Page 22 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 22
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL.
Bjm
11.00 Te
11,03 Fii
După şapte luni din a- prin ea să asigurăm mobi suri de 1205 şi respectiv (ie
cest an, întreprinderea mi lizarea activă a întregului 988 tone minereu de fier | FRUNTAŞII MINEI a
nieră Hunedoara raportea colectiv pentru îndeplini peste plan. izări importante în 12.15 Ma
12,3® Cei
ză îndeplinirea şi depăşi rea ritmică a tuturor indi — Ce ne puteţi spune | (Urmure din pag. î) tăr
rea sarcinilor de plan. O catorilor de plan. referitor la celelalte acţiuni 13.00 La
însemnată contribuţie la — Din studiul „Caietului desfăşurate de grupa sin de producţie la cărbunele comunală 16,60 Tel
tro!
11
obţinerea acestui succes grupei sindicale a schim dicală a schimbului „B“ ? brut extras. vin
şi-au adus-o şi oamenii bului „B“ am constatat că —- Voi aminti cîteva din I Intr-o recentă discuţie, Tra
muncii de la Secţia minie totul este pus la punct cu tre cele organizate în ulti tovarăşul han Sav, secre do
ră Teliuc. Incepînd cu lu meticulozitate... ma perioadă. în domeniul tarul comitetului de partid ie,35 sat
18.30 1 00
na mai a.r., colectivul de — Dar, să ştiţi, lucrurile social — au fost extinse şi al minei, aprecia price (Urmare din pag. 1J cestui proiect de lege, ce 18.00 Te).
aici şi-a înscris în preocu nu sînt puse la punct nu reutilate grupurile sociale, perea şi strădaniile în tăţenii trebuie să devină 19,40 Teii
pările pe linia producţiei mai in caiet, ci şi in prac a fost amenajat un club la muncă ale unor mineri, mentară de 4,6 milioane mult mai interesaţi în asi 20,1.5 ititi
20,35 Filr.
suplimentarea angajamen tică. Nu în totalitate, mai căminul de nefamilişti, iar hotărlrea lor de a răs Iei, la transportul în co gurarea stării de curăţenie in i
tului lunar la extracţie cu avem încă mult de lucru, reparaţiile la acesta sînt în punde prin lapte demne mun 4,2 milioane lei, la sod
500 tone minereu de fier, plină desfăşurare; După de muncă chemării se- | prestările de servicii pentru şi salubrizare a localităţi 21,20 Sntî
srai
sarcină realizată integral. muncă... şi răsplată : oa cretarului general al parti populaţie — 39,5 milioane lor, în buna funcţionare o vâri
Cum se implică organi Grupa sindicală menii muncii din schimbul dului, tovarăşul Nicolae lei. La activitatea de in mijloacelor de transport în mm
zaţia de sindicat, mai pre nostru au participat la Ceauşescu, Minerul de O- dustrie mica n-e-am depăşit comun, adică în perfecţio 22.15 Tcl(
22.30 întil
ia
organizate
cis grupele sindicale in ac în activitate Geoagiu şi Vaţa, la serbă s noare al ţării, de a ex plănui perioadei cu 2,5 ia narea multora dintre activi seai
excursiile
tivitatea productivă, în ce permanentă între trage cantităţi sporite de suta. tăţile dumneavoastră. Ce a- îiult
lelalte acţiuni de materia două adunări rile câmpeneşti de la baza I cărbune, de a intîmpina - Sub raportul eficienţei nume or solicita gospodarii
lizare a unor laturi ale de de agrement a întreprinde „Ziua minerului“ şi sărbă economice se poate vorbi judeţului de la cel cărora
mocraţiei muncitoreşti ? rii de oe malul lacului i toarea aniversării patriei ia fel ? le fac o mulţime de servi-
Am ales spre exemplifi Ginciş. Sportul este un alt 4 cu însemnate depăşiri de di de gospodărie comuna
care grupa sindicală din dar rezultatele obţinute pî~ domeniu de mare interes plan. în rîndul minerilor - Desigur. Beneficiile lă şi locativă ?
