Page 2 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 2
pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI 1
Procuratura—Ia trei decenii
de activitate pentru apărarea ÎN INTÎMPINAIIEÂ MARII SĂRBĂTORI )
legalităţii socialiste NAŢIONALE Â POPORULUI NOSTRU } DUMINICA,
8.00 Televacai
La 1 august 1982 se îm toate localităţile' şi unită eticii şi echităţii socialiste (Urmare din pag. 1) ţii siderurgice Hunedoara, obţine con 8,40 Omul şi
9.00 De strajă
plinesc 30 de ani de la ţile socialiste din raza lor şi a regulilor de convieţu stant rezultate bune în muncă. Do la 9,80 Bucuriile
înfiinţarea procuraturii, or de activitate. La baza în ire socială. în acelaşi timp, rilor de producţie. De la începutul anu începutul anului, realizările însumează 10.00 Viaţa sal
11.45 Lumea c.
gan specializat al statului tregii activităţi am pus am acţionat în spiritul lui, aici au fost recuperate şi refolosite importante depăşiri de plan: 1,7 mi 13.00 Album d>
nostru socialist, căruia, con principiul respectării legi orientărilor date de tovară în procesul muncii 378 mc lemn de mi lioane lei la producţia netă, 1,4 milioane 1G,45 Reportaj
form Constituţiei, îi revine lor, adevărului şi dreptă şul Nicolae Ceauşescu la nă, 2000 bucăţi traverse, 30,8 tone de lei la producţia globală, 510 000 lei la imagini i
sarcina de a veghea la res ţii, grija faţă de om, în Congresul al Xll-lea al şină şi 11,7 tone de conducte şi ţevi, beneficii suplimentare. între muncitorii 17,05 Teatru în
salinii"
pectarea şi aplicarea legi care scop am acţionat îm partidului, sporindu-ne exi 1 684 armături metalice pentru abataje 18.00 Călătorii
lor Crearea şi organizarea preună cu celelalte organe genţa, fermitatea, spiritul şi 219 armături metalice pentru galerii, cei mai harnici şi conştiincioşi se nu Emisiune-
tru pionii
procuraturii constituie un de stat şi ne-am sprijinit de dreptate faţă de cei ce a fost economisită o cantitate de energie mără comuniştii Gheorghe Iîratu, Ftilop 19.00 Tclejurnu
m unent important în ca în permanenţă pe masele au comis infracţiuni pen electrică de 2 121 MWh. Adalbert, Ştefan Stanciu, Cornel şi Pe 19.30 Are pc
drul procesului revoluţio de oameni ai muncii. tru a-i ajuta să se îndrep TRANSPORTURI OPERATIVE, tru Coci.ş, Mircea Iliescu, Samoilă Fili- August li
nai- de înlăturare a apara Sarcinile ce ne revin au te, apărînd societatea de EFICIENTE 19.50 Cîntarea
Judeţul I)
tului de stat burghez şi de fost formulate limpede în răufăcători. Colectivul secţiei nr. 3 autotransport, mon, Petru Sămescu. (Vasile Grigoraş, 20,10 Film arii
înfiinţare a noului aparat Programul partidului : „Or La acest eveniment ju din cadrul întreprinderii de construc corespondent). rii mesei i
de stat pus în slujba re ganele de justiţie şi pro biliar se cuvine să aducem ducţic a
engleze. I
voluţiei socialiste, a intere curatură vor trebui să ve un cald omagiu unor lu  intrat în funcţiune bateria 22,20 Telejurnal
selor poporului. gheze neabătut Ia înfăptu crători din organele de pro 22.30 Studioul
Cu prilejul acestui im irea prevederilor legale, la curatură ale judeţului Hu de'cocsificare nr. 2 şoare.
