Page 25 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 25
Vizita d e lucru
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂ!
Iu * Nicolae Ceauşescu iu unităţi
economice din Capitală
S 1 8 IM IS M II Ceauşescu, Partidului Nicolae al secretarului general al întocmai au fost a directo
transpuse
trecut,
l
o
T
a r ă ş u
v
partidului
secretar
gene
cu
colectivele
in
fapt,
rul
întreprinderii,
arătat
de oameni ai muncii din
al
ral
Co
unităţile
că, pe baza acestor pre
colectivul
răspundere
din
Republicii Socialiste Româ
unităţii
industriale
centralele
şi-a
AL COMITETULUI JUDEŢEAN munist Român, preşedintele tori de vizitate, cu fac şi ţioase orientări, realizat şl
nia, a vizitat, sîmbătă di
mineaţa, importante între ministerele de resort des depăşit toţi indicatorii de
prinderi industriale din pre modul în care se rea plan pe primele şase luni
Capitală. împreună cu se lizează sarcinile pe anul ale anului; sarcinile de ex
cretarul general al partidu în curs. în acest cadru s-au port, de pildă, au fost de
lui, la vizită au participat stabilit, totodată, măsu păşite cu 8,2 la sută.
Anul XXXIV, nr. 7 697 DUMINICĂ, 8 AUGUST, 1982 4 pagini - 50 bani
tovarăşa Elena Ceauşescu, rile ce se impun pentru A fost prezentat noul de-
tovarăşii Constantin Dăs- îndeplinirea integrală şi la pozit-atelier de materiale
timp a prevederilor actua
călescu, Emil Bobu, Gheor-
f ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI 1 \ ghe Oprea şi Gheorghe lului cincinal. bează ideea păstrării aces
sudură,
de
înglo
care
Pană.
Vizita a început la între
în
scumpe
tor
materiale
prinderea de utilaj chimic
Desfăşurată
atmosfe
în
condiţii ireproşabile şi care
ra de patriotism revoluţio
\ nar, de muncă intensă, de „Griviţa Roşie", unde mun asigură cu ajutorul calcu
tehni
citorii,
şi
inginerii
NAŢIONALE A POPORULUB NOSTRU j latorului, un control rigu
I puternică emulaţie speci cienii au făcut o entuziastă ros asupra consumului lor.
fică întrecerii socialiste ce primire tovarăşului Nicolae în fiecare hală, tovară
ŞB A ZILEI MINERULUI se întîlneşte pe întreg cu Ceauşescu. şul Nicolae Ceauşescu dis
prinsul ţării în aceste zile Dialogul de lucru începe cută cu muncitorii şi
preme rg ă to are an i ve rs ăr i i în faţa unor grafice ilus- tehnicienii, interesîndu-se
întreprin
Un călduros omagiu zilei de 23 August —■ ma trînd activitatea secretaru de condiţiile lor de muncă,
derii.
Raportînd
rea noastră sărbătoare na
ţională —, noua întîlnire lui general că indicaţiile de preocuparea pentru în-
minerilor iieisua lo de lucru a prilejuit un date la vizita precedentă, (Conîinuare în pag. 4)
din luna august a anului
dialog direct şi aprofundat
Unul dintre cele mai muri deosebit de impor
puternice detaşamente tante ale economiei na
ale clasei noastre mun ţionale, cum sînt energe In fermele zootehnice
citoare — minerii — au tica şi metalurgia, iar
drept simbol al preţuirii prin acestea indirect în
muncii şi realizărilor în multe ale sectoare ale Toată atenţia realizării efectivelor
producţie o anume zi din producţiei materiale şi
augustul fiecărui an. îi ale vieţii sociale. Raport j
sărbătorim azi pe mineri. Munca lor este nu doar şl a producţiei animaliere!
