Page 28 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 697 © DUMINICA, 8 AUGUST 1982
Vizita de Ihotu a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
In unităţi economie© din Capitală
{Urmate din pog 1) talei — Calea Victoria So giile moderne aplicate pen în bune condiţii a investi derea de pompe a devenit toare pe care au avut-o
cialismului. tru obţinerea oţelurilor de ţiilor prevăzute, de creş mai puternică, are o struc orientările date de tova
doinirea sarcinilor de T o v a r ă ş u 1 Nicolae înaltă puritate. tere şi diversificarea pro tură de fabricaţie mai bu răşul Nicolae Ceauşescu,
p! de câştigurile reali Ceauşescu a cerut arhitec în oţelărie, este exami ducţiei, asimilarea de noi nă, iar colectivul său a do- cu prilejul vizitei prece
bună
bîndit
zai- ţilor, constructorilor, edi nat stadiul montajului in produse, utilizarea unor tovarăşul o Nicolae experienţă, dente, pentru ridicarea în
Ceauşescu
' ,a încheierea vizitei, to lilor Capitalei să acorde stalaţiei de tratare în vid tehnologii moderne, redu a recomandat să se facă tregii activităţi la nivelul
varăşul Nicolae Ceauşescu o atenţie deosebită concep pentru oţeluri speciale ino cerea consumului de me totul în vederea scurtării cerinţelor si exigenţelor
a feiicitat călduros colec ţiei, liniei arhitecturale a xidabile şi al noului cup tal şi a cheltuielilor de timpului de asimilare a actualului cincinal.
tivul acestei mari între fiecărei clădiri, astfel în- tor electric de 50 to materiale. Au fost exami pompelor pentru energeti Directorul întreprinderii
nate, de asemenea, proble
prinderi pentru realiză cît tot ceea ce se reali ne. Tovarăşul Nicolae că, în special a celor des l-a invitat pe tovarăşul
rile de pînă acum şi pen zează în această parte a Ceauşescu apreciază anga me privind autoutilarea, tinate centralelor nucleare. Nicolae Ceauşescu să vi
tru preocupările stăruitoa Capitalei să fie frumos, să jamentul colectivului, de sporirea eficienţei econo Secretarul general al parti ziteze o expoziţie, care
re îndreptate în direcţia confere Bucureştiului au punere în funcţiune a a- mice şi îndeosebi îndepli dului i-a felicitat pe oame reunea cele mai recente
introducerii tehnicii noi. tentice valori urbanistice, cestuia cu mult înaintea nea planului la export. nii muncii de la „Aversa” tipuri de televizoare, sta
Cel de-al doilea obiec să reprezinte o zonă de termenului stabilit iniţial, în cadrul acestui cuprin pentru rezultatele înregis ţionare şi portabile, cu
tiv economic vizitat a fost referinţă în arhitectura recomandînd, totodată, con zător şi rodnic dialog cu trate şi le-a urat noi suc diagonale de diferite di
întreprinderea textilă „Da românească. centrarea tuturor efortu metalurgiştii de la „Repu cese. mensiuni, realizate aici.
cia", importantă unitate Următorul obiectiv al rilor pentru punerea în blica”, tovarăşul Nicolae La întreprinderea de în continuare s-au par
a industriei uşoare româ Ceauşescu a cerut specia prelucrare a maselor plas curs cîteva secţii de bază
vizitei l-a constituit între funcţiune în acest an a in ale unităţii.
neşti, care, alături de alte prinderea „Autobuzul". stalaţiei de tratare în vid liştilor să sporească gradul tice vizita începe cu expo
întreprinderi similare din Dialogul purtat de se a oţelurilor. de diversificare a produ ziţia care cuprinde aproa Secretarul generai al
ţară, a cunoscut, în ultimul cretarul general al parti Aceeaşi ambianţă de lu selor şi să asigure indus pe 1 300 de produse finite partidului a urmărit proce
deceniu şi jumătate o pu dului cu specialiştii, cu cru, ce caracterizează fie triilor chimică şi petrolie realizate aici, precum şi sele tehnologice, a stat de
ternică dezvoltare. care dialog pe care secre ră ţevi de înaltă calitate, panouri ilustrînd succesele vorbă cu muncitori şi mun
conducerea unităţii s-a la nivelul tehnicii celei mai obţinute de oamenii mun citoare, interesîndu-se des
Vizita la întreprinderea axat pe probleme legate tarul general al partidului cii pe linia introducerii po pre activitatea lor, feli-
textilă „Dacia" s-a axat pe de realizarea ritmică a îl poartă cu făuritorii de înaintate, similare celor limerilor tehnici în fabri citlndu-i pentru succesele
aspectele fundamentale ale bunuri materiale, se regă realizate în ţări cu o în caţie. obţinute.
