Page 34 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 34
SMÂ LECTURA
LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă
n
La C.A.F. Haţeg, întrea colă din Consiliul unic sîntîmburuienale. Tovarăşii
ga activitate din ferma agroindustrial Toteşti. Su din conducerea cooperati
legumicolă este bine orga prafaţa ocupată cu legume vei ne spuneau că vor
nizată şi condusă de către este de 100 ha, din care interveni de urgenţă şi
factorii de răspundere. în aproape jumătate (45 ha) vor înlătura buruienile, că
fiecare zi, ţăranii coopera se cultivă cu fasole pentru vor face ea toată cultura
tori muncesc cu hărnicie păstăi, Iar cîte 20 ha cu de fasole să arate tot aşa
la întreţinerea, recoltarea, mazăre pentnu boabe şi de frumoasă ca şi cea de
sortarea şi livrarea produ castraveţi. Alte suprafeţe morcovi.
selor către beneficiari, con silit cultivate eu varză de în amîndouă fermele se
form graficelor -stabilite. toamnă, rădăcinoase şi do desfăşoară o activitate
Anul XXXIV, nr. 7 699 MIERCURI, 11 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani Această fermă — a doua vlecei. Aproape toată pro zilnică susţinută pentru ca
ca mărime din Consiliul ducţia este contractată pen întreaga producţie de le
unic agroindustrial Haţeg tru industrializare. Şi co gume să fie culeasă şi va
— cultivă cu legume 100 lectivul acestei ferme în lorificată integral, ca tot
ha din care 35 ha cu fasole tâmpină ziua de 23 August ceea ce se recoltează să
pentru păstăi, 20 ha cu — cu planul de livrări în ajungă în aceeaşi zi, în
castraveţi, 30 ha cu mază deplinit. De aici au fost stare proaspătă, în pieţele
expediate către consuma de desfacere şi la unităţile
re pentru boabe, după care tori peste 50 tone fasole
urmează în cultură succe păstăi, mazăre boabe, do de industrializare. Acest
sivă varza de toamnă (10 vlecei, iar de câteva zile fapt reflectă grijă şi răs
ha), ardeii (3 ha), guliile pundere pentru ca tot
de toamnă (5 ha) şi altele. s-a trecut .şi la recoltarea ceea ce produc grădinile
şi valorificarea castrave de legume prin munca de
A livrat întreprinderii de ţilor. zi cu zi a oamenilor, să
industrializare a legumelor Trebuie acţionat însă fie integral valorificat, ca
şi fructelor şi pentru a- mai operativ la întreţine nimic să nu se piardă.
provizionarea pieţei ora rea culturii de fasole,
Aşezată de-a lungul dru cote, maşini de mare ran şului aproape 150 tone de deoarece .unele suprafeţe N. ZAMFIR
mului ce urcă spre cetăţile dament pentru semănat ce legume — verdeţuri. Nu
dacice din Munţii Orăştiei, reale şi legume, maşini de mai la industrializare s-au
comuna Beriu — cu cele opt plantat cartofi, maşini de trimis aproape 150 tone le
sate ale sale care îşi au recoltat cartofi şi luraje, gume — mazăre boabe, fa
casele răsfirate In lungul agregate de administrat 'în sole păstăi, dovlecei.
văilor Sibişelului şi Bsriului grăşăminte naturale şi chi în prezent se recoltează
şi al dealurilor din jur - a mice ş.a. Ca urmare a ° nu • şi se livrează fasole păs
cunoscut in anii socialis creării unei puternice in tăi, dovlecei şi castraveţi.
mului rodnice împliniri pe dustrii -chimice, agricultura SUCCESE Colectivul fermei întîm
drumul vieţii noi, o puter primeşte an de an cantităţi ALE CEFERIŞTILOR pină ziua de 23 August cu
nică dezvoltare şi înflorire tot mai mari de Îngrăşă rezultate bune, onorîndu-.şi
economică, socială şi spiri minte şi dilerite substanţe Şi ceferiştii din staţia
tuală.Toate acestea sint re pentru combaterea buruie Hunedoara întîmpină ma integral, cu maximă opera
zultatele muftcii pline de nilor, bolilor şi dăunători rea sărbătoare a poporu tivitate, sarcinile înscrise
abnegaţie a celor aproape lor. Acum se dau in medie lui nostru de la 23 Au în graficele de livrare în
4 000 de locuitori ai comu intre 150-250 kg 'îngrăşă gust cu rezultate deose cheiate cu. beneficiarii.