portant jubileu întregul judecarea, în conformitate nedoara, cum sînt: Ioan I LUNI, 2 i
personal din organele pro cu legile, a acelora care Mitrofan, Tiberiu Mărşan, I mai apoi şi a furnalului
curaturii judeţului Hune se fac vinovaţi de acte Ioan Draia, Alexandru O- (Urmare din pag. 1) laţiile, întregul echipament nr. 4, pe platforma din Că- 15.00 Emisiune
maghiară
doara îşi exprimă devota antisociale. Ele vor trebui prean, Maria Balogh, Iuliu al bateriei sînt concepute lan, azi un impunător com 17.50 1001 de se
mentul neclintit, adînca re să acţioneze împotriva ori Balogh, Iosif Pop, Vasile cocserii mai rezidă şi în şi realizate la noi în ţară. binat siderurgic se încheie 18.00 închidere:
cunoştinţă şi cele mai alese căror abuzuri şi nedrep Tisu şi Enea Săbău, care faptul că valorifică în mare Este locul şi cazul să mai o primă etapă din progra lui
sentimente de preţuire fa tăţi, să exercite un control muncesc cu devotament în măsură cărbunele de Valea precizăm că însăşi benefi mul de dezvoltare a unită 20.00 Telejurnal
ţă de tovarăşul Nicolae permanent asupra respec acest domeniu de mulţi Jiului, diminuînd prin aceas ciarul investiţiei a devenit... ţii, program elaborat la in 20,25*”Tehnico-şi
Ceauşescu, secretarul ge tării legalităţii socialiste". ani, precum şi întregului ta efortul valutar al ţării. furnizor de utilaje pentru 20.45 Roman f<
cele doct:
neral al partidului, pre O deosebită importanţă personal al procuraturii, Vorbind de reducerea e- investiţie. Ansamblul de ra dicaţia şi iniţiativa secreta 21.30 Cadran n
şedintele Republicii — cel pentru activitatea organe care îşi îndeplineşte cu fortului valutar al ţării tre me, uşi, blindaje pentru rului general al partidu 22.00 Din al
l Nicolae
lui, t o
a r ă ş u
v
mai iubit fiu al poporului lor procuraturii sînt indi cinste sarcinile încredin buie să ne extindem aria cele 62 de celule de coc Ceauşescu, în vederea spo mai frum
realizate
de referinţă. încă din faza sificare
sînt
la
român, conducător înţelept caţiile date de tovarăşul ţate de partid, de statul de proiect a bateriei de turnătoria nr. 1 a combi ririi neîncetate a forţei eco populare.
al partidului şi statului, Nicolae Ceauşescu la Con nostru socialist. cocsificare s-a eliminat ori natului siderurgic. nomice a ţării, pentru a jBny-’gaarnias;
patriot înflăcărat şi inter sfătuirea cadrelor de bază Aniversarea a 30 de ani ce valută. Proiectele, iar Odată cu intrarea în conferi noi dimensiuni eco iilABW
naţionalist consecvent, mi din securitate, miliţie, pr> de la înfiinţarea procura mai apoi utilajele şi insta funcţiune a noii baterii, iar nomiei hunedorene. 3S35SÎ3
litant neobosit pentru pros curatură şi justiţie, unde turii ne oferă prilejul să
peritatea patriei, pentru a spus : „Principalul este ne reînnoirii legămîntul fa BUCUREŞTI
promovarea înaltelor idea de a împiedica să se co letin de ştiri
luri de pace, securitate şi mită abateri, să se încalce ţă de partid şi popor, fa certul dimincţ
colaborare între popoare, legea. Organele de stat să ţă de tovarăşul Nicolae tualitatea in 6'
8,00 Radioprog
proeminentă personalitate considere că au acţionat Ceauşescu, de a acţiona cu lor; 9,30 Mi
a lumii contemporane — bine numai atunci cînd fermitate revoluţionară îm ni cal; 12,00 De
