Page 29 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 29
iN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI
! NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU
m Dimensiuni noi în
oraşul ceferiştilor
Simeria. Cine nu ştie că creşterea capacităţii ei de
oraşul este azi un impor tranzit cu 50 la sută ; s-a
tant nod de cale ferată al mecanizat apoi transportul
judeţului nostru ? Despre coletelor, odată cu construc
amploarea traficului fero ţia unei noi magazii de
viar, despre importanţa şi coletărie. De-a lungul ani
dezvoltarea staţiei C.F.R. lor, staţiile C.F.R. cunosc
ne-a vorbit inginerul prin- noi transformări. In 1968 se •^5 ziar.-.
Anul XXXIV, nr. 7 698 MARŢI, 10 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani
SECVENŢE DIN EPOPEEA La mina Uricani
MĂREŢELOR ÎMPUNmr SOCIAtiSTE COMPLEXUL MARE —
Ş E D I N Ţ A C O M I T E T U L U I P O L I T I C TEHNOLOGICE
ÎN PROBE
cipal al staţiei, Mihai Va- realizează şi la staţia triaj Despre cel mai mare şi
E X E C U T I V A L C . C . A L P . C . R . silică : ,,Cele două staţii — centralizarea electrodina- mai modern complex irrtkv
micâ, iar patru ani mai
de călători şi triajul — de
de
susţinere
canizat
şi
servesc mari obiective indus
tîrziu
liniilor
electrificarea
tăiere a cărbunelui, intro
triale din zonă. Tot aici ferate duce la înlocuirea dus anul trecut într-un a-
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae preciat că, acţionînd în spiritul hotărârilor se formează trenurile de completă, pe linia Petro
Ceauşescu, secretar general al Partidului adoptate, al indicaţiilor secretarului gene călători pentru Hunedoara, şani - Simeria — Mintia, a bataj frontal din sectorul
Comunist Român, luni, 9 august, a avut ral al partidului, organele de partid şi de II al întreprinderii mi
loc, la Snagov, şedinţa Comitetului Poli stat, cei învestiţi prin lege cu sarcini în Petroşani, Deva, cele de tracţiunii cu locomotive Die niere Uricani, s-a mai
lung parcurs spre Cluj, Ti
sel". '
tic Executiv al C.C. al P.C.R. acest domeniu au acordat, şi în perioada mişoara, Sibiu, Suceava. scris. Am consemnat Ia
Comitetul Politic Executiv a dezbătut respectivă, o atenţie sporită analizei şi re Pregătirea tehnică, salubri ... Dincolo de faptul că timpul potrivit hărnicia
şi aprobat un raport în legătură cu nive zolvării operative a problemelor ridicate este un important nod de şi strădaniile în muncă
lul stocurilor existente, Ia 30 iunie 1982, de oamenii muncii în scrisori, sesizări şi zarea tuturor trenurilor de cale ferată, ce reprezintă ale brigăzii maistrului e-
călători care trec zilnic sau
la principalele materii prime, materiale şi audienţe. se formează aici se face de oraşul, oamenii lui pentru lectromecanic Ilie Amo-
produse. Comitetul Politic Executiv a apreciat, către personalul unei uni economia judeţului, a ţării? răriţei, rezultatele bune
Datele cuprinse în raport relevă că în acelaşi timp, că în această sferă de ac obţinute, atingînd produc
marea majoritate a materiilor prime, ma tivitate se menţin încă unele neajunsuri, tăţi specializate - revizia de - Renumelui Simeriei — tivităţi record cu „Com
terialelor şi produselor din stocurile exis în scopul înlăturării lor, s-a cerut orga vagoane C.F.R. Simeria. In ne spunea Pavel Irimie, pri plexul mare" de peste 20
tente sînt egale sau apropiate de nivelu nelor de partid şi de stat, organizaţiilor 1959, cind am venit aici, marul oraşului, i s-au adău tone de cărbune pe post.