schimbul „B“ de la mina nă acum ne dau garanţia pentru mulţi membri ai din Lupeni sînt mulţi realizate peste plan ~ 3,7 - Sâ se comporta faţă de BUCUR
Est, Secţia minieră Teliuc. că vom reuşi. grupei sindicale. Organi fruntaşi intre fruntaşi, milioane Iei — confirma a- ceea ce societatea ne-a (lioprogra
Am purtat un dialog pe a- — La ce rezultate vă re zăm, periodic, întreceri la pentru care a da căr sest fapt. Dar ceea ce mi pita la dispoziţie în acest La ordini
ceas'ă temă cu artificierul feriţi ? şah, tenis de masă, popice bune înseamnă a exista. se pare mai Important este domeniu la fel ca faţă de turft. Băt
Mihai Pădureanu, organiza — Punem accentul prin şl, bineînţeles, fotbal. Din allabetul lor i-am re că toate întreprinderile propriile bunuri. Sâ înţe tăi 7,00
Revista r
torul grupei: cipal pe îndeplinirea sarci Aprecieri la adresa acti ţinut pe loan Budiliceanu, grupului - de gospodărie leagă că nici un serviciu rul melcii
— Aşadar, ce elemente nilor de producţie. Grupa vităţii grupei sindicale din Petru Belbe, Dumitru Bo comunală şi locativă din nu poate fi cerut de la so de ştiri;
«tau la baza organizării şi sindicală are un rol impor schimbul „B“ au făcut şi boc, Benko loan, Nicolae Hunedoara şi Valea Jiului, cietate fără a aduce şi dio ; 16,0C
10,05 Revi
planificării activităţii gru tant în atragerea masei de inginerul Gheorghe Ro Bălan, han Divriceanu, 10,40 Orc)]
pei sindicale pe care o oameni ai muncii la solu man, şeful Secţiei miniere Paul Grasu, Vasilo luşem, de transport local, de in contribuţia necesară la rea natului 0
conduceţi ? ţionarea problemelor eco- Teliuc şi Ion Bîrna, pre Matyus Laszlo, Mihai Nis- dustrie mică şi platforma lizarea şi perfecţionarea 11,00 Bule
tinlve
Un
— în primăvara acestui nomico-soeiale din schim şedintele comitetului sindi tar, han Rotata, Constan Deva a grupului - au ob Iul. Cînd am vorbit despre dan ; .11,35
an, din iniţiativa biroului bul nostru, de la fiecare catului pe întreprindere. tin Popa, Simion Rus. ţinut rezultate bune atît Io rezultate!© muncii noastre Buletin d<
executiv al Consiliului Ju loc de muncă. Minerii, e- Adunările grupei sindicale „Brigada mea are, ia ii, indicatorii de producţie cit am făcut-o cu modestia cultural ;
deţean al sindicatelor a lectromecanicii, lăcătuşii, conduse de Mihai Pădu 1 000 de torre date peste ?i la cei de eficienţă. Dacă necesară. Dar ele atestă rst fotelor
premieră
fost editat „Caietul grupei toţi membrii care formea reanu sînt caracterizate ca plan. in cinstea zilei noas «nul trecut aveam 22 de faptul că cei aproape 7 000 De la î ]
1
sindicale ', acesta devenind ză grupa sindicală de pe avînd un pronunţat carac tre, a minerilor, vom mai activităţi cu pierderi, pînă de oamoni ai muncii antre (Han club
ştiri ; XC,05
un preţios îndreptar pen acest schimb au reuşit să-şi ter de lucru, oamenii mun extrage 1 000 de tone în acum numărul lor s-a re naţi în această activitate «jenadă; 3
tru întreaga noastră activi înscrie numele, lună de lu cii făeînd — prin inter plus". (loan Budiliceanu). sînt interesaţi în perfecţio Pn-eŞi de r.
tate. Am completat sche nă, intre grupele fruntaşe venţiile lor — o analiză „Noi am dat în plus pînă dus la 7, iar pînă !a sfâr narea ei continuă. Este însă ’iV.OO Bu)
şitul anului vor mai fi ren
mele de constituire a bi atât in producţie, eît şi în responsabilă a modului în acum, cu complexul me tabilizate alte două. nevoie ş! de concursul ce 17,65 Muzic
r e l e
O
roului grupei, responsabili celelalte activităţi specifi <.'are se îndeplinesc sarcini canizat, vreo 14 000 tone tăţenilor. iasoni.şti a i
tăţile au fost repartizate ce organizaţiei de sindicat. le de producţie, intervin de cărbune şi vrem ca - S-a publicat în presa Buletin de
pe membrii biroului con Doar două exemple: bri permanent pentru comba pînă la „Ziua minerului'* şi s-a supus dezbaterii pu Proiectul Legii cuprindă diojurnal t
form tabelului cuprins în găzile conduse de Mihai A- terea stărilor negative ca să mai realizăm supli blice proiectul Legii cu pri prevederi prin o căror în la dans ; !