Le omagiem nobila mi preţuită de partid şi de muncitoresc \
siune de a aproviziona stat, dar şi susţinută con îndeplinirea sarcinilor muncii-, întăririi ordinii şi fondul de stat între 1100—
.ţara cu materii prime şi secvent, concret, prin ECONOMII *1 de plan privind creşterea disciplinei, a răspunderii 1 150 1 lapte.
resurse energetice, le a- fondurile mari ce sînt a- LA COSTURILE ţ efectivelor i?i a producţiei in muncă sarcinile de plan — Asigurăm tot timpul
preciem curajul şi hărni locate pentru dezvolta DE PRODUCŢIE ^ animaliere constituie pen se îndeplinesc în bune con anului, atît iarna cît şi va
cia clin abataje, realizări rea şi modernizarea ca tru colectivele fermelor diţii. Indicatorii de plan la ra, o bună furajare şi în
le pe care le obţin în pacităţilor de producţie, De la începutul acestui \ zootehnice obiectivul prin efectivele totale şi matcă, grijire a întregului efectiv
producţie. mecanizarea lucrărilor an şi pînă în prezent, mi cipal al întregii lor acti la viţei şi montă, la pro de vaci, juftinci şi tineret
Ei, minerii — din Va miniere, îmbunătăţirea nerii de Ia Deva şi Mun vităţi. Cum s-au realizat ducţia de carne şi lapte, afe — ne spuneau tovarăşii Eu~
lea Jiului şi Poiana Rus- condiţiilor de muncă şi cel au obţinut lună de \ indicatorii de plan în doua renţi primelor şapte luni frosina Bufnea, inginer şef
căi, clin Ţara Zarandului, de viaţă. Azi, în majori lună rezultate tot mai unităţi agricole vecine şi ale acestui an au fost în şi Axente Viţionescu, pre
Deva, Cerlej, Muncel, Boi- tatea minelor din Valea bune. însumîndu-le ele cu posibilităţi asemănătoa depliniţi şi depăşiţi. Acum şedinte al C.A.P. întreaga
ţa — sînt conştienţi că reprezintă o depăşire a activitate din fermă se des
Jiului, cărbunele se taie re : C.A.P. Haţeg şi C.A.P. ferma are un efectiv de făşoară pe bază de pro
patria are tot mai mare şi se încarcă mecanizat, planului la producţia Unirea ? 506 bovine, din care 311 gram. Animalele trebuie
nevoie de produsul mun transportul se desfăşoară marfă cu 7 milioane Iei, La ferma zootehnică a vaci şi juninci. Producţia
cii lor, de cărbune şi de C.A.P. Haţeg, datorită u- hrănite, adăpate şi mulse
minereuri, utilizate în ra (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag a 2-a) de lapte marfă s-a depăşit la orc fixe. îngrijirea cor
nei bune organizări a cu 300 hl, iar ia carne s-au porală, curăţenia în adă-
livrat 15 tone din planul N. BADIU
■ ■■ ■ '• i anual de 21 de tone. în pre
fel - „ î, V . • fiii i m m m m zent se livrează zilnic la (Continuare in pag. a 2-aJ
. Ipl in xŢ.y.yŢ. :]
•; i •
Ifcilll! .V - '-
aii Plenara coral a Consiliului judeţean
N .
judeţean
al O.D.U.S.
|| sgmmm
Ieri a avut Joc la Deva, a planului şi angajamente
plenara comună a Consiliu lor pe anul 1982. De ase
lui judeţean al Frontului menea, plenara a analizat
Democraţiei şi Unităţii So activitatea desfăşurată de
cialiste şi Comitetului ju comitetele teritoriale ale
deţean al Organizaţiei De O.D.U.S. în scopul întări
mocraţiei şi Unităţii Socia rii politico-organizatorice a
liste. Plenara a examinat organizaţiilor locale şi a
participarea organelor şi adoptat măsuri corespun
organizaţiilor componente zătoare în acest sens.
ale F.D.U.S. la realizarea în cadrul plenarei a fost
planului de dezvoltare e- dezbătut şi aprobat pla
conomieo-socială a judeţu nul de măsuri privind sar
lui şi a stabilit măsuri cinile ce revin consiliilor
pentru intensificarea con locale ale F.D.U.S. şi or
Dup fi cc a încheiat primul ciclu de exploatare cu complexul mare cu rezultate remarcabile, cxlrăgînd peste tribuţiei organizaţiilor de ganizaţiilor componente în
200 000 tone de cărbune, briga da condusă de maistrul Ilie Amorăriţei, de la întreprinderea minieră Urac ani, se află masă şi obşteşti la mobili desfăşurarea campaniei
în faţa unui nou examen. Executând în timp record montarea complexului intr-un nou abataj — blocul I nord, stra zarea largă a tuturor oa electorale pentru alegerile
tul 17—18 ;— destoinicul briga dier împreună cu ortacii săi speră ca pînâ la finele anului să extragă cu complexul de
secţiune mare, mai mult de 120 000 tone de cărbune. în cinstea „Zilei minerului", ei au intensificat lucrările de menilor muncii în vede de deputaţi în consiliile
montare, urmind ca mîine complexul să intre în funcţiune în cel de-al doilea ciclu de exploatare. rea recuperării restanţelor populare municipale, oră
si îndeplinirea exemplară şeneşti si comunale.