îndeplinirii planului de producţiei fizice, îndeosebi seşte şi în Fabrica de e- delungată tradiţie în acest
a celei destinate exportului, domeniu. De asemenea, se Sînt vizitate, în conti Apreciind rezultatele do
producţie, sporirii eficienţei diversificarea producţiei de chipamente pentru centra nuare, cîteva secţii de pro bîndite de colectivul între
economice, creşterii cali autobuze şi autoutilitare, le nuclearo-electrice din ca cretarul general al parti ducţie. La atelierul de prinderii, tovarăşul Nicolae
tăţii produselor. Secre realizarea unor tipuri mo drul întreprinderii, unde dului a indicat să se aibă sculărie şi matriţe, condu Ceauşescu a cerut să se
tarului general al partidu sînt prezenţi Neculai Aga- în vedere în continuare o cătorul partidului şi statu acţioneze, in continuare,
derne, de putere mare şi chi, ministrul industriei valorificare tot mai avan
lui îi sînt prezentate de cu capacitate sporită de sată a metalului şi redu lui nostru subliniază nece pentru creşterea calităţii
către directorul tehnic al transport, aplicarea pro metalurgice, şi Gheorghe cerea importului în acest sitatea de a se asigura în producţiei. Totodată, se
întreprinderii coordonatele gramului de diesolizare, Caranfil, ministrul indus domeniu. continuare creşterea pon cretarul general al partidu
esenţiale ale muncii rod reducerea consumurilor ma triei chimice. derii articolelor din mase lui a indicat să se asi
nice desfăşurate de colec teriale. Secretarul general al T o v a r ă ş u l Nicolae plastice pentru construcţia gure diversificarea pe mai
tivul unităţii. Secretarul general al partidului analizează cu Ceauşescu a urmărit apoi de maşini, electrotehnică şi departe a televizoarelor, să
Pe parcursul vizitării sec partidului, t o v a r ă ş u l specialiştii aspecte legate fluxul tehnologic de extru electronică, de a se crea, se continue procesul do
ţevilor,
a
premieră
dare
ţiilor preparaţie şi ţesă- Nicolae Ceauşescu, este in de pregătirea şi începerea tehnică românească. pe această platformă, o reorganizare a fluxurile;
torie, precum şi în faţa format de către directorul fabricaţiei utilajelor ce vor secţie de scule şi matriţe tehnologice şi de dori
unor standuri înfăţişînd echipa primele unităţi ale în încheierea vizitei, se care să acopere nu numai cu aparatură 'de"'rnasurc, şi
principalele articole incluse unităţii, Aurel Preda, că centralei nuclearo-electrice cretarul general al parti necesarul întreprinderii, ci control specifică. în acelaşi
şi al altor unităţi bucu
în nomenclatorul de fabri în urma indicaţiilor primi de la Cernavodă, impor dului a felicitat pe mun timp, s-a subliniat necesi
te cu prilejul vizitelor pre reştene. tatea creării tuturor condi
caţie al întreprinderii, to cedente, al consfătuirii de tantă investiţie a cincina citori şi tehnicieni pentru în atelierul de inducţie ţiilor pentru realizarea in
varăşul Nicolae Ceauşescu, lucru cu specialiştii din a- lului actual, precum şi e- succesele obţinute şi a urat medie reţine atenţia ba tegrală a contractelor la
tovarăşa Elena Ceauşescu cest domeniu, s-a trecut la xecuţia ansamblelor pen colectivului noi succese în cul pentru acumulatori in
s-au interesat îndeaproape realizarea unor produse tru alte obiective econo îndeplinirea sarcinilor de trodus recent în fabrica export pe acest an.
mice din ţară.
de calitatea produselor, a- noi, mai durabile, mai producţie ce le au pe anul ţie de serie. Prin întreaga sa des
o
v
T
preciind rezultatele bune competitive. Ceauşescu a r ă ş u l Nicolae în curs şi pe întregul cin Constatînd că secţia de făşurare, acest amplu .şi
cinal.