ştiri;
23,:
respectivul caiet. Principa ma-riei, din abatajul 63 şi re mai apar. Concluzia a mentar 500 de tone, iar vire la obligaţiile şi răspun făptuire se vot transpune muzical.
la noastră preocupare con Vasile Bularda, din abata fost aceea că grupa sindi pînă la 23 August încă derile consiliilor populare, ta realitate şi în sectorul
stă în organizarea întrece jul 66 A, au obţinut — de cală a schimbului „B“ de 1 000 de tone“ (Constan unităţilor socialiste şl ale vieţii sociale principiile au-
rii socialiste, astfel incit la începutul anului — piu- tin Popa). cetăţenilor pentru buna toconducerli şi autogestiu-
monstrează că atunci cînd
există dorinţă de muncă, Cu siguranţă că anga gospodărire, întreţinere şi nli. Ni se cere în fapt să
rezultatele sînt, la rândul jamentul celor doi briga curăţenie a localităţilor ur fim mai interesaţi în men
efortului,
pe
măsura
Valcriîicarcâ superioară a minereurilor dieri fruntaşi de la mina bane şi rurale, păstrarea ţinerea unui climat da or DEVA: i
lor,
ele nelăsîndu-se prea mult
Lupeni vor ii, ca in tot
ordinii şi discipline! publi
dine, de curăţenie şi aceas
aşteptate. deauna, respectate. ce. Potrivit prevederilor es- ta numai în folosul nostru. turlscşte
ml se întî
H
(Arfa);
(Urmare din pag. î) de preparatori de la Gura- MiRCEA DIACONU L lot de io:
barza in ceea ee priveşte câra) „
bine si am obţinut unele obţinerea unor succese tot » — W — 9 — « » » _ K (Sidcrurgi!
rezultate concludente. Cu mai mari în producţie, cer rilor (Art;
puţin efort în plus şi cu titudinea lor că au aseme structorul) Lv
ştefan
mai multă atenţie în între nea posibilităţi şi că vor A G R I C U L T U Tess — s(
ţinerea şi exploatarea In şti să le valorifice rezidă lembrie) ;
stalaţiilor, evitînd numărul din conştiinţa necesităţii de (Urmară din pag. î) făcut arături pe mai mult 111 (Culm
Un echipaj
cam mare de defecţiuni e- a pune zi de zi la dispo de 30 de ha. torilor şi cooperatorilor, să de paie şi realizarea ară re (Lucea:
leetromecanice, am fi pu ziţia economiei naţionale baloţii să fie scoşi la ca atrîngem şi să depozităm turilor de vară pe toate Superpollţ.:
tut raporta realizări mai pătul tarlalelor de unde — în unitatea noastră — paiele de pe aproape 130 suprafeţele stabilite. Tre ANINOAS.
consistente. Ne vom mo cantităţi sporite de metale. sînt încărcaţi în remorci şi ne relata Aronim Ocoş, ba. buie acţionat însă mai e- Buddy Hol
URICANI:
biliza mai bine în conti Şi încă o subliniere: pre preşedintele C.A.P. Sîntan — Am strâns şi depozitat nergio pentru transportul ce (Reteza
paratorii de la Gurabarza căruţe şi transportaţi la drei — am strîns şl depo paiele de gnu de pe aproa gunoiului de grajd şi ferti niştea din
nuare, vom da mai mare s-au angajat să Intîmpine depozitele de furaje. In to zitat paiele de pe 150 ha pe 80 de ha din 155 — a- lizarea terenurilor destina roşie) ; (
atenţie procesului de pre marea sărbătoare naţiona tal, pe consiliu, s-au elibe din 221 şi am arat peste răta Petru Mateevici, pre te culturilor de toamnă. fantastici
parare în noua instalaţie rat de paie peste 650 ha 50 de ha. Acţionăm în con- şedinte şi inginer şef al Singurele unităţi care au pionii (Fii
CilU-BAl :
şi, avînd şi materialele şi lă a poporului nostru de şi s-au făcut arături de tinuai-e cu toate forţele, C.A.P. Si meri a. Cu arătă dus gunoi în cirap sînt Udo (Ca
piesele de schimb necesa !a 23 August, cu rezultate vară pe aproape 300 ha din folosind tractoare cu re rile stăm mai slab. In &- C.A.P. Stat andrei (200 to HAŢEG;
re, credem că rezultatele deosebite în producţie, în-, suprafaţa eliberată. morci, camioane şi atelaje,' ceste zile am intensificat ne), Tîmpa '(100 tone) şl (Dacia) ; :
Vor fi superioare celor de deosebi în noua instalaţie în ce priveşte buna or pentru a termina în cîteva munca şi la arăturile de A.E.I. Simeria (000 tone). meu e iub
chlpajul —
pînă acum' . de preconcentrare a mine ganizare şi desfăşurare a zile cu strînsul paielor, iar vară — lucrare pe care o sa de cult
1
Optimismul colet s-tiv ului reurilor. muncii se evidenţiază arăturile le facem la timp vom face la timp şi de ca Factorii de răspundere tre întoarcerea
buie să ia măsurile cuveni
C.A.P. Bobîlna, care a în pe toate suprafeţele. litate. te pentru a urgenta trans dinţii (Mm
tenjle la
cheiat eliberarea de paie a — tn cadrul C.A..P Ră în toate unităţile, aşa portul îngrăşămintelor na (Lumina).