rile planificate, asigurîndu-se astfel echi de partid, de masă şi obşteşti ca, în lu macazele erau deservite de gat in anii socialismului Pe aceste căi, în primul
librul prevăzut în plan, ceea ce creează mina sarcinilor adoptate de Plenara lăr valenţe superioare prin ciclu de exploatare a
premise pentru îndeplinirea ritmică şi în gită a C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie a.c. acari. Un an mai tîrziu, complexului, încheiat în
bune condiţii a sarcinilor de producţie, privind continua întărire a legăturii ca in 1960, s-a realizat cen V. ARDELEANU urmă cu aproape trei
în acelaşi timp, se subliniază că, la sfîrşi- drelor de conducere cu masele largi şi tralizarea electrodinamică ă ---------- luni, brigada amintită a
tul trimestrului II a.c., la o serie de mate consultarea permanentă a cetăţenilor a- stafiei, ceea ce a dus la (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
rii prime şi materiale se înregistra o supra tuturor problemelor construcţiei
creştere a stocurilor, determinată în prin noii societăţi, să acţioneze pentru ca pro
cipal de neîndeplinirea planului de in punerile şi sugestiile făcute să fie aplicate
vestiţii şi a celui de producţie, într-un în viaţă cu maximă eficienţă şi operativi Sărbătorirea Zi minerului
număr de ramuri şi subramuri industriale. tate, iar cerinţele justificate ale oameni
Analizînd această situaţie, Comitetul lor să-şi găsească rezolvarea corespunză
Politic Executiv a cerut Ministerului A- toare, potrivit legilor statului nostru so Duminică, poporul nostru a sei noastre muncitoare sînt peni 29" la momente de a-
provizionării Tehnico-Materiale şi Contro cialist. omagiat glorioasele tradiţii încrustate adine în viaţa oa dincă încărcătură patriotică.
lului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Co In continuare, t o v a r ă ş u l Nicolae de luptă revoluţionară ale menilor şi a aşezărilor, Ziua Sirena a sunat prelung, su
mitetului de Stat al Planificării să intro Ceauşescu a prezentat o informare cu pri minerilor, cinstind munca lor minerului s-a deschis emoţio netul ei a înfiorat inimi, a
ducă în balanţele materiale pe anul 1982 vire la vizita oficială de prietenie efec neobosită consacrată dezvol nant şi solemn la Lupani, pe reverberat momente de neui-
şi în programele de fabricaţie pe semes tuată în ţara noastră de Gaafar Molia- tării bazei energetice şi de locul unde acum 53 de ani tat aie eroismului, iar in a-
trul lî al acestui an modificările ce de med Nimeiri, preşedintele Uniunii Socia materii prime a ţării. In ju minerii, ridicaţi cu hotărîre cordurile solemne ale Imnu
curg din acţiunea de reglementare a liste Sudaneze, preşedintele Republicii deţul nostru — pe vatra de împotriva exploatării, pentru lui eroilor au fost depuse
stocurilor la principalele materii prime şi Democratice Sudan. cărbune a Văii Jiului, în Ţa o viaţă mai bună, au căzut peste 40 de coroane de flori,
materiale existente Ia 30 iunie a.c., în aşa Comitetul Politic Executiv a aprobat ra Zarandului, în Munţii Po sub plumbul gloanţelor. Sute pios omagiu adus înaintaşi
fel încît să se asigure cu prioritate reali întru totul rezultatele fructuoase ale con iana Ruscăi, la Deva, Cerlej, de mineri din întreaga Vale lor, emoţionantă manifestare
zarea producţiei pentru export, în condi vorbirilor dintre preşedinţii Nicolae pretutindeni sărbătorirea Zilei a Jiului, reprezentanţi ai or de cinstire a tradiţiilor de
ţii de eficienţă maximă. Ceauşescu şi Gaafar Moliamed Nimeiri, minerului a prilejuit manifes ganelor judeţene, municipale luptă revoluţionară.
In legătură cu aceste măsuri, Comitetul desfăşurate într-o atmosferă de prietenie, tări de adîncă vibraţie patrio şi orăşeneşti de partid şi de •k
Politic Executiv a aprobat un proiect de stimă şi înţelegere reciprocă, apreciind că tică, de bucurie şi angajare. stat, ai Uniunii sindicatelor Fanfarele minereşti din în
decret. ele reprezintă un moment important în din ramura minieră, petrol, treaga Vale au invitai, prin
Comitetul Politic Executiv a analizat, evoluţia relaţiilor bilaterale. ÎN VALEA JIULUI geologie şi energie electrică, marşuri şi concerte de pro-
de asemenea, activitatea desfăşurată, în ★ ai Ministerului Minelor, oa mehadă, miile de familii
primul semestru al anului, pentru rezol Comitetul Politic Executiv a rezolvat, Aici, unde tradiţiile de meni ai muncii, tineri şi co la sărbătoarea zilei. De Ia