o _ © _ s _ o — e _ o — o _ o _ © _ o _ © _ © _ ® _ 0 _ o _ o - a _ o _ © _ ® _ o _ s » _ o _ w _ w _ o _ o
în conducerea efortului rea, cc reparaţii trebuie
colectiv din schimbul său, Timpul muncii @st@ timpul ordinii şi disciplinei. făcute ş.a.m.d. Prinde bine
organizaţia nr. 3 de la în acest control.
treprinderea „Marmura" Cum îl fructifică fiecore om? M.T. : Stăm mai des de
Si meri a veghează cu răs vorbă cu cei Care mai o-
pundere sporită ca timpul bişnuiesc să se abată, în-
muncii să se bucure de res obştesc şi îndeplinirea con multitudine de laturi. Cu.m tat şi uncie neajunsuri în — în toată unitatea am tr-un fel sau altul, de la
pect deplin din partea fie ştiincioasă a sarcinilor de abordează organizaţia de efectuarea controlului asu instituit măsuri care să a- normele disciplinei. Nu lă
cărui om ai muncii, indi plan. Conţinutul acestuia a bază aspectele prezenţei la pra modului in care se sigure o bună desfăşurare săm oamenii să greşească.
ferent de locul în care lu fost larg popularizat în lucru, folosirea integrală a respectă programul de lu a procesului productiv. Cu unii chiar avem de lu
crează. secţii şi ateliere, dezbătut timpului de muncă ? cru la fiecare loc de mun Precizarea vine din par cim timp mai îndelungat.
cu toţi lucrătorii schimbu — Dezbaterea prevederi că, că mai avem oameni
Acestei preocupări îi sînt tea tovarăşului Ilie Stoica, Aşa a fost frezorul Aurel
subordonate o multitudine lui, dar înainte de toate secretar adjunct cu proble Ştefan. Lipsea nemotivat
de forme şi mijloace ale în organizaţiile de partid, In conducerea activităţii economice — spirit mele organizatorice în co de la lucru, altă dată a
muncii organizatorice, de sindicat şi U.T.C. — ne mitetul de partid din în fost trimis acasă pentru că
spune maistrul Mircea Tu-
propagandă şi administra de partid, exigenţă, rezultate concrete treprindere. Şi tot el con venise în stare de ebrieta
tive. De un real f^los în dor, secretarul organizaţiei tinuă : te. L-ani pus în discuţia
munca organizaţiei de bază de bază. Atenţie deosebită — Secretarii organizaţii colectivului şi acosta a de
sînt prevederile Decretului am acordat cîtorva locuri lor decretului a constituit care absentează de l.a lu lor de bază, ceilalţi mem cis să nu mai fie primit la
nr. 400, care a stabilit mo mai importante, cu grad un bun prilej pentru a a- cru, alţii care viin cu întîr- bri ai birourilor au obliga lucru. A revenit şi, prin-
dalităţi concrete prin care sporit do pericol, cum ar naliza în,tr-o orientare mai ziere, sau sub influenţa al ţia ca la fiecare început tr-un angajament propriu,
trebuie să se acţioneze fi centrala termică, staţiile amplă întreaga stare dis coolului, care pleacă, Sub de schimb să se edifice a fost reprimit, dar a tre-
pentru instaurarea şi con de trafo şi pompe, atelierul ciplinară din întreprindere, diverse pretexte, înainte do cum începe lucrul, care
solidarea spiritului de or de ttm,plane, depozitul de prezentînd oamenilor şi terminarea schimbului si este prezenţa, cine lipseşte, CORNEL ARMEANU
dine, disciplină şi răspun carburanţi. măsurile ce se impuneau. multe altele. care, în ce stare a venit,
dere în apărarea, avutului — Disciplina însă are o Cu acest prilej am consta — Ce aţi întreprins ? cum se stă cu aproviziona (Continuare în pag a 3-a)
