Page 30 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 30
ţ>ag. 2 DRUMUL SOCIALISML
Sărbătorirea minerului IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU k
i \
(Urmure din pag. t) şeful unităţii nr. 46 a C.L.F. sei de cultură a sindicatelor 11,110 Tel<
care mărturisea : „Cu aşa şi grupul „Acustic", la noua Himunsiisni mi 11.05 Hon
muzică voi avea şi eu clienţi, zonă de agrement de la Pe- cele
agrement, primenite şi înfru că ia uitaţi-vă ce de belşug trila — cele ale cluburilor a> nat piso
museţate, au fost gazde ospi aici : trei tone de pepeni, muncitoreşti din oraş şi din oraşul oe 11.55 Alb'
taliere bucuriei zilei. La 1 500 de kg de struguri, 1 200 Lonea. Fanfarele reunite aie 12.05 Caii
12.25 Mat
,,Bucura", platoul de unde kg de pere, 900 kg de me acestor centre miniere, dan 16.00 Teh
se deschide plăcut întreaga re şi încă o mie de kg de satorii, formaţiile, au invitat (Urmare din pag. I) ... Am cunoscut oameni 16.05 Pro;
panoramă a Uricaniului, an roşii şi ardei gras". Taraful, la voie bună sute şi sute de din colectivul Întreprinderii Paşi
in «
samblul „Horo de pe Jiu" soliştii - soţii Elena şi Vic familii, cintecul şi bucuria construirea şi dezvoltarea „Marmura", in ale cărei ate 16.25 Ciul
al casei de cultură a sindica tor Alstanei - formaţiile de fiind prezente pînâ spre sea unor ramuri industriale noi■ liere înzestrate cu maşini şi 17.05 R«p
gini
telor, formaţiile artistice ale muzică uşoară „Aslral", cele ră şi aici, pe Jiul de Est ca Atelierul de prelucrare a instalaţii moderne de tăiat 4 o c m m 17.25 Fon
clubului tineretului, fanfara pe întreaga Vale o cărbu pietrei şi marmurei, in- şi şlefuit se produc pla Sie
şi grupul „Melodic" al între ale clubului sindicatelor, ale liinţat in anul 1961, s-a caje, dale mozaicate, alte * /*ÎZX > 6 17,50 1001
minelor Vulcan şi Paroşeni,
20.00 Telc
prinderii miniere au înfrumu îşi continuau programul pe nelui. extins continuu, fiind in materiale de construcţii. 20,2(1 Acu
seţat atmosfera de voie bu IN ŢARA ZARANDULUI prezent cea mai mare în Am văzut rodul muncii fă 20,35 Arc
gust
nă, iar minerii din brigăzile scenă, iar tinerii lăcătuşi, treprindere de acest profil cute cu pricepere in ate (Urmate din pag 1) ^ 20.55 Te al
lui Dumitru Bornoiu, Gheor- sudori, vagonetari, electri Ca in fiecare vară, de din (ară. In perioada 7952— lierele I.M.M.R., care duce de l
ghe Scorpie, Keleman Lau- cieni - Teodor Grădinaru, nouă ani încoace, Ziua mi 1960, zestrea economică a pină departe faima munci extras o cantitate de căr Pier
renţiu - aflaţi mereu prin Petru Raita, Ion Sărsan, Pa nerului coincide, la Brad, cu oraşulw s-a îmbogăţit prin torilor de aici. bune de peste 200 000 to 22,20 Cefe
tre cei vrednici - erau şi a- nel Cosma, Ştefan Andreiaş şi manifestările politico-educati ne.
<um, la sărbătoare, vrednici Gigi Potcovel işi aşteptau In ultima vreme, fiie
de voie bună. partenerele de joc pentru ve ale festivalului „Zarand". S E C Y E M f S D I N Z P O P V Z Â Amorăriţei, împreună cu
Ediţia a IX-a a acestuia şi-a
„Brăiţa" Lupeniului n-a „momîrlăneasca" pregătită a- deschis ziua de duminică cu SOaAUSÎS ortacii săi şi cu alte Tor
BUCUH
fost nicicînd mai cochetă şi nume pentru azi. Şeful de ţe din cadru! întreprin programe
mai bine pregătită ca acum, schimb, Constantin Toma, o imensă paradă a portului derii, au lucrat intens la La ordin
!a sărbătoare. Căsuţe atră din brigada lui Troian Borşa, şi jocului, care ci străbătut montarea complexului in cultură :
gătoare prin estetic şi inge venise, ca şi ortacii săi Ion artera principală a oraşului. construirea întreprindem ue locue aceste realizări din tr-un nou abataj — blo 8.00 llevi
Curierul
şi
niozitate, „ciuperci" şi um Ciubotaru şi Constantin Sa- Portul şi jocul l-au adus for industrializarea laptelui, o economia oraşului ca in cul I nord, stratul 17-18, Buletin d
?'