varea propunerilor, sesizărilor, reclamaţii- de asemenea, probleme curente ale acti luptă revoluţionară ale deta pii din oraşul Lupeni, au Uricani la Petrila, zonele de
lor şi cererilor oamenilor muncii. S-a a- vităţii de partid şi de stat. şamentului de frunte al cla- participat, în preajma plăcii
—
- a — a — a — *. — o a — <» — LUCIA LICIU
comemorative din incinta mi
LA ZI I HA G R I C U L T U R A nei şi a Monumentului „Lu (Continuare în pag. a 2-a)
„Pini la finele trimestrului al lll-lea
firijă deosebită pentru asigurarea bazei furajere ss
ne vom recupera toate restantele
Conducerea C.A.P. Hă- tregului complex de lu ducţie de 135 tone de fin, de mecanizatorii Sorin Şon-
rău manifestă o grijă deo- crări agrotehnice. Aşa se revenind peste 2 000 kg/ felean şi Iosif Vinle, care Colectivul fabricii de rul — vor fi recuperate
sebită pentru asigur area explică faptul că aici se ba. Furajele de pe toată au balotat paiele, Loghin cherestea din cadrul Uni integral plnă la finele a-
bazei furajere. Ace■astă obţin producţii bune atît suprafaţa ocupată cu fineţe Aftanasie, tractorist, Aurel tăţii forestiere de exploa cestui trimestru. Ele se
unitate, care îşi asigură la furajele cultivate, cit şi naturale şi de pe cele 25 Silvăşan, Şofron Dîmpu, tare şi transport Orăştie a datorează lipsei de mate
furaje ie de car e are ne- la fineţele naturale. Anul ba cultivate cu lolium au Iosif Bolog, Avram Ciocan, obţinut în perioada trecu rii prime din lunile de
voie ' din surse propri i, sc acesta, prin curăţiri şi fer fost cosite, iar finul a fost Ioan Malea şi alţi coope tă din acest an rezultate iarnă (cînd activitatea sec
preocupă cu atenţie de tilizări s-a obţinut de pe transportat şi depozitat. ratori care au lucrat cu toarelor de exploatare şi
creşte [■ea producţiei la cul- Acţiunea de transportare atelajele de transport. „în bune la principalii indi valorificare a lemnului
t urile destinate bazei fu- cele 54 ba fineţe naturale la fin şi paie s-a încheiat depozitul de furaje al fer catori. Astfel, planul pro din zona Orăştiei a fost
rajere prin apli carea tn- pe care Ie posedă o pro datorită eforturilor depuse mei avem în prezent — ducţiei nete a fost depăşit puternic afectată), aprovi
preciza tovarăşul Traian eu circa un milion lei, al zionării neritmice cu buş
Ursan, preşedintele coope producţiei marfă cu 2,5 mi teni, cît şi lipsei de mo-
rativei — 175 tone fînuri,
225 tone paie de griu şi
orz şi 540 tone siloz. Se In 'unite august ţi septembrie
va mai recolta miriştea cu
trifoi de pe 12 ha şi ota
va de pe 30 de ba. Din RESTANŢELE RECUPERATE
porumb şi resturile vege
tale se vor realiza peste PLANUL REALIZAT INTEGRAL!
600 tone siloz. Pentru oi
s-au adunat 15 tone (din
cele 25 tone stabilite) de lioane lei, s-au înregistrat torină. Acum situaţia este
frunzare". însemnate plusuri Ia une alta: condiţiile de lucru
le sortimente de masă lem sînt bune, timpul este fa
Strîngerea furajelor se noasă deosebit de impor vorabil, iar noi dispunem
bucură de atenţia cuvenită tante pentru economie. de suficientă materie pri
si la C.A.P. Şoimuş. De Pe lingă aceste rezultate mă.
această problemă se ocu — Deci, deşi mari. res
pă personal preşedintele bune, după cum ne spu tanţele vor putea fi recu
Nicolae
Todor,
nea
ing.
cooperativei, Aurel Luea. perate în lunile august şi
Cositul celor 314 ha fineţe directorul unităţii fores
tiere, în prima parte a septembrie.
s-a terminat .şi s-a obţinut anului colectivul de aici a — Aceasta este hotărî rea
o producţie de peste 500 înregistrat şi unele res colectivului fabricii noas
tone fîn. Folosindu-se la tanţe la producţia fizică tre. în cadrul organizaţiei
transport 10 atelaje, un sortimentală : la total che de partid am discutat cu
tractor cu remorcă şi un restea de circa 2 000 mc, toţi comuniştii, cu între
autocamion — toate apar- la cherestea din fag de gul colectiv, evidenţiind
peste 1 800 mc, la lăzi de necesitatea îndeplinirii rit—
N. BADIU fag de aproape 140 mc. LIVIU BRAICA
O iniţiativă valoroasă. La C.A.P. Lâpuşnic miriştea in care este trifoi se recoltează
şi se insilozează direct — aşa cum se vede in imagine — rea lizîndu-se un furaj de calitate. — Minusurile la cheres
(Continuare în pag. a 2-a) tea — sublinia interiocuto- (Continuate îr> pag o 2-a)