din a cărui iniţiativă şi au reuşit să prevină infrac potriva oricăror încălcări toţi; 13,00 Radi
Varietăţi folc
contribuţie nemijlocită, ţiunile şi manifestările de lege şl de a veghea la Unda veselă;
dreptul nostru socialist s-a antisociale". respectarea legalităţii so ale şlagărului:
dezvoltat continuu, pe o înţelegînd esenţa profund cialiste, luptând pentru în artelor; 16,01
puternică bază ştiinţifică. umanistă a acestor indica lăturarea neajunsurilor ma ştiri; 10,05 în
vacanţa; 17,00
Conştienţi de sarcinile de ţii, organele procuraturii nifestate în munca noastră nul femeilor ;
răspundere ce le revin au desfăşurat, sistematic, si înfăptuirea neabătută a tisment folclor
pentru apărarea şi conso în fiecare an, mii de ac indicaţiilor şi orientărilor letin de ştiri ;
lidarea proprietăţii socia ţiuni preventiv — educative stabilite de plenara lărgită teca pentru
Radiojurnal; :
liste şi a celei personale, în rîndurile muncitorilor, a a Comitetului Central al amintiri, conf:
a demnităţii, libertăţii şi membrilor cooperativelor Partidului Comunist Român rina Drăghici;
ui melodiilor;
vieţii cetăţenilor, a ordi agricole de producţie, a din 1—2 iunie a.c., slujind jurnal ; 22,1
nii şi liniştii publice, or lucrătorilor din comerţul cu credinţă partidul şi sportiv; 22,3
ganele procuraturii din ju de stat şi cooperatist, a poporul. dans ; 23,30—5
deţul Hunedoara au acţio elevilor şi studenţilor, con muzical.
nat şi acţionează cu abne tribuind la educarea cetă IOAN RETEGAN
gaţie pentru asigurarea cli ţenilor în spiritul respec procuror şef al Procuraturii
matului de legalitate în tării legilor, a principiilor judeţene Hunedoara
OOSPOOlfiE! Este vremea să se treacă La zi in agricultură 1 DEVA: Pil0'
(Patria);
A.
liană
Trofeu! „Mionfa“— RA: Un (Arta);
ech:
la conservarea legumelor (Urmare din pag. 1} — Critica făcută prin Singapore (Fia
poliţistul
(S
la Hunedoara intensificată, întrucît vre ziar, cu cîtăva vreme în Ana şi hoţul (.
urmă, în legătură cu ne-
Ne aflăm într-o perioa păstăi, reţeta fiindu-ne o- toarea (Constr
dă cînd legumicultorii pun ferită de ing. Gheorghe mea este destul de înain participarea tineretului la TROŞANI: Iul
Nici nu se putea ca tro adunate cu migală, dra la dispoziţia consumatori Mihalcea de la întreprin tată, iar iarba a ajuns la buna desfăşurare a lucră dar nu-ţi piei
Orgol
leuI „Mioriţa", acordat de goste şi pasiune, in ultimii lor cantităţi sporite de le derea pentru producerea şi maturitate şi orice întâr rilor agricole a fost jus iiirea); LUPEN
bric);
Consiliul naţional al Orga 13 ani, din multe zone ale gume. Unităţile C.L.F., industrializarea legumelor ziere duce la diminuarea tă şi ne-a determinat să Pană de Vuit
nizaţiei Pionierilor şi revis ţării. Casa scărilor şcolii, „Gostat" şi „Agrocoop", şi fructelor Haţeg. producţiei. în paralel, tre acţionăm pentru mobiliza VULCAN: Sei
(Luceafărul);
ta „Cutezătoriipentru cea de la parter la ultimul etaj, precum şi pieţele oferă buie să se acţioneze mai rea uteciştilor !a munca moara din la
mai bună expediţie cu ca — compartimentată pe zone populaţiei mari cantităţi Conservarea prin supra- hotărît pentru transportul In agricultură. (Minerul); PI