pregătirea
şi
legăturilor
ntor-
de
de
imagine
sortarea
ia
nei care, in Irunte cu co minte chimice la hectar. De bite în muncă. Ei se preo C.A.P. Unirea are cea eov la ferma nr. I a Asociaţiei horticole Deva, ce urmea
cupă în mod stăruitor de mai mare fermă legumi ză a fi trimise magazinelor de desfacere.
asigurarea operativă şi e-
ficientă a transporturilor
pt| .S.£CVmi£ MI4 BPO'M&A de mărfuri şi de persoa
IgiHĂmîsbt ’îMPiTNmrsbciAusTE ne pe calea ferată, fără
avarii sau evenimente. Pe Iniţiative
şapte luni din acest an. §1 reaoMaîe
ceferiştii Iiunedoreni —
munişiii, militează pentru aceea au crescut produc din rîndul cărora se evi Pe lingă înfăptuirea rit
traducerea in viaţă a poli ţiile medii la hectar, veni denţiază muncitorii co mică a planului de pro
ticii partidului. turile unităţilor şi ciştigurile munişti loan Pop, Petre ducţie, colectivul de mun
,,Tot ceea ce am realizat personale ale mecanizatori Cernuşcă, Gheorghe Sfer- că de la Exploatarea mi Adunarea generală a re ~__ÎH-’'rrrrrsid-er7irc~lTe a j unsuri
şi inlăpturt in aceşti ani in lor şi cooperatorilor. Astfel, lea, Emilia Ungur, Maria nieră Certej se preocupă prezentanţilor oamenilor le de ordin organizatoric.
comuna Beriu in toate do producţia de griu este a- Hanganu — au depăşit intens de recuperarea şi muncii de la întreprinde Nu s-a acţionat energic şi
meniile de activitate se da- cum cu 400-500 kg/ha mai planul la tone expediate refolosirea unor materia rea minieră Hunedoara a raţional asupra probleme
toreşte muncii noastre — mare, la orz cu 1 000 -kg, la cu 5 la sută, -sarcina sta le, piese de schimb şi scos in evidenţă preocupa lor majore, iar analizele
ne spuneau tovarăşii losil porumb cu 800 kg, iar la tică pe osie cu 2 la sută, subansamble, de economi rea susţinută a colective activităţii de producţie au
Nistoresc, primarul comu cartoli cu 3 000 kg pe hec iar media de staţionare sirea combustibililor şi a lor de muncă pentru mai reţinut de multe ori as
nei şi loan Manolescu, de tar. a fost îmbunătăţită cu 97 energiei electrice. buna organizare a produc pecte nesemnificative. Cel
putat, inginer şei al uneia Importante progrese s-au la sută, neînregislrînd nici ^ Din metalul şi piesele ţiei, pentru gospodărirea
dintre cele mai mari coo făcut in domeniul creşterii un eveniment de cale fe- 1 recuperate s-au confec şi gestionarea valorilor şi care au luat cuvântul din
perative agricole'- din zonă. ■animalelor, in anii din ur rată. (VASILE GRIGO- J ţionat piese noi în va bunurilor materiale, pen partea minerilor ghelăreni,
Am avut de Învins multe mă a lost construit şi dat RA.Ş, corespondent). ) loare de peste 2(>5 000 lei. tru creşterea productivităţii printre care Nicoiae Drls-
greutăţi pentru a ajunge in folosinţă, prin asocierea S-au economisit 204 MWh muncii şi reducerea costu taru, Iordache Scânteie, Ni
unde ne aflăm astăzi". cooperativelor agricole din ROADE ) energie electrică şi aproa rilor de producţie. coiae Oargă, au arătat o
ALE STRĂDANIEI \ serie de carenţe din acti
Agricultura — principala zonă, un modern complex CONŞTIINCIOASE ţ pe 30 de tone combusti Ca urmare a acestei mo
ramură de producţie — s-a zootehnic cu o capacitate bil convenţional. bilizări permanente, co vitatea exploatării, dînd
