Page 26 - Drumul_socialismului_1982_08

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Vatră veche, vatră nouă de cărbune r ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE A POPORULUI \ Praf

De aproape patru decenii Acestui deziderat major sînd zi de zi spre randa­
•— de la eliberarea ţării —, li stnt subordonate străda­ mente tot mai mari. NOSTRU Şl A „ZILEI MINERULUI" DUMINICA.
dar mai intens de 17 ani, niile şi căutările tuturor • in amplul proces de
de la Congresul al IX-lea minerilor, ale constructori­ mecanizare a lucrărilor mi­ < 8,08 Tclcvaca şi
8,0) Omul
el partidului. Valea Jiului lor de utilaj minier, ale niere, I.M. Lupeni a fost Un călduros omagiu Raport muncitoresc 9,00 De strai
parcurge epoca unor pro­ proiectanţilor şi cercetăto­ dotată cu fonduri fixe de {Urmate «lin pag. 1) 9,30 BueuirMt
funde prefaceri înnoitoare, rilor. Dar poate ar trebui ia începutul acestui an în (Urmare din pag. I) rifice în cît mai mare 10,00 Viaţa sa
11,45 Lumea
înnoitoare pe toate planu­ să ne referim, mai concret, valoare de peste 200 mi­ măsură şi la niveluri tot iar la producţia netă cu i::,ooAlbum i
ri 1** : al dezvoltării indus­ la câteva realizări- dobîn- lioane lei, zestrea ei tehni­ pe fluxuri de benzi, lu­ mai ridicate cărbunele 4 milioane lei. In aceeaşi 17,«0 Teatru h
triale. al modernizării ac­ clite în această perioadă că totală ajungând ia 2,3 crările de pregătiri şi şi minereurile extrase, perioadă, economiile ia şatinii".
Vinâtoar
tivităţii productive, al vie­ premergătoare „Zilei mine­ miliarde lei. Activitatea şi deschideri se execută cu constructorii de utilaje costurile de producţie în­ 18,89 Micul e
ţii materiale şi spirituale. rului" şi marii sărbători strădaniile minerilor se cer utilaje moderne de ma­ miniere de la Petroşani sumează 4 milioane Ici. cel miei
Privita prin prisma cărbu­ naţionale a patriei — 23 ridicate la nivelul dotării re randament. O serie de şi, Crişcîor le vin în aju­ 19,00 Teicjurn
19,30 A pa(Tb
nelui, vechea vatră a Văii August. Să le punctăm : tehnice aşa cum dovedesc utilaje, instalaţii şi teh­ tor minerilor prin reali­ DEPĂŞIRI moment
Jiului este astăzi mai nouă brigăzile de la complexele nologii de exploatare au zarea de utilaje, instala­ LA LUCRĂRILE 19,40 Arc pest
si mai prosperă ca oricînd. mecanizate conduse de fost promovate şi în sec­ ţii şi echipamente care să DE PREGĂTIRI August
reportaj
Acest incontestabil ade­ VALEA JIULUI Constantin Popa, Paul torul extracţiei minereuri­ le uşureze eforturile şi să Muncind cu hărnicie, 30.00fiinţarea
văr se relevă an de an, Grasu, Teodor Bonealo şi lor. Ştiinţa şi tehnica le sporească randamentul minerii de la Ţebea ra­ judeţ itt T
mai pregnant de „Ziua mi­ alţii. înaintată sînt prezente în muncă, în timp ce spe­ portează, de ziua lor, de­ 31.00 Film ort
nerului". atunci când cei ce « La Paroşeni a intrat în « La acţiunea de întraju­ tot mai mult în proce­ cialiştii din cadrul celor păşirea planului „Ia zi” i îerii mes
ultima p
aduc la ziuă nepreţuita producţie, pentru prima torare muncitorească „Hui­ sele de preparare a căr­ două institute de cerce­ la lucrările de pregătiri 22,05 Teicjurn;
hrană a industriei — căr­ dată la mina de aici şi lă — Cîmpu lui Neag", bunelui şi a minereuri­ tări şi proiectări miniere cu 190 ml. O contribuţie 22,30 Autograf
bunele, azi mai necesar ea pentru prima dată in stra­ producţia de cărbune rea­ lor, în construcţia de uti­ din Petroşani şi Deva îşi însemnată Ia acest succes la marc.
niciodată — îşi fac bilan­ tul V, un modem complex lizată suplimentar de la în­ laj minier. Minerii lucrea­ pun în valoare inteligenţa şi-a adus-o brigada lui
ţul muncii şi al realizări­ mecanizat de susţinere şi ceputul anului însumează ză azi în depline condi­ creatoare in scopul ridi­ Traian Băjan, care a rea­ LUNI, 9
lor, privindu-şi activitatea tăiere de construcţie româ­ mai mult de 63 000 tone de ţii de securitate a mun­ cării permanente a cali­ lizat în plus 100 ml.
