Page 23 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 23
7 696 ®> SÎMBĂTA, 7 AUGUST î 982 pag. 3
rol-mănuşă. De la început So obligaţii ssoriie, fotbaliştii fi start!
pînă la sfirşit, Lemmon de
monstrează trăsătura esenţia
lă a personalităţii salo, anu Din păcate, azi, la prima sar redutabil. Dar, conti
me aceea a apartenenţei la de Jiul. Au mai fost le
stirpea marilor elowni, a etapă a noului campionat, nuă antrenorul, Corvinul gitimaţi M. Marian (Dacia),
marilor comici ai cine spectatorii şi suporterii s-a pregătit temeinic şi va Stoienescu (Rapid Arad),
: „Blana matografului actual.
producţie „S0LÂRI“ Nu este de mirare, deci, hunedoreni, deşi au două dem o ns tr a p re ocuparea C'olceag (Minerul Lupcni),
: italiene Elena Zarescu că ..Bunul meu vecin, Sam“ echipe în prima divizie, pentru perfecţionarea jo Szckely (înfrăţirea Ora
văcărită este, în ciuda unor prezenţe sînt privaţi, gratie progra cului său, pentru îmbună dea), Stana (Explorări
ale 'ale O poezia în oara limbajul gur vămile/ ară/vimlecă/ce- mării, de participarea di tăţirea lui, prin oare să
Mureş poetic violent-sugestiv ne rul/şi-n veci însetată ni-i actoriceşti de excepţie ca : Deva) şi Nasta (Steaua —
ăptumînă face să recunoaştem o pu roun/“ (Menire), iată aici cre Romy Schneider, Edward G. rectă la debutul sezonului imprime consistenţă ideii tineret). A fost legitimat
Hal s Pc* ! ternică trăire afectivă, în zul blaglan asimilat deplin. Robinson, Mic’nael Connors oficial. Dealtfel, cu situa ofensive şi siguranţă în şi portarul Alexoi (Victo
~ Cor deosebi erotică — aşa ni se „Cuvîntul este exod in exod", şi Dorotby Provine, recitalul ţii în care Corvinul şi Jiul apărare. Cum mărturisea
ii o a r a. dfizvfiluie a fi noua carte p. este pelerin în „Ţara Fru ria Călan), care însă nu
directă Elenei Zarescu, „Solaria" (B- moasei". Ars — poetica Ele- veritabil al lui Jack Lem vor juca, ambele în de dealtfel şi jucătorul-antre- s-a prezentat încă la Pe
ffitura Albatros, 1982), . un • nei Zarescu transpare in mon, apărînd aici în Iposta plasare sau ambele acasă nor Florea Dumitrache, troşani (!?) A mai fost in
litică temperament lirio neliniştit, trupul poemelor ei ca o măr za unui om generos, care c în aceeaşi etapă, ne vom Corvinul va fi în măsură
pentru care confesiunea este turie a obsesiei pentru per discuţie Colesniuc, de la
sport prilej de dialog cu lumea fecţiunea discursului, a de înconjurat mereu de umbra mai întâlni de vreo 3—4 să confirme că n-a consti Corvinul, cu împrumut,
Ha şi de revelaţie a bucuriei mersului său pentru Orfeu. proverbialei inocenţe crimi ori pe sezon. tuit o... apariţie meteorică dar echipa din Hunedoara
sşti existenţiale. Cuvintele sînt invocate me nale, ce declanşează, - in no în fotbalul, nostru. nu şi-.a dat eonsimţămîn-
„Filmare Elena Zarescu este bună reu, ,,scăldate-n sudoare", Aşadar începe fotbalul !
tit“. Epi- cunoscătoare a valenţelor un asediu din fluxul memo ta imprevizibilului, meciinis- Moment aşteptat cu nerăb Pentru meciul de azi, la tul.