racter etnografic, să nu a- folclorice (pădurenilor, mo- sărare. Păstăile — bine şi depozitarea fînului. Spu — Ce s-a făcut, practic? crul (Munciţi
jungă la Hunedoara ! Am mirlanilor, mărginenilor, mo de fasole păstăi, castraveţi, selectate — se opăresc, nem aceasta întrucît, în NOASA : Fi
(Muncitoresc)
putea ii acuzaţi de lipsă ţilor etc.) - este istoria roşii ş.a. Unităţile care au apoi sînt puse în butoaie afară de C.A.P. Jeledinţi, — Am organizat partici Povestea lui
de modestie. Dar hunedo- noastră, cultura noastră, cantine şi gospodinele pot sau borcane, aşezînd un Mărtineşti, Turdaş şi Be- parea a circa 250 elevi de (Retezatul) ;
renii, sau chiar vizitatorii viaţa noastră, casa noas deci să-şi pună de pe a- strat de fasole şi un strat riu, în celelalte unităţi la Liceul „Aurel Vlaicu" pii mărilor
care au trecut pragul Şco tră. Ceea ce a făcut şi fa cum la păstrare şi conser de sare. Trebuie însă avut cantităţile depuse în baze din Orăştie, la eliberarea şie) ; GURAB
voiul (M i i
lii generale nr. 3 Hunedoa ce profesorul cu copiii săi vare produsele de care au grijă ca sarea să nu depă le furajere sînt foarte mici. de paie a 50 ha, precum şi RAŞTIE : în
ra confirmă temeinicia a- in fiecare vacanţă, fie iar nevoie pentru consumul şească 14 la sută din greu Iată, la C.A.P. Căstău, Din la recoltarea fasolei la săbii (Patria)
firmaţiei. Hunedorenii ii cu nă, primăvară sau vară - din iarnă. Stă la îndemî- tatea fasolei. Apoi, reci- eu Mare şi Orăştioara de C.A.P. Pricaz. Un mare teanc de banc
GEOAGI
număr de tineri iau parte ra);
nosc bine pe profesorul Ni şi chiar în fiecare dumini na tuturor consumatorilor pienţii se închid etanş. Jos au fost transportate zilnic la lucrările ce se moara din la
colae FiUmon, cel care de că i - are adinei şi emoţio ca de pe acum să-şi asi Conservarea prin uscare. şi depozitate doar 40 tone, desfăşoară in grădina de (Casa de culţi
13 ani încoace petrece fie nante rosturi educative. O gure o parte din legume, Fasolea verde păstăi se o- la Ocoliş 20 tone, iar la legume a C.A.P. Orăştie. Lupii mării!
care vacanţă in expediţii educaţie patriotică, care-i conservîndu-le în diferite păreşte, apoi se usucă la Orăştioara de Sus 80 tone. BRAZI : Ale
străbunica ! ;
cu copiii săi. Copiii sînt e- face pe aceşti copii să re moduri. soare. Cînd sînt uscate, în unităţile respective se în săptămîna viitoare vom vingătorul (Ci
organiza, tot cu elevii de
levi ai şcolii generale nr. 3, vină la cercul „Mioriţei", în Pentru a veni în spriji păstăile se depun în podu află foarte mult fîn în la „Aurel Vlaicu", recol ră); Kagemu
cei care, împreună cu das expediţiile ei, şi cînd sînt nul celor interesaţi pre rile caselor sau în alte cîmp. Aici se cere a se I-II (11 Iunie)
Luchio
Ştefan
călul lor, au înfiinţat cercul adolescenţi sau chiar mun zentăm modul cum se poa spaţii ferite de intemperii, acţiona de urgenţă — mo- tarea a circa 1 000 kg ILIA : Iubir
—
lu
medicinale
plante
de etnografia- „Mioriţa" citori şi studenţi. te conserva fasolea verde întinse în straturi subţiri. bilizîndu-se nu atît mijloa feţe — I-II (Li
înainte ca, la nivel naţio După I,Scutul dacic", cu cele mecanice, ocupate cu crurile au fost deja per LARI : Capitc
(Minerul).