şi viaţa din toate unghiuri­ nească — SMA 1 — reali­ cărbune. cii, iar împreună cu co­ tăţii muncii şi produselor 1:7,08 Emisiune
le. De astă dată. sărbătoa­ zat la întreprinderea de u- # Dintre sectoarele mi­ piii, cu familiile lor duc din minerit, a creşterii INSTALAŢII maghiarii
rea minerilor din Valea tiiaj minier Petroşani. în­ nei Vulcan, cele mai bune o viaţă lipsită de griji, eficienţei acestei impor­ SI UTILAJE PENTRU 17.50 1 801 fie t
J i u l u i aduce în prim-plan credinţat unei experimen­ rezultate la zi le are sec­ avînd la dispoziţie a- tante ramuri industriale. MECANIZAREA 18.00 Închidere
iui
preocupări şi răspunderi tate brigăzi in exploatarea torul 1, care a extras peste partamente confortabile, Sărbătorim „Ziua mine­ MINELOR 20.00 Telejurna
sporite, desprinse din în­ complexelor mecanizate — pian mai mult de 16 000 to­ şcoli, creşe şi grădiniţe, rului” într-un climat de Pentru minerii din Va­ 20,20 Arc pesfr
demnurile si indicaţiile în frunte'cu şefii de schimb ne de cărbune, depăşiri o vastă reţea comercială, puternică angajare mun­ lea Jiului, în acest an, August 11
Minerului de Onoare al Victor Romeghea, Mihai substanţiale avînd brigă­ multiple posibilităţi de citorească şi patriotică harnicii constructori de 20,48 Cadran c
Arii, tovarăşul Nicolae Htrtop, Mihai Brătescu, zile conduse de Gheorghe petrecere plăcută a tim­ pentru înfăptuirea hotă- la întreprinderea de uti­ 21.00 Roman-lo
Ceauşescu, de a creşte ne­ Constantin Bodescu şi Cos- Sava, Mihai Neştian, Şte­ pului liber. Partidul nos­ rîrilor Congresului al laj minier Petroşani au i cele (inij:
soitul 3
contenit producţia de căr­ ti'că Dorobăţ — noul utilaj fan Gantz, Mihai Dudescu. tru, tovarăşul Nicolae executat mai multe uti­ 21.50 TeSejurna
bune cocsifrcabii .şi energe­ realizează productivităţi de S-ar putea vorbi mult Ceauşescu personal, le XII-lea al P.C.R., reali­ laje şi instalaţii, menite 22.00 11 in aîîiutt
tic. 10—12 tone pe post, avan- despre minerii Văii Jiului poartă minerilor o grijă zării integrale a prevede­ să crească randamentele frumoase
azi, de ziua lor, despre hărni­ deosebită, ei fiind primii rilor de plan în toate de extracţie în subteran, Slute.
cia unor brigăzi de ia Lo- care au beneficiat şi be­ sectoarele de activitate cum sînt: complexe me­
O a m e n ii d a u m ă s u r a h ă r n ic ie i nea şi Petrila, Dlija şi A- în acest al doilea an al canizate, combine, insta­
neficiază de o serie de laţii de perforat, piese de
ş i v a lo r ii lo r ninoasa, Bărbăteni şi Live- avantaje materiale şi cincinalului avînd îndrep­ schimb, grinzi articulate Kadk
şi
calităţii
zeni, a preparatorilor dc ia
sociale.