dezvoltat şi modernizat de 1 100 capete bovine, Colectivul de muncă al \ La aceste rezultate bune lectivul de mineri din Po vina mai mult pe calita
continuu datorită investiţii întreprinderii de stat „A- , înregistrate pe linia recu iana Ruscăi a încheiat tea reparaţiilor unor uti-
lor alocare de la bugetul din care 700 vaci cu lapte. vicola" Mintia întîmpinăi perării, recondiţionării şi
statului şi din veniturile La C.A.P. Beriu s-au con- marea sărbătoare a iio-ţ economisirii au contri
proprii. Acum silit in dota porului nostru de Ia 23 buit oamenii muncii din ADUNÂRI GENERALE ALE OAMENILOR
re V2 c o m b i n e auto N. BADIU August cu rezultate de sectoarele Bocşa şi Vor- MUNCII
propulsate C T2, 30 de trac ţa, sectorul TI — halda
toare universale şi legumi- (Continuare in aog o 2-c) de zgură — şi atelierul primul semestru al anului laje, aprovizionarea ne
mecanic, sectoare care au
acordat toată importanţa cu un bilanţ pozitiv, reu corespunzătoare cu mate
acestor acţiuni. şind acumularea unor spo riale etc. Nimeni însă nu
Mai trebuie să menţio ruri de producţie marfă s-a referit la activitatea
năm că realizările con şi fizică, cu consecinţe fa cadrelor tehnico-imginereşti,
semnate -sînt rezultatul vorabile asupra eficienţei care n-au reuşit să asigure
celor două,iniţiative mun economice şi a situaţiei fi în permanenţă controlul
dc
citoreşti ce se aplică ca nanciare a întreprinderii. procesului acestei producţie.
Rezultatul
Sporul de producţie marfă
delăsări:
succes la E.M. Certej :
„Contul colector de eco este de 12,2 milioane lei, 13 formaţii de lucru nu
nomii" şi „Să lucrăm o zi cel al producţiei nete de şi-au realizat sarcinile de
pe lună cu combustibil peste 7,5 milioane lei, iar plan în semestrul I, înre-
economisit" — iniţiative marfa vîndută şi încasată gistrînd un minus de pro
prin aplicarea cărora oa a depăşit valoarea plani ducţie de 49 000 tone mi
menii muncii de la ex ficată cu 13,1 milioane lei. nereu de fier.
ploatarea certdjană au în Aşadar, un bilanţ, bogat. Şi problema investiţiilor
Mina Te bea. Brigada condusă de comunistul Petru Tomcscu realizează planul a polarizat discuţiile. To
proporţie de 103 Ia sută. în loto : Schimbul condus de comunistul -Ştefan Prodan. registrat o economie de Totuşi acesta nu a fost in varăşul Moise Petresc se
Foto: V1RGIL ONQIU pe-ste 300 000 lei Ia cos măsură să mulţumească
turile normate. harnicul colectiv de mun referea la situaţia de la
că -al întreprinderii deoa galeria Nădăştie — Ocoliş.
rece într-o unitate cu pon Spre aceste lucrări dc in
dere — E:M. Gheţari — vestiţii trebuie orientate
minica a losl rezervată unor triotică. Lucrătorii din sec tic alimentare cu apă. La | s-a manifestat o serie de brigăzi cu rezultate mai
întreceri culturale şi spor ţia prefabricate a întreprin Orâştie, .prin eforturile şl “ bune. Este nevoie de.o mo
tive. b .Vernisaj. Astăzi, ore derii de materiale de con strădaniile depuse de colee- *• neajunsuri de care se fac
le 17,00 va avea loc, la Ga strucţii Deva au realizat prin tivul de lucrători al E;G.C:L. | răspunzătoare cadrele din bilizare fermă pentru re
leriile de artă ale Fondului muncă patriotică, la C.A.P. şi contribuţia în muncă a ’ colectivul de conducere, cuperarea rămînerilor în
ptestlc Deva, vernisajul ex- • Bircea, o încăpere pentru cetăţenilor, s-a extins reţea- '
