd accentul pe fo­ constituite formaţii specia­ orz destinată însămînţări- — Părerea noastră este insă constructorul aşteaptă semnala
prin organizarea lucrului în le de mecanizatori, care să lor de toamnă. că putem să îndeplinim a- după circa 100 tone de e- trice. L
apă pot
schimburi prelungite şi pe losirea integrală a tuturor lucreze zi-lumină, pe bază Există realmente condiţii ceste sarcini. Ne bazăm pe chipamente. Lucrările de 24 de o;
două schimburi, maximă a- stocurilor de îngrăşăminte de grafice, la transportul şi ca recoltei anului viitor experienţa cîştigată la re­ închidere şi de încălzire slab la
tenţie se cere acordată ca­ organice existente la fer­ aplicarea în cîmp a guno­ de cereale păioase să i se paraţiile de la grupul nr. sînt realizate în proporţie vest. Te
mele de animale sau în ta­
lităţii acestora, încorporării iului de grajd. asigure temelii trainice, ac_ 2, pe tehnologiile de lucru de 20 la sută, fiind mult va fi cu
grade,
sub brazdă a tuturor res­ berele de animale. Deşi la Asigurarea unor seminţe ţionînd hotărit pentru înlă­ stabilite, cît şi pe mai bu­ rămase în urmă. Colective­ 24 şi 28
turilor vegetale, respectării complexele intercooperatis- din soiuri cu potenţial bio­ turarea neajunsurilor sem­ na asigurare a bazei mate­ le de la Energoconstrucţia
La mu
adîncimii, încheierii corec­ tc şi de stat există zeci de logic ridicat, din prima şi nalate şi generalizarea în riale. La agregatele de ba­ Mintia întîmpină greutăţi bilă, cu
te a tarlalelor. Fireşte, în mii de tone do îngrăşămin­ a doua înmulţire, hotărăşte producţie a tehnologiilor şi ză rămine neefectuată doar în asigurarea tablei cuta­ noros. V
mod obligatoriu în agregat te organice, pînă acum s-au in bună măsură soarta pro­ experienţei înaintate a uni reparaţia de la grupul nr. te, a plăciior de azboci­ vor ave
7
cu plugul se vor folosi aplicat doar 2 200 tone gu­ ducţiei viitoare dc cereale taţilor care an de an obţin 6, pentru care nu mai este ment si a unor construcţii averse, i
cărl ele<
grapele stelate. noi pe 72 de hectare, faţă păioase. Fată de ce este producţii superioare de timp. De asemenea, din a- metalice strict necesare a- dc sorvtc
Cunoscând rolul decisiv de 53 960 tone şi, respectiv, necesar ca în toate unită­ grîu şi orz la hectar. celeasi cauze, toate cele cestei lucrări.