eficienţei,
Lupeni, Petrila şi Co­ do susţinere, au asimilat
Oră de bilanţ şi pentru autori ai acestor realizări? Alături de mineri, u~ tar preţios valoroasele o- o instalaţie hidraulică do ’ u'OiRBŞTl
& de
minerii din subpăminturile — Sînt mulţi, desigur — rceşti, a celorlalţi oameni măr la umăr cu ei, pre­ rientări şi indicaţii date comandă, iar în prezent i “/.ameţii; 7,00 «
ai muncii implicaţi în pro­
zonei moţilor crişeni. Ci­ apreciază Constantin Bor- ducţia de cărbune. Cu toţii, paratorii — de la Lupeni, de secretarul general al lucrează Ia realizarea iu 00 dc mim
frele sînt revelatoare pri­ şa. preşedintele comitetu­ prin munca şi realizările Petrila şi Coroeşti, de ia partidului, tovarăşul unui nou complex me­ J dioprogramul
vind hărnicia şi dăruirea lui sindicatului : mineri, Deva, Teliuc şi Gurabar- Nicolae Ceauşescu, la canizat — S.M.A. P2 — ’ Magazin dumi
dau
lor
industriei
forţă
De toate pont:
k>r in muncă, hotărîrea de electromecanici, prepara­ Văii Jiului, semnează zi de za, dc la Certej si Boiţa plenara lărgită a C.C. al destinat exploatării stra­ Radiojurnal ;
<i extrage cantităţi sporite tori, specialişti, construc­ — se străduiesc să valo­ P.C.R. din 1—2 iunie a.c. ielor subţiri de cărbune. tra de muzicii
de minereuri. Ele repre­ tori de utilaje miniere, oa­ zi în cartea profundelor (liotele viziunii,
zintă sporuri de producţie meni care dau zi de zi sale prefaceri socialiste. Dintcu; 13,30 '
dorice ; 14,00
<{e aproape 15 tone cupru, în producţie întreaga mă­ 14,30 Vîrste a
.«) tone zinc, 800 tone sulf sură a hărniciei şi valorii românesc ? 14,
lor. Să-i numim doar pe ta mimmî gistrârile Maxi
15.00 Clubul a-
ÎN ŢARA cîţiva dintre cei 386 de f Buletin tle işti
fruntaşi în producţie din Sînt eu, sini stea, miner, sînt Prometeic.. direct... Ratî
ZARANDULUI întreprindere în primul se­ Sînt cuib în cuibul erelor de munte. 17.00 Rad in mag;
mestru al anului curent: Acolo, unde pietrele fierbinţi lor : 17,30 Dive
cloric; 13,00
în concentrate, mai mult Nicolae Mursa, Visalon îmi beau sudoarea caldă dc pe frunte. ştiri; 18,05 Puii
de 4<io tone calcită şi 1 300 Munteanu, Nicolae Gheaţă, E-adînc... dar niciodată nu mă plîng Muzicoteca j
i !ie bentonită, 120 tone de Teodor Keier (cel mai bun Chiar foamea de lumină de m-apasă 20.00 Radiojurn
citai Mari a Ci
utiiaj minier, tonte însu- in clasamentul individual Sau toate de-au rămas atît de sus : Turneul mdot
mind o producţie marfă al hărniciei pe şase luni Femeia, cerul, pruncul meu în faşă. , Consemi5$i/i*i;
sup.imentară de circa trei din an), Sever Bud, Ioan jurnal; 22,10
sportiv ; 22,30
milioane lei. Iovu, llisie Ana, Gheorghe Cărbunele îl simt sclipind in mîini hanţelor edeb
— Cum au fost obţinute Ju-rca, Traian Ciocan, Ioan Ca un sărut fierbinte dat de-o fată ; ' ' in de ştiri;
a- este succese în produc­ Ţibuleae. Aici nu răsărim din gol dc cer : ] tir ţ dans ; 24,0(
i ştiri ; 0,05—5,00
ţie ? — Ce îşi propune colecti­ Intre formaţiile cu realizări constant bune in producţie Ca griul sfînt noi răsărim din vatră. muzical
— Evident, prin price­ vul în perioada pînă la de la întreprinderea minieră Barza se numără şi brigăzile Cînd dogoreşte ortul din lopeţi
perea si dăruirea în mun- 23 August, pînă la Confe­ conduse de Pavei Stoica şi Petru Balea, din cadrul ra­ Şi colbul se dizolvă în sudoare,
1 ă ale întregului colectiv, rinţa Naţională a partidu­ ionului Ruda, sectorul Valea Morii. Aş vrea tot Jiul, mamă, să-l aduci IM Ei
lată-i împreună cu cîţiva ortaci, diseutind despre o nouă
in frunte cu comuniştii, lui si pînă ia sfir.şitul anu­ zi fructuoasă dc muncă, in care şi-au depăşit planul, ca
prin conştiinţa lor politi­ lui ? de obicei, cu peste 20 la sută. Să-l sorb din lutul galben de ulcioare.