maţiile artistice din fiecare
localităţii
a, 1
brele uriaşe s-au deschis vin din sectoarele V şi III unitate economică şi sociai- fabricii de piine, a secţiei dezvoltarea dc unde speră să extragă, pnmlem o
de colectare şi prelucrare a anii construcţiei socialiste —
Buletin <1
pentru ca preparatele cele ale minei Vulcan, in fru noile ansambluri de locuin pină la sfîrşitui anului, I ru! Radio
mai alese, dulciurile, răcori culturală a oraşului gazdă şi metalelor vechi, a coopera peste 120 000 tone de căr Moment
moasele lor costume mine din Gur-abarza, aie aşezămin tivei meşteşugăreşti. Au ţe, spaţiile comerciale şi bune, prin care să recu
toarele, fructele şi legumele reşti. „Dacă-r sărbătoarea telor de cultură din Haţeg, lost înfiinţate întreprinde de prestări servicii, frumoa pereze integral restanţele Mioriţa:
ştiri : 11,0
să fie din abundenţă la in- noastră !“ replică cu mîn- Simeria, Călan şi din satele rea agricolă de stat şi cele sele zone verzi, parcurile şi minei de pe cele şapte merilor ;
demina sărbătoriţilor — iar drie C. Toma, care ţine să Ociu (Vaţa de Jos), 8!âjeni, \ pepinierele, dar mai ales luni şi să înscrie şi un 12.00 Bule
aici expoziţia cu vînzare de ne mărturisească - tot cu | două cooperative agricole vestitul ,,Arborctum“ - în spor de producţie pe în De toate
artă culinară, rod al price Dealu Mare (Vălişoara), Criş- I de producţie, unităţi cu (ii ; 12,30
dorului;
mîndrie - roadele pe car-e cior. Parcul „Filimon Sîrbu" tregesc imaginea acestui tregul an.
perii şi hărniciei colectivului pondere in agricultura jude După cum ne-a infor ra Radio-'
brigada în care lucrează le-a
laboratorului i.S.C. mixt Lu- dat ţării în acest an : 4 500 a fost apoi locul in care \ jului. Construcţia celor 1 750 centru muncitoresc. Iar din mat Dumitru Teodorescu, . . v is.oi
lor-ţ 16,00
tre oamenii lui statornici şi
peni — a fost punct de mare mîndria minerilor sărbătoriţi de apartamente, in perioa inginerul şef al minei, 16,20 Sfatu
>■ )
atracţie. Pe scena din deco tone de cărbune peste pla s-a întîlnit cu frumuseţea ar da 1958-1982, a patru că perseverenţi, cităm pe cefe «io ieri „complexul mare Medalion .
1
nul la-zi. „Dar numai pe cei iei adevărate dăruită cu ta mine de nefamiiişti, a unor riştii Octaviaa Raica, Ion Kerestely ţ
rul superb al naturii - pe cu costume minereşti îi in Vinţonescu, fanase Toma, a intrat în probe tehno te ceonom
fundalul căreia telescaunul lent de formaţii care în „Cîn- spaţii comerciale in supra pe deputaţii şi cetăţenii logice, urmînd ca în cîtc- de ştiri :
îşi urca oaspeţii ia „Straja" tervievaţi ? - întreabă mai în tarea României'' au urcat pe faţă de 5 400 mp., a şcolii Mihai Fuică, loan lorda- va zile să dea efectiv noastră ;
- fanfarele liceului industrial glumă, mai în serios, Ion cel mai înalt podium : tara generale nr. 1, o une: gră cărbune. Toţi cei care au muzicale ;