limbajului oonveriit perpetuu riei, superfluu, ordonator, mul cunoscut al bunel inten dare, curiozitate şi — ca Petrolul, antrenorii hune în consecinţă situaţia
Simbălă în arderea stării de „graţie încărcat de noi revelaţii ale ţii întoarse pe dos. Evident, doreni au unele indisponi Jiului va depinde esenţial
ctacol de tragică", ps care o invocă stării... Ultimul ciclu ai căr de obicei — cu speranţe,
îoristlce, aceasta e forma rafinată a multe speranţe, reînnoite de pregătirea asigurată de
e grafice vizavi de sentimentul dra ţii cuprinde poezii de respi gagului, umorul de calitate de la an la an, în mult antrenorii Ladislau Vlad şi
gostei. Dragostea devine ne raţie amplă, în care subiec
mărginita, măreaţa, prin co care totdeauna trece dincolo aşteptata ridicare valorică Anton Coşereanu, dar mai
sîmbăta tivitatea afectivă este înlo
Melodii nexiunile eului său liric la cuită cu evadarea într-un de manifestarea habituală a a fotbalului la nivelul ales de angajarea, de spU
imensul universal. Starea spaţiu larg, contopire Sn visului pur fiziologic, oferind popularităţii şi dragostei Bitul do sacrificiu şi d£
este orftcă, tumultuoasă, „Marele vămuit", aici talen spectacolului satisfacţia in- bilităţi — Dumitrache, Nie- echipă al tuturor compo
poezia este oficiere a unui tul poetei se simte mal în de care se bucură. şa, Mcrlă, Bucur — dar se nenţilor lotului, ca prinjoo
rit solar, lumina, focul, as- largul lui. Melosul popular tîlnirii cu comicul total : de în ceea ce-i priveşte pe scontează pe aportul lui
trele, „sub tăceri cuvînUjS îşi strecoară inspirat seînte- caracter, do situaţie şi de suporterii Corvinului, sa Petcu, Klein şi Gabor, Du- şi disciplină să compenseze
adia, se face lumină în o- ierea printre versurile de limbaj. tisfacţia prezenţei în cir binciuc şi Andone, pe am absenţa unor personalităţi
eiiiul pămîntului"... primul controlată modernitate, mu în ceea ce-1 priveşte pe cuitul european oficial a- biţia şi pofta de joc şi de mare vigoare. Antreno
eScfu din carte grefindu-se zicalitatea aduce un „ceva" Swift, numele lui nu ne spu fcrage obligaţii sporite, vi- rul L. Vlad speră ca în
6,00 Rft- benefic în plus acestei dota goluri ale lui Vrînceanu,
ricţii; 6,30 pe un fundai de lumină in ne nimic. Un lucru însă e zlad direct reprezentarea şi pe dorinţa de afirmare meciul do la Rimnicu Vîl-
stgvicul- cendiară, de sub aripile pă te poete. Dar totul rămîns ceri : este genul de regizor internaţională a fotbalului cea, printr-o aşezare 4-4-2,
■u rccol- sării Piionis. „Verdele prinţ", niciodată rostit, poetul W3 pare încurcă şl descurcă iţe românesc. Implicaţiile aces a tinerilor Cojocaru, Orme- să consolideze apărarea şi
«al; 8,00 sfişie mereu întru aflare $s nişan, Tîrnoveanu. Joi, să valorifice capacitatea de
0 Curic- aii doilea ciclu, cuprinde ua spunere. Ar mai fi multe le complicate ale acţiunii cu tui fapt sînt onorante pen cînd jucătorii hunedoreni
) Buletin frumos poem inspirat dîn vădită plăcere. Dar este mol tru echipă şi public, dar şi contraatac a „vîrfurilar"
euţa ra Sarmlzegetusa-Iîegla, unde de spus despre Elena Zares- important faptul că o face de mare răspundere. Cu au promovat normele teh Sălăgean şi Băluţă. în orice
de ştiri; ou, a cărei liră aduce sune nice de control, sub con caz „asigurăm suporterii
ă radio; invocaţia este dramatică, tul inconfundabil al poeziei cu profesionalism, amintind convingerea că toţi cei ducerea directorului tehnic
oină lia- rostirea fiind comparată «m autentice, al cărei drum aste au o dată de acela el iui implicaţi in această răs al federaţiei, Mireea Lu- noştri că nu vom fi pradă
»nsel>oş ? o „deschidere de vene", deci garantat de o sinceră, ar Billy Willder. Altă calitate a pundere vor acţiona ener uşoară" -- a încheiat L.