con
recomandă
obţinute de textiliste. Secretarul general al ducerilor ministerelor de fabricare a bacurilor de semnificativ dialog, în care
Pe întreg parcursul vizi partidului este invitat, în resort, specialiştilor pre La începutul vizitei de acumulatori nu oferă spa au fost antrenate colecti
tei în întreprindere, tova continuare să viziteze hala zenţi, ca în centrul aten lucru în întreprinderea ţiu suficient şi stînjeneşte vele unor reprezentative
răşul Ni-colae Ceauşescu, de montaj general a noii „Aversa", t o v a r ă ş u l u i procesul de producţie al întreprinderi industriale şi
tovarăşa Elena Ceauşescu întreprinderi bucureştene, ţiei să se afle asimilarea Nicolae Ceauşescu tovară celorlalte ateliere, tovară de construcţii din Capitală,
a constituit o nouă şi gră
au tost întîmpinaţi de utilată cu agregate de înalt tuturor materialelor nece şei Elena Ceauşescu, le-au şul Nicolae Ceauşescu a itoare mărturie a preocu
muncitoare cu multă dra randament, concepute şi sare. fost prezentate diferite ti cerut să se analizeze posi părilor constante, manifes
puri de pompe de comple
goste şi căldură. realizate în ţară, cu linii în încheierea vizitei, to bilitatea creării unei capa tate de partid, de secreta
1'elicitîndu-le pe harni tehnologice complexe, ca varăşul Nicolae Ceauşescu xitate tehnică ridicată, re cităţi în spaţiul întreprin rul său general, tovarăşul
actua
colectivul
ce. e textiliste pentru suc re asigură mecanizarea o- a felicitat muncii de de prezentative pentru nomen derii beneficiare — „Acu Nicolae Ceauşescu, p- otru
la
configuraţie
ai
oameni
a
la
cesele dobîndite, tovarăşul peraţiilor, o producţie spo clatorului de produse. mulatorul”. Se apreciază, asigurarea celor mal-
Nicolae Ceauşescu le-a a- rită. Tovarăşul Nicolae întreprinderea de maşini de asemenea, că secţia de condiţii de desfăşurare?,^,
drosat, la plecare, îndem Ceauşescu este informat grele pentru realizările ob T o v a r ă ş u l Nicolae articole medicale ar pu activităţii economice, peri-
nul de a continua seria despre modul cum se ac ţinute, îndemnînd să se Ceauşescu a apreciat rea tea funcţiona pe platforma tru înfăptuirea cu succes
realizărilor de pînă acum, ţionează pentru asimilarea depună în continuare efor lizările obţinute şi a ce industrială Dude.şti, evitîn- a planului pe aceri an si
reeomandîndu-le să aibă unor noi tipuri de auto turi substanţiale pentru în rut să se generalizeze ex du-se în felul acesta noi pe întregul cincinal
permanent în vedere uti vehicule, care pînă nu de deplinirea integrală a im perienţa bună dobîndită în investiţii. Pretutindeni, comuniştii
lizarea la parametrii ma mult se înscriau în profi portantelor sarcini ce le-au domeniul înlocuirii piese Vizita secretarului gene Capitalei. toţi oamenii
lor din bronz şi alte me
ximi a capacităţilor, valo lul de producţie al altor fost încredinţate. tale neferoase. ral a! partidului la această muncii şi-au reafirmat, si
rificarea superioară a ma unităţi din ţară. Subliniind că sînt în unitate economică bucu- cu acest prilej, holărirea
teriilor prime, diversifi Pe parcursul vizitei se trunite condiţiile tehnico- în continuare, s-au vizi reşteană se încheie într-o fermă de a face din indi
care;! sortimentelor şi spo cretarul general al partidu materiale pentru realiza tat secţiile de prelucrări atmosferă entuziastă. caţiile secretarului general
rirea calităţii acestora. lui a stat de vorbă eu rea centralelor nuelearo- mecanice' şi montaj, unde In încheierea vizitei în al partidului un mobiliza
T o v a r ă ş u l Nicolae muncitori, interesîndu-se electriee, tovarăşul Nicolae a fost urmărită executarea întreprinderi ale Capitalei tor program de activitate?,
componente
principalelor
Ceauşescu, tovarăşa Elena în legătură cu munca şi Ceauşescu a relevat că tre au fost examinate aspecte de a-şi onora în mod
destinate
e-
ale
pompelor
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi viaţa lor, subliniind ne buie unite forţele din t vi nergeticii, industriei extrac ale dezvoltării actuale şi exemplar sarcinile ce le
în perspectivă a industriei
din conducerea de partid cesitatea de a se acţiona te domeniile care participă tive, agriculturii, metalur revin, precum si angaja
noastre
şi de stat s-au oprit apoi pentru realizarea unor pro la acest obiectiv într-un giei, chimiei, industriei a- ră de electronice, ramu mentele asumate în între
vîrf,
determinantă
în zona Uranus a Capitalei. duse de cit mai bună ca colectiv puternic. cerea socialistă, întîmpinînd
litate. La întreprinderea „Repu limentare. pentru progresul tehnic al cu cinste cea de-a 38-a
Aici au încept din anul Secretarul general al economiei naţionale.