21.00 Bulet.
Burduja, un ortac ce ţinea te, Romuius Timar, Nis- lucrat şi vor lucra în con
nr. 1 şi a întreprinderii mi ful Casei de cultură din diniţe şi creşe cu cite 100 tor Irinca, loan Morarii, Mi O zi într-o
niere, taraful, dansatorii, for strîns casetofonul cit o vali 8rad, tulnicăresele din Blă- de locuri tiecare, a dispen tică Popescu, Sidonia Seca, tinuare cu complexul, terii mtizi
Non stop
maţia „Cromatic" aie clubu ză. Păi, noi ceilalţi n-avem jeni, dansul fetelor din Ociu. sarului comasat, farmacie: Dona Bejenaru, Emil Mo- conducerea minei au con
lui sindicatelor şi grupul spor !" Şi se alătură bucu Lor li s-au alăturat formaţii şi oiiciului P.T.Tc. ca şi ex guf, Remus Bertoiu, Lau- vingerea că această ade
„Genţiana" al tinerilor ute- riei din preajmă. le invitate din zonă şi judeţ, tinderea canalizării şi reţe renţiu Săbău, Maria Ma- vărată uzină subterană
cişti de la mină, au întreţi La zona de agrement „Tir ca şi ansamblul coregrafic al lelor de apă potabilă, mo li.ş, Sever Săbău, Novac producătoare de cărbune
va atinge în scurt timp,
nut voia bună sub un cei cu arcul" de la Aninoasa, ta aşezămîntului ds cultură gaz dernizarea străzilor şi tro Oc.rcea, care, alături de randamentele planificate,
DEVA :
senin, cu soare şi lumină ce raful, soliştii clubului - Ni- dă, care, alături de folclorul tuarelor, alte lucrări edili- întreaga populaţie o oraşu sporind sensibil producţia timp nefai
s-au revărsat din belşug pe colae Agăleanu, Pavel Măr local a îneîntat publicul cu tar-gospodăreşli au adus lui, dau dimensiuni noi pre- de cărbune cocsificabiî a Jumătate <
re (Arta) ;
chipurile şi în sufletele oa ginean, -Mioara Codreanu, aplaudate suite din Ardeal schimbări calitative in via- zentufir ' socialist al loca- minei Uricani şi a Văii Calculatori:
menilor. fanfara minerilor şi formaţia şi cu... Căluşul oltenesc. .Jiului. (Flacăra) ;
Sus, „La Brazii" Vulcanului, de muzică uşoară „Phoebus" toare (Sidi
fanfara minerilor, care in a- au dat frumuseţe sărbătorii, iN POIANA RUSCÂS . , - i 1: -CAP pitolul al ci i
ganizaţia
ceastă toamnă va aniversa aşa cum artiştii amatori au struetorul):
75 de ani de existenţă, şi-a ştiut să împlinească, prin cînt La baza de agrement a ' v ' . ' A Emigrantul
deschis concertul de prome şi joc, bucuria zilei in fieca intreprinderii miniere Hune ' ,'3) p
'iemb
nadă cu muzică populară, re localitate. La „Brădetul" doara, pe malul lacului Cin- U.tfbrelc ti
spre bucuria lui Gh. Floroiu. Petroşaniului - fo-matiile ca- ciş, s-au întîlnit, la sărbătoa r.d): v v
re, minerii din Toliuc şi Ghe pagină (Ln
NEA : Ultii
ţari. Aici s-au încheiat ma nil); PE7
nifestările săptămînii poli- are multe
tico-educcilive „Imn muncii", I-Il (Alune
NOASA:
care au premers sărbătoarea (Vîunehore
minerilor. Fanfara şi formaţia Orele fiice
I BRAD : \
corală din Ghelari, taraful şi I (Steaua ro
solişti vocali a: întreprinderii Hangar 18
miniere Hunedoara, dansato j nica (Flaefi
| BAI : Milă
MM rii din Lelese, momentul poe (Casa de ci
tic al Casei de cultură din /.bor înalt
Imîiniri tii
Hunedoara au făcut din pro Bronco Bil!
gramul dedicat Zilei mineru tură); SIM
lui o manifestare în care fără n u m e
Ziua de
bucur ia s-a armonizat emo tinăr vnrşo
ţionant cu mîndria şi dragos
tea faţă de cei ce şi-au ales Ortaiii maistrului Felix Csavloics, din brigada condusa dc iile Ami.i.i.iţej la sec-
meseria dîrzâ, curajoasă şi torul 11 al minei Uricani, ina inie de intrarea in schimbul doi.
bărbătească de a scoate la F0(0 : (5HEORC1HE OLTEAN»!
lumină bogăţiile pămîntului. Rezultatei
riale din 8
F.
Ziua minerului s-a deschis. Ia Brad, prin parada portului I Exir. T ; •
şi jocului la care au participai numeroase formaţii artistice La zi în agricultură „ P iu ă la f in e le t r im e s t r u lu i a i 6, 33, 12, 31.
din Brad, zona Zarandnlui, oraşele Haţeg, Călan si Simeria.