nal, să se organizeze ex cerit cu ani în urmă, „Mio alte lucrări, ci mai ales fectate cu întreprinderea
pediţii cu caracter etno- riţeihunedorene ii este atelajele unităţilor şi cele „Plafar". Un mare număr
lolcloric. Aşa a devenit ca conferit acum trofeul naţio particulare pentru a se de utecişti din Beriu,
Orăştioara
Sus,
Orăş
sa scărilor de la şcoala cu nal ce-i poartă numele. Nota Cer oare prea mult?... aduce tot finul în bazele tioara de de Jos, Turdaş,
pricina un autentic muzeu, Data inmînării lui era pe furajere.
cu obiecte de o neasemui punctul de a se amina. Cu ... se întreba zilele tre colegul dumnealui, Dumi Nagy Ştefan, instructorul Mărtineşti, Jeledinţi ş.a. Timpul pr
tă frumuseţe - şi de mare ceritorii lui se aflau, ca de cute o cumpărătoare atunci tru Dincă, la fel de recal Comitetului judeţean al participă alături de părinţi ziua de 1 aug
importanţă pentru cunoaş obicei, in munţi... cînd a cerut lucrătorului citrant şi nepoliticos. Şi U.T.C. pentru zona Orăş- la recoltatul, transportul me în genera
r
terea folclorului nostru - LUCIA LICIU unităţii C.L.F. nr. 3 Deva, dacă ar fi doar o întîm- tie, ne spunea: şi depozitarea furajelor. cerul schimbi!
Marin Călinoiu, să fie ser plare. Aici însă admones noros. Vor ci
oaie cu carac
vită cu piersici de calita tarea cumpărătorilor este şi însoţite de
tea I, aşa cum indica eti la ordinea zilei! Clnd o Preocajpoir© susţinuta lectrice. Vîr
TABĂRA laborare cu Uniunea Ar cheta cu preţul. Se întreba, cumpărătoare l-a rugat să (Urmare din pag. 1) mai bine, • să înfăptuim slab la moder
sificări
tempo
DE DOCUMENTARE tiştilor Plastici din R.S.R. pentru că tocmai calitatea fie politicos a replicat: ceea ce ne-am propus : gos torul vestic. '
PICTURA-GRAFICĂ Participă artiştii plastici le lipsea. „Noi sîntem ciobani, nu de pe acum va trebui să podăria de rulmenţi şi cea minime vor fi
Eva Cerbu, Alexandru Pentru „îndrăzneală" n-a ştim vorbi frumos. Ce-i acordăm atenţie reparaţiei tre 13 şi 18 gi
între
maxime
Mîine se deschide la Chira, Constanţa Crişan, mai fost servită, iar ges dacă sînteţi obosiţi ? Şi noi capitale de la furnalul nr. de feroaliaje, care ne vor grade.
aduce numai avantaje".
Deva cea de-a XIIl-a e- Mihaela Nica Cărei un, tionarul furios a aruncat sîntem I Ce-i dacă veniţi 9, pregătirii p i e s e l o r şi La munte,
diţie a taberei de docu Eugen Crăciun, Emilia piersicile la loc, strivîn- de la muncă?". subansamblelor necesare Participanţii la adunarea neral instabil,
mentare pictură-grafieă, Niculescu, Aluna Redlin- du-le, urinând ca apoi să Apropo, de ce oare nu încheierii în cel mai scurt generală s-au angajat să mai mult nori
ploi cu caraei
organizată de Comitetul ger, Paula Rlbarlu din fie vîndute tot la „cali se întoarce la oile lui ? Să timp a lucrărilor de in muncească mai bine, s-ă însoţite de de
judeţean de cultură şi e- Bucureşti, Gheorghe Po tatea I“. lase comerţul oamenilor ci vestiţii atacate — reliefa întâmpine ziua de 23 Au trice. (Meteor
ducaţie socialistă în co gan şi Eva SiitS din Deva. în apropierea aceleiaşi vilizaţi, comercianţilor — vorbitorul. De asemenea, gust cu rezultate care să viciu: Ţuţurig
unităţi, la o tonetă, vindea eventual. trebuie să ne gospodărim le facă cinste.