1980 însemnate lucrări e- în dialogul cu factorii blica”, vizita a început în partidului recomandă spe aniversare a revoluţiei
de eliberare socială şi na
dilitare, ce includ sistema de răspundere, cu specia secţia de ţevi pentru ca cialiştilor să acorde în Această analiză s-a des
energetice,
zane
recent
tizarea unei cunoscute ar liştii, secretarul general al construită. continuare cea mai mare făşurat la o importantă ţională, antifascistă şi anti-
tere bucure.ştene, Calea partidului a cerut să se atenţie calităţii produselor unitate pe profil: între imperialistă, de a contri
respecte cu stricteţe mă Secretarul general al prinderea „Electronica". bui necontenit la înălţarea
18 Septembrie. Aceasta va surile stabilite în direcţia partidului, tovarăşa Elena şi să adîncească tipizarea în cursul dialogului de patriei noastre socialiste
avea în viitor şase benzi Ceauşescu au fost invitaţi subansamblelor. lucru, gazdele au eviden pe noi culmi de civiliza
de circulaţie şi va fi flan tipizării pentru adaptarea să cunoască principalele Apreciind că întreprin- ţiat însemnătatea hotărî- ţie şi progres.
cată de un ansamblu de continuă a producţiei la produse ale unităţii, dina
locuinţe cu circa 3 000 de cerinţele beneficiarilor, mica dezvoltării întreprin
apartamente. Pe traseul pentru realizarea integrală derii.
noii artere au fost finali a sarcinilor de plan. ® ROMA. - Primul mi baneze — transmite agen
Pe parcursul vizitei, se
zate pînă acum reţelele La sosirea în întreprin cretarul general al parti nistru italian, Giovanni Spa- ţia palestiniană de presă
doiini, a prezentat oficial,
WAFA.
de apă, termoficare, gaze, derea de maşini grele, to dului este informat, că în sîmbătă, preşedintelui ţârii,
t^’efon, canal. varăşului Nicolae Ceauşescu
şi t o v a r ă ş e i Elena anii din urmă au fost mo Sandro Perfini, demisia ca ES BOGOTA. — Sîmbătă
Se face o scurtă oprire Ceauşescu li s-a făcut a- dernizate laminoarele vechi 2 !S CIUDAD DE MEXSCO. binetului sau. a avut loc la Bogota ce
le, intersecţia Căii 13 Sep ceeaşi primire călduroasă, şi secţiile de prelucrare şi | - La Ciudad de Mexico au remonia instalării noului
tembrie cu viitoarea arte entuziastă. ® luat sfîrşit lucrările celei m BEIRUT. - Trupele is- preşedinte a! Republicii Co
ră „Izvor—Coşbuc". în finisare, la care a crescut de-a doua conferinţe mon- raeliene, sub acoperirea lumbia, Beiisario Betancour
'faţa unor planuri şi ma Vizita secretarului ge producţia cu 20 la sută, J diale asupra politicilor cub unor violente bombarda
chete, vicepreşedintele Con neral al partidului la ceea ce a permis realiza î turale „Mondiacult", or- mente de artilerie, au în Cuartas. La ceremonia de
siliului popular al muni I.M.G.B. începe în secţia rea unor produse la nive | ganizată sub auspiciile! instalare a noului preşedin
lul tehnicii celei mai îna
forjă grea nr. 2, unde sînt
cipiului Bucureşti, infor * U.N.E.S.C.O. Au luat parte cercat, vineri seara, sâ a- te au luat parte peste 70
prezentate realizările pe intate. delegaţii din peste 120 vanseze în vestul Beirutu de delegaţii străine, pre
mează în legătură cu sta primele şapte luni ale a- Oprindu-se la diferite lui în zona Muzeului na
diul lucrărilor grandiosu cestui an la producţia netă, locuri de muncă, tovarăşul * de ţâri membre, între care şedinţi de state, şefi de
lui ansamblu, precum şi cu la beneficii şi export, com Nicolae Ceauşescu a anali şi România, precum şi re- ţional, situat pe aşa-numita guverne, reprezentanţi spe
privire la cel mai impor parativ cu primul an al zat împreună cu specialiştii ( prezentanţi ai' unor orga- „linie verde" ce separă ciali ai unor şefi de state
tant viitor bulevard al nou cincinalului. Sînt prezen prezenţi probleme legate i nizaţii internaţionale. Estul de Vestul capitalei li şi guverne. V
MIC.
lui centru civic al Capi tate, de asemenea, tehnolo de executarea la timp şi < 6 AM i M J fjUoiie aJ8CT3 e mw i aesxa o ***** a
COLEGIUL DE REDACflE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberiu Istrafe (redoctor şef). cia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redoctor şef adjunct), Vasiie Pâţan, Nicoiae Tircob
Lu
asm
Preţul abonamentelor i lunar — 13 leii trimestrial ■— 39 lei; pe 6 luni ~
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru (Sroza, nr. 35 in !
Telefoane ! 11275, 11585, 12157. Telex t 72288. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. O •
TIPARUL j Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzoril voluntari
din întreprinderi şi Instituţii