Extr. a II
Foto: IULIAN ÎVIICLEA 81. 83, 77,
Grija deosebita pentru lil- le a n e mm r e c u p e r a t o a t e
FAZ
asignarea bazei fyrojere Extr. a I
frontul de lucru pentru 1083. ' r e s t a n t e le " ! 3. 80, 31, 4
De pildă, la blocul 128 eu 80 | | Extr. a TI
apartamente, care are ter- ’ (Urmară din pag. 1} de pe cele 20 ha cultivate j 75, 81, 90, 7
men de predare în anul vii- ' cu grîu s-au strîns ma (Urmare din pag. 1) astfel la o creştere a pro
tor, s-a turnat fundaţia şi I ducţiei fizice cu peste 40 FAZ A
s-a început zidăria la parter. ' nual şi au fost transpor
a Angajament onorat. Lo 3 Nou complex comercial. ' ţinînd cooperativei agri tate cu atelajele. mice a planului, a recupe la sută. De asemenea, s-a Extr. a V
cuitorii comunei Burjuc La parterul blocului 17-b de | cole — s-au adus si depo rării restanţelor. Am sta montat o macara pentru 09, 08, 9, 16
s-au angajat sâ realizeze în pe bulevardul Tudor Vladi- ' „în săptămîna aceasta — încărcarea cherestelei şi ExtT. a \
acest an, prin muncă patrio mirescu din Haţeg va fi dat J zitat 400 tone de fin şi a ţinut să ne informeze bilit cu acest prilej mă 12, 17, 57, 3
tică, lucrări edilitar-gospodă- în folosinţă, în aceste zile, » acţiunea continuă cu inten suri care să asigure mai s-a mecanizat complet sis
Extr. a V
reşti şi de înfrumuseţare in un nou complex alimentar. « ing. Toma Lenghel, şeful buna organizare a fluxului temul de evacuare a ru 84, 29, 33,
valoare de 350 000 lei. Activi Pe o suprafaţă de peste 100 ' sitate. La brigada din Bo- fermei vegetale — începeam de producţie, valorificarea meguşului din subsolul ha
tatea depusă a fost Încunu metri pătraţi vor fi deschise î liolt întreaga producţie de coasa a doua la cele 15 ha mai eficientă a timpului lei de gatere. Aceste mă Fond gen<
nată de succes. Cetăţenii co un magazin alimentar cu 5 fin — 50 tone — s-a trans suri vor conduce la recu 1 630 300 lei.
munei Burjuc Sntimpină ziua autoservire, un centru de ' cultivate cu lolium şi tre de lucru. Echipele de mun
de 23 August cu angajamen pline şi un altul pentru pro- | portat numai cu atelajele citori s-au angajat să-şi perarea restanţelor pînă la
tul anual îndeplinit .şi depă duse lactate. cem şi la cositul otavei din intensifice eforturile, să sfîrşitui lunii septembrie,
Constructorul — Trustul de '
şit. Ei au realizat suplimen construcţii I-Iunedoara-Deva, I de către cooperatori. în a- tarlaua Robei (20 ha) din crească productivitatea la obţinerea unor rezultate
tar lucrări gospodăreşti de Şantierul nr. 3 — Haţeg a ' ceastă brigadă s-a trecut tot mai bune. între oame
I larg interes obştesc in va încheiat lucrările de finisare, ' în mod organizat şi la co lunca Mureşului. Din cul muncii. Pe de altă parte, nii muncii care îşi aduc Timpu»
loare de 100 000 lei. » In iar beneficiarul, I.C.S. Mixt | turile duble şi resturile ne-am preocupat de meca
avans faţă de grafic. Colec Călan — secţia Haţeg ur- ' situl miriştei cu trifoi. S-a nizarea unor operaţii care o contribuţie de seamă la ziua do 10
tivul de muncă ai şantieru mează să aducă în „casă ' încheiat, de asemenea, coa vegetale se vor face peste solicitau efort fizic su îndeplinirea planului, ho- Vreme in g
lui 5 Orâştie. ttparţinincl nouă“ produsele necesare i 1000 tone siloz. Se mai Cor tempor;
T.C.1I.. a reuşit să predea in hunei aprovizionări a popu- ' sa a doua la trifoi şi lu- plimentar, de dotarea fa lărîţi să întâmpine ziua de semnala de
ce şi local
avans faţă de grafie 118 a- lnţiei. J cornă şi finul rezultat a şi însilozează 300 tone sfeclă bricii cu utilaje noi, de 23 August cu realizări re se de pionii
partamente, cu 10 în plus furajeră, iar pentru oi s-au mare randament. în urmă cord în producţie, se si fia slab pi
faţă de planul perioadei. A- fost depozitat. Au fost toarele zile vom pune în tuează Dumitru Sava, Fran- din est şi s
eum se dă zor la construc adunate şi depozitate 520 făcut 30 tone frunzare. Do funcţiune un gater de 28 cisc Chiş, Ion Vesa, Con rite maxime
ţia blocurilor care au ter rim să nu mai ajungem între 29 i
men de predare în luna de tone de paie de grîu şi ţoii, alte două urmînd a stantin Timofte, Petru SLă- iar cele mii
cembrie şi se pregăteşte in situaţia de a cumpăra fi montate pină la finele nuş. Alexandru Spătaru şi
% orz. La brigada din Be- ni grade.
jan-Tîrnăviţa toate paiele nutreţuri". acestui an, ajungîndu-se alţii.