DEVA:
că şi profesională de a în­ — Majorarea sporurilor Să prind putere, dragoste, curaj, turlseşte Caiet,
(Pa:
tâmpina „Ziua minerului" de producţie de pînă acum, Pe cîmp do rouă însetat dc stele mi se întîmplă
şi marea sărbătoare naţio­ finalizarea anului econo­ Azi veşnicia nopţilor s-a stins (Acta); hunei
nală a poporului nostru — mic 1982 cu planul înde­ Adunare festivă In cupa de sudoare-a frunţii mele. lot de formuîi
23 August, cu rezultate deo­ plinit integral, la toţi in­ căra) ; Semr
(Siderurgistiil);
sebite în producţie, de a dicatorii şi ia toate pro­ Răsar, apun ca o cerească stea rilor (Arta); r
pune cu tenacitate şi nă­ dusele, pregătirea temei­ Casa de cultură a sin­ ehis, director tehnic al Cu chipul plin de pulberi milenare, structorul); p
dejde umărul la dezvolta­ nică a producţiei celui de dicatelor din Petroşani a C.M.V.J. Cu fruntea arsă de iluminări Ştefan Luchisi
Tess — seriile
rea cconomico-socială a al treilea an al cincina­ găzduit ieri după-amiază în atmosfera de pro­ Şi inima o lespede de soare. iembric) : LUI :
patriei — ne spune Viorei lului calităţii şi eficienţei, adunarea festivă consa­ fund ataşament faţă de AUGUSTIN ŢANCA Iii (Cultural) ;
Popa, secretarul comitetu­ pe care-4 vrem mai rodnic crată „Zilei minerului". politica partidului şi sta­ Un echipaj pen
re
(Luceafărul;
lui de partid al întreprin­ din toate punctele de ve­ Sute de mineri, tehnicieni tului nostru, de adâncă Superpoliţistul
derii, preşedintele consiliu­ dere — conchide Nicolae si ingineri din cele 10 în­ angajare pe frontul băr­ PETRILA: lub
lui oamenilor muncii. Lungu, directorul între­ treprinderi extractive ale Cei mai buni dintre cei buni te feţe, seriile
citoresc) ; ANII
băţiei
cărbune
pentru
— Cine sînt principalii prinderii. municipiului .şi din unită­ mai mult şi mai bun, re­ La Brad, în cadru) recent Pc lot parcursul concursu­ vestea lui T
11 y (M, u n e i
Mai ml! şi m a i b in e — ţile aparţinătoare Combi­ prezentanţii miilor de încheiatului concurs profe­ lui gazdele, oamenii muncii ORICÂND Deşi
natului minier Valea Jiu­
la
întreprinderea
minie­
de
ce
(Retezatul);
sional dotat cu „Trofeul mi­
din
lui au fost prezenţi la mineri adoptat Valea Jiului nerului" s-au întilnit cei mai ră din Barza, s-au aflat la nişlea din adin
au
textul
unei
Imperative p e r m a n e n t e sărbătoarea care omagia­ telegrame adresată C.C. buni dintre întreaga ţară. Par­ talitatea şi asigurarea unor roşie); GURAB.
înălţime în ce priveşte ospi­
minerii
cei
mai
din
ţii in flăcări (î
buni
ză şi cinsteşte munca e- al P.C.R., personal secre­ ticiparea la faza finală a condiţii optime pentru des­ RAŞTJE : Cei
de
Im­
finale.
(Patria):
concursuri făşurarea
fazei
Câmp
fost
precedată
Exploatarea minieră Ghe­ liuc. Preparatorii au depă­ roică, dîrză si curajoasă tarului general al parti­ desfăşurate in întreprinderi­ presiile culese la adresa or­ ra): GEOAG1U
buri are ponderea în acti­ şit planul la concentratul le miniere şi institutele de ganizatorilor în urma discu- cu libelule (U'a
vitatea de producţie a în­ de fler cu aproape 4 000 de a bărbaţilor ce scot din dului, Minerul de Onoa­ cercetări şi prospecţiuni geo­ cuţiilor purtate cu o parte ră) ; HAŢEG :
logice,
nivelul
la
treprinderii miniere Hune­ tone. Această realizare a adîncuri bogăţiile pămîn- re, tovarăşul NICOLAE lor şi centralelor miniere. combinate­ dintre concurenţi sint dintre mano (Dacia
cele mai plăcute.