întregii suprafeţe cum păit — sublinia inginerul cum am constatat cu prile. turale şi fertilizarea tere
„Trofeul minerului"— 1982 ne asigura Io an Grecu, in .şef Cornel Tărăpoancă — jul anchetei noastre, se de nurilor — condiţie esenţia
giner şef. Tot aici s-au «- am reuşit, datorită străda pun eforturi susţinute pen lă în obţinerea de recolte h o i
lai zilele de 5 şi 6 au lucrează în această atît fectuat arături de vară pe niei şi hărniciei mecaniza tru eliberarea terenurilor bogate la hectar.
gust a-o., la Brad s-a des de importantă ramură a 84 ha.
făşurat concursul profe economiei naţionale. Pro Cu rezultate bune se în
sional „Trofeul mineru bele practice şi cele teo scrie şi C.A.P. Băeia, unde Rezultatei!
lui , ediţia 1982 — faza retice prin care au fost mecanizatorii Iosif Modoş 6 august 18
11
Extrageret
pe ţară. Organizatorii — testaţi concurenţii au pus şi Onişor Paşca, împreună 30, 35, 15,
Ministerul Minelor, C.C. în evidenţă cunoştinţele cu cooperatorii Lina Duşa, Extragerea
al Uniunii Tineretului lor profesionale, buna Angela Băţălan, Liviu Coz- 50, 30, 46, i
Comunist, Comitetul U- pregătire polilico-ideoîo- ma şi Francisc Borbeli au Fond «le ei
niunii sindicatelor minie gică a tuturor finaliştiior. balotat şi eliberat şi du Ici.
re, petrol, geologie şi e- Atenţia ce i-a fost a- minică o suprafaţă de 7 ha.
nergie electrică, împreună cordată bunei desfăşurări în acelaşi timp, Andrei
cu gazdele, oamenii mun a concursului de către Toma, Gheorghe Cozao şi
cii de la întreprinderea Comitetul sindicatului oa Gavrilă Barbu, cu tractoa
minieră Barza — s-au menilor muncii de la I.M. rele cu remorci şi cu un
străduit, şi au reuşit, ea Barza, de conducerea în autocamion, au transportat
Timpul p
acest concurs să se con treprinderii s-a concreti şi depozitat 15 tone de ziua de 7 a
stituie intr-un adevărat zat în programul special paie. Zilnic se folosesc la Va fi în g<
festival al muncii şi crea de manifestări cultural- transportul paielor atît mij cu cerul t
ţiei în domeniu! mineri artistice, vizitarea celor loacele mecanice, cît şi a- Vor cădea a
tului. mai pitoreşti zone din telajele. Asa se face că a- ploaie insoţ
cărcări
elec
Cei mai buni 43 de mi î m p re j uri mii e Bradului, cum se adună şi se trans va sufla mo
neri şi şefi de brigăzi mi prilej pentru participanţi portă paiele de pe ultimele vest. Tcmpt
nereşti din întreaga ţară de a cunoaşte cîteva din 10 ha şi că s-au făcut a- va fi cupri
20 de grade
s-au întrecut, pe ' par tre minunatele realizări rături pe mai bine de 40 ha. xintă intri
cursul celor două zile, în ale oamenilor muncii din La Tîmpa, datorită hăr grade.
La
a demonstra însemnatul Ţara Moţilor obţinute in niciei dovedite de mecani neral munte
insti
salt calitativ înregistrat, anii luminoşi ai construc zatori în frunte cu Alexan noros. Voi
în anii din urmă, în pre ţiei socialiste. dru Floroiu, şef de forma de ploaie, i:
gătirea şi specializarea ţie, au fost balotate şi cărcări cJc.ct
log de servi
oamenilor muncii care DANIEL MĂLIN transportate paiele do pe ccneo).
mai bine de 80 de ha şi s-au