ii-i; 11,08 gic pentru a o transfor cescu, optimismul în legă Vlad.
ii ghioz- eu o comunicare totală, prin dentă asumare a cunoaşterii travaliului regizoral este pu- tură cu meciul de la Plo Aşadar, pînă miercuri,
tltz; 12,00 „memoria sîngelui" ...Poetul prin Cintee, însă spaţiul na neroa In evidenţă a disponi ma în realitate, în reali ieşti era general. Să în
,03 Atlas ??! urmează menirea, datul, ne îngăduie. bilităţilor iul Jaoft Lemmon, zări de prestigiu, sperăm cînd va avea ioc etapa a
cocioa- că încă de azi, din meciul ţelegem că era şi realist, Il-a, şi ambele echipe hu-
3 Avnn- aidoma păsării. „îJ-enit îşi pe care Swift H consideră, responsabil, angajant. nedorene vor fi pe tere
r. ; 13,00 c eî-ntecul, pasăre./ e! sln- EUGEN EVU just, coautor al filmului. A- de la Ploieşti, Corvinul va
s>o Meri» eeastă optică pe sît de abi confirma că rezultatele Jiul începe şi acest nuri proprii, să credem
ilciln fie campionat sub povara sub- în asigurările primite, în
de pro- lă, pe alît de inspirată, stă bune din campionatul tre ţlrimii lotului, datorită ne- dorinţa jucătorilor şi an
H tat®T- v- „Btmuî meu vecin, Sam“ — considerăm — la baza cut vor continua la un transferării a 2—3 jucători
jpolarâ 1 succesului peliculei. Faptul nivel superior. Antrenorul trenorilor de la Corvinul
Btirî ; Atmosfera dc veselie mo în 19G4. O comedie de situa de valoare mai ridicată. A si Jiul de a oferi noi sa
1 ; ' 20,00 că — după aproape două Hemus Vlad asigură su fost legitimat Băluţă, de tisfacţii suporterilor.
1,40 PjfO- lipsitoare a filmului se de ţii neobişnulîe, de „încurcă decanii de la turnarea aces porterii echipei că in a- la F.C, Argeş, care poate
lor; 21,00 gajă din ecranizarea roma turi" la tot pasul, a cărei tei comedii — ne distrăm s- eest an Corvinul, fiind de
!2,0fl Hr- nului de succes al lui Jacîi distribuţie este onorată da constitui un bun dstigat NICOLAE STANCtU
invltăm Wt de copios, demonstrează ja o „echipă luată în co
•li.: fie Finney, rcalizaiii de Davifl prezenţa unui star, cunoscu că umorul de calitate dăi limator", va avea un cam ETAPA REPUBLICANĂ A CUPEI „PIONIERUL"
ÎOH Stop Swift, alături de colaborato tul Jack Lemmon, evoluind nuie în timp. pionat mai greu, căci
rii săi de primă mină s fii aici, ca în toate filmele partenerii săi nu o vor Simbătă .şi duminică se toate judeţele ţării. Sîm-
1, Frrtzeîl şi E. Greenbaum, sale (iealtminteri, intr-u» AL. COVACI mai privi şi primi ca apa desfăşoară, la Hunedoa bătă au loc finalele la
ssmmi riţie insolită, ci ca adver- ra, etapa republicană a tir şi prima manşă la
Cupei „Pionierul" la tir orientare turistică (pădu
rea Chizid), Duminică —■
“Ă şi orientare turistică (pen între orele .9—13 — a
tru categoria 11—14 ani). doua manşă la orientare
na măr- Participă echipaje clin turistică.
; Toate N ic iu n d e n u p u t e m f u g i d e n o i în ş in e ( 1 1 1 )
«ai mie ----------------- ---------------------------------------- --------------------'
RA : Pl
iu (Fla MARTORI LA CĂLĂTORIA muncă exact unde lucrase că n-a fost nevoie - spu cata pe fiul meu care, din
sc, pelui UNUI TATA RĂTĂCITOR înainte. Promitea că îşi va Sînd din /ara de Sus |
;pii mă- ne Chicberia Axinie, soţia decembrie 1979, dnd a ple
ti (Con- vedea de familie, de servi lui T.A. După ce a plecai cat, pînă în iulie 1981 dnd
OŞANI : j- Zgircit Ia vorbă. Tăcui. ciul său. Lacrimi de bucu bărbatul meu, Toader, eram a primit citaţie de la tri Descinşi ds pe un umăr Cristina Ivanov, Lidia Bun-
Unirea) ; ' .'''sac. Se prinde greu fn rie pentru reîntilnirea cu cei sleită de puteri, bolnavă de bunal - şi dnd s-a grăbit
(7 No- de ţară unde apele sînt due, Geanina Tcaciuc, A-
: Orgo- r ( i scufie. dragi. Dragi cu adevărat ? inimă. Mă bătuse în aşa să trimită acasă 500 de lei limpezi ca privirile prunci drian Ivanov, Costel Mor-
JLCAN Toader Axinie are 43 de Dar,., se apropia luna hal, incit nu credeam că să zică oamenii că el se lor, şerpuind viguroase în meci, prin recitările şi me
Slngapo- a<ni. De meserie e lăcătuş decembrie. De la Hune am să mai trăiesc. Zăcu achită de datorii fără in mindria tor că s-au născut lodiile prezentate, au cap
LONEA:
inerţii) mecanic la Întreprinderea doara, pe adresa post-res- sem in spital trei săpta- tervenţia judecătorilor ~ sub geană de stincâ, unde tivat spectatorii, iiind răs
stea lui de materiale de construcţii t-a ni Soi/ei?/ veneau scrisori mini. Eram şi după o ope n-o trimis acasă nici un pădurile de brazi stau stra plătiţi cu îndelungi aplau
Horesc); Bircea. pentru T.A. Elena Bolid raţie de apendicită. După ban. jă de-a pururi intre cer şi ze. Din dialogul purtat cu
roman tl- nu-l uitase. 1n familia Axi
\o : Li- „Bun muncitor“ ! - ne-au ce-am venit eu acasă, la Cum s-a descurcat ma pămînt, unde oamenii sînt pionierii şi comandanţii in
(Stcaua spus oamenii cu care lu nie reapar discuţiile, nervii, cîteva zile, el a fugit. Mi-a ma cu cele -două fete ale vrednici şi huni (nu mai structori cu caro am fost în
: Cei 7 crează la un loc. ,,Ciştigâ lacrimile. Şi... la 5 decem spus că are şedinţă la Bo sale ? in nici un caz uşor! ştim dacă oamenii sînt ca excursia organizată in ju
i; Cam- brie (din nou 5 decembrie, toşani. L-am crezul. M-am
GEOA- bine, în jur de 2 500 lai p* Dar drept şi cinstit! In ur brazii sau brazii ca ei !) - deţ ne-am convins că tot ce
cu libe- lună. Munceşte dnd e no* întocmai ca in urmă cu doi ridicat din pat să caut ceva ma solicitării unui loc de aşadar din Jara de Sus, din am văzut la Muzeul mine
.uUură); voie şi cit trebuie. Are ani) se suie in maşină, por fn dulapul de haine. Era muncă a fost angajată con- Suceava — am poposit aici ralogic Brad, Rezervaţia da
umano nind din nou spre Hune gol. Atunci ml-am dat sea de ia Haţeg, la
Numele vreo opt recuperări de luat. fecţianer ia Întreprinderea în ţinutul Zarandului, in zimbri
.AN : E- N-avem ce să-i reproşăm de conlecţii Botoşani, ssc- Jara Moţilor. In aceste Sarmizegetusa, C a s t e l u l
-n (Ca din punci de vedere... pro ţia Săveni, cu o jumătate locuri, înconjuraţi de oa Corvineştilor, Cetatea De
vi BRIA : Ânehetâ sociala de normă. Cit pocite dum meni inimoşi, am fost cu vei vom păstra in inimi şi
ragoslea : fesional",
.ta : A- Reproducem in continua neaei să muncească. Din prinşi de cele mai calde în ginduri, multă vreme, i-
vuitur banii agonisiţi a cumpărat sentimente, de afectivitate magini de nedescris. Pio
re scrisoarea expediată da doara. La aceeaşi adresă ma că a fugit. Nu m-am şi preţuire pentru ei şi pen nierii Ioana Bardan, Geo-
Direcţia pentru probleme unde rămăsese femeia ou văitat la nimeni. Doar otit: pentru copii şi haine şi nina Tcaciuc, Cristi Tătar,
de muncă şi ocrotiri socia care plecase din Mol nu prea aveam bani. Vreo ceva mobilă şi tot ce moi tru monografia ţinutului.
le Deva, la data de 14 ia dova. La adresa aparta 1 300 de iei. Eram pensio trebuia ia o casă. Instanţa Desfotîndu-ne sub razele tovarăşa comandant instruc
soarelui, ne-am scăldat în tor de unitate Viorica Ju-
o hatărit să primească o
nuarie 1982 : mentului oferii de I.M.C. nată pe caz de boală. Cum pensie de întreţinere de 350 apele Crişuiui, sorbind din reschi, tovarăşul prolesor de
„Către Axinie Lelioara,,. Bircea unde prezentase să mă descurc ? Ce să fac ? iei pentru fiecare fată. apa lui. Am băut cu gîndul educaţie fizică ionel Davi-
Urmare a scrisorii adresate certificatele de naştere ale Fetele mergeau ia şcoală. Marcel, lăcătuş de meserie, la rîurile şi meleagurile diuc ne-au mărturisit că au
irit din Comitetului judeţean do celor două fete aflate din- Cu ce să le ţin ?
totdeauna la efe acasă, în de la Dorohoi s-a transfe noastre, la Ştefan şi Putna, păşit cu multă emoţie atit
partid Hunedoara•, <n legă Dar n-a prea avut timp la Ciprian şi Eminescu, şi la Sarmizegetusa cit şi la
14, 10, 2, Botoşani. să se gîndeascâ la toate a- rat Io Aurel Vlaicu pentru
33. tură cu abandonarea cămi Zgircit la vorbă. Tăcut. cestea Ghlcberia Axinie. a o ajuta şi el cum va pu parcă am băut apă vie. A- Castelul Corvineştilor despre
: 32, 79, nului conjugal de către fo- tea. Liviu e încă in armată,.. casă nu vom conteni po care unii am auzit doar din
40, 54. tăl dv,, Axinie Toader, vă e- Posac. Un alt necaz s-a abătut a- - Bani de divorţ eu nu vestind tuturor celor dragi cărţi. Plecăm spre melea
1 HO 489 ducem Io cunoştinţă că au Am vrut să aflu din dis supra ei. Aşa, din senin, o despre tot ce am văzut aici, gurile noastre pătrjnşi de
cuţia pe care am avut-o murit vaca ce-o aveau în am I Şi vreau să ştie toată
fost luate toate măsurile de prieteniile ce le-am le freamătul vieţii din acest
pentru întoarcerea dînsulul îo T.A. ceva despre dra gospodăria lor şi in care-şi lumea că eu nu divorţez. gat, despre oamenii şi mi colţ de ţară cu oameni har
in familie gostea sa pentru femeia pusese multe speronţe. EU AM NEVOIE DE TATĂ nimalele locuri bunedorene. nici, buni şi primitori, cu
care nu era soţia dumnea - Ştiam câ de-acum o PENTRU COPII. E nevoie de
...Intr-adevăr ! Pe la jumă Drumeţiile lungi in îm păsări, plante şi multe
lui. să le fie şi mai greu ~- ne tatăl lor drept. Şi ce dacă
tatea lunii septembrie a a- - Ştiţi, noi am fost con prejurimi, urcuşul munţilor, flori, care ne-au înfrumuse
nulul trecui T.A. a solicitat spune bunica celor patru sînt copii mari acum ? A- stringerea plantelor medici ţat zilele. Toate frumuseţile
cubini. Ce-am făcut în anii copii Axinie, o femeie deo cum le trebuie mai mult ca
şi a primit de la întreprin nale n-au reuşit să ne obo acestea, ca şi cele de la
pentru ăştia se poate chema o a- sebit de înţeleaptă. O fe aricind. Cine să-i îndrume
Vremea derea hunedoreană un ventură ! meie de 65 de ani. l-am spre viaţă ? Mai e oleacă şi sească, loamea de frumu noi, ca şi Dunărea şi Ma
instabilă transfer pentru localitatea seţe a fost mai tare, iar bâ- rea nu pot li descrise.
r noros. Zgircit la vorbă. Tăcut. dat eu, cum am putut, o să trebuiască să fie irinii satului, ca bacii de Greşeşte cine crede că
ocale de unde-şi avea familia. Bucu Posac. ?. 000 de lei. A mai primit socru-mare. Are flăcăi de
de des- ria o curtenilor din sat a fost de la o mătuşă încă o mie însurat. De ce să-şi dez la munte, au scuturat colb le-a imortalizai in cuvinte,
Vlntul mai mare decit supărarea „EU AM NEVOIE vechi de pe istorii şi mai aşa cum greşeşte cine a-
in sud— DE TATĂ PENTRU COPII" şi am hatărit să căutăm o onoreze copiii ? vechi care fac parte din junge in această parte a
•minimă pricinuită de fuga cu doi văcuţă pentru suma aduna ...Şi mama plinge. Conti ţării şi nu se îndeamnă să
:<c 15 şi ani în urmă a lui T.A: Le Da, ştim I Dragostea de tă. Din banii pe care-i mai nuă să plingă. De mulţi viaţa acestor locuri.
iea ma- lioara, din pragul casei, mamă e una singură ! Uni avea nora mea, eu am în an: tot asta face. Munceş Din dragoste de muncă vadă totul, cu ochii minţii
i 31 de şi cîntec am alcătuit un şi sulletului, să simtă că a
striga !a vecinii ei cit o ţi că, infinită, pătimaşă ! drumat-o să cumpere de o te, îngrijeşte o gospodărie,
e în gu nea gura : „Am din nou - Laurii din cununa vie mie de lei porumb pentru o casă, copiii şi... plinge. scurt program, prezentat băut frumuseţe şi lumină,
iţi cerul tătic !“. Rudele şi-au impus ţii mele si'nl copiii mei. Nu mămăliguţă la copii şi cu (Va urma) locuitorilor satelor Plai şi şi dragoste, cum am simţit
t averse Criş. Prin glasul dulce, tre noi, cei din Jara de Sus,
de des- să uite de plecarea lui. ştiu dacă le-am spus-o cei 300 cîţi ii mai rămaseră murat de emoţia dorului de (Elevi din Suceava, aflaţi
Vlot.eoro- Fără reproşuri. Fără do vreodată aşa, cu vorbele să meargă la tribuna] Io CONSTANTA POPESCU -
i. Pron- jeni. I s-o creat un ioc de astea. Dacă n-am lăcut-o e Botoşani să-l dea in jude CORPADE mîndra noastră Suceavă, în tabăra pionierească de
pionierii Nicoleta Petruneac, ia Blăjeni).