Numele meu a
doara. Pînă la această da­ permis onorarea integrală tului. CEAUŞESCU, prin care în prima zi de concurs, 5 Ne-au reţinut atenţia cu­ LAN : Echipaj:
tă, colectivul unităţii a ex­ a contractelor. Adunarea festivă a fost se exprimă hotărîrea de august a.c., finaliştii s-au vintele simple, pline de sim­ T-1T (Casa \
Ia
tras peste 490 000 tone ml- S e c ţ i a nemeialifere deschisă de tovarăşul Vio­ a contribui cu abnegaţie întrecut, măiestria proba practică, ţire rostite dc Laurenţiu Fon ta mara —
(11
Iunie)
;
în
Zla.şti. Planul de producţie muncitorească la întări­ oiţe unei armături confecţionării Cortuneanu, miner şef de întoarcere la
de susţi­
este depăşit Peste 58 000 rei Faur, prim-secretar al rea bazei energetice şi de nere a zăcămîntului minier. brigadă la întreprinderea dinlii (Mureşul;
minieră
Vatra Dornei
POIANA R USC Al tone de dolomită au fost Comitetului municipal de materii prime a ţării, la Proba teoretica, programată vor rămîne mult timp ; „Ne tenţie Ia Pană
înti­
(Lumina) ; OH
extrase, prelucrate şi expe­ partid, primarul munici­ dezvoltarea economică şi în ziua următoare, a constat părite în memorie intîlnirile cu jiami haiti
întrebări
diate beneficiarilor. piului. Despre semnifica­ socială a frumoaselor a- în răspunsuri la verificarea şi schimburile utile de expe­ rul)
au
urmărit
care
ncreu de fier, cu un con­ Pentru obţinerea acestor ţia „Zilei minerului", de­ cunoştinţelor profesionale, a rienţă avute cu harnicii mi­
neri’de la Barza. De aseme­
ţinut mediu în fier supe­ succese, minerii din Poiana şezări minereşti din Va­ însuşirii normelor de tehnica nea, prin posibilitatea ce ni
muncii
în
nu
şi,
rior celui planificat. Uuscăi au aşezat cap ia cap spre locul şi rolul deose­ lea Jiului, la înflorirea securităţii rind, a nivelului de s-a oferit de a vizita expo­
ultimul
Secţia minieră Teliuc. multe zile de muncă, de bit pe care acest înaintat patriei noastre socialiste. pregătire politico-ideologică ziţia realizărilor tehnice din
Mu­
mineritului,
Colectivul de muncă de neodihnă. Brigăzile lui detaşament muncitoresc în încheierea adunării a participanţilor. domeniul mineralogic am a reuşit Timpul pr-ahi
aici raportează, în cinstea lonn Z. Pop, Ioan P. Chi- îl are în dezvoltarea eco­ festive a avut loc un sem­ dc La sfîrşitul celor două zile zeului mai bine sta­ ziua de ii ung:
înţelegem
bine să
mai
întreceri,
cei
„Zilei minerului", depăşi­ riac. Ştefan Onuţe, Nicolae nomică a ţării, despre nificativ şi reuşit specta­ pregătiţi la loatc capitolele diul actual de dezvoltare a in general ins
rea producţiei fizice cu Potoki, Ştefan Năstase, Mi­ s-au dovedit: Ioan Filip, mi­ mineritului de pe aceste me­ cerul schimbăt
dea averse loc;
peste 2 500 tone metal. E- hai Amariei, Gherasim Mu­ condiţiile noi de muncă, col dedicat sărbătoriţilor, ner, sectorul Musariu I, t.M. leaguri, să-i cunoaştem mai însoţite de dr
Barza — 217 puncte — lo­
îndeaproape
urmaşii
pe
ce­
ficienţn activităţii s-a ma­ reş an, lord adie Scânteie, create prin mecanizarea la care au colaborat for­ cul I ; Gheorghe Leonte, de lor care, acum mai bine de lecirice. Vint
terializat în reducerea cos­ Constantin Crîşmărue, Ghe­ procesului de extracţie maţiile artistice profesio­ la aceeaşi întreprindere — 2000 de ani, scoteau la lu­ slab pînă la mt
minin
turilor la tona de minereu rasim Tecar, Vasile Jurj au din adîncuri, a vorbit in­ niste şi de amatori din 203 puncte — locul II : Lau- mină aurul Daciei". per.itura intre l
prinsă
extras cu aproape cinci coborît zi dc zi în adâncuri renţiu Cortuneanu. r.M. Va­ I grade, inc cca
tra Dorn ei — 19!) pun ele —
lei. să asigure astfel hrana fur­ ginerul Gheorghe Mar- municipiu locul III. MIRCEA D1ACOI4U l i r e 2 4 s i 2 9 d :
Uzina de preparare Te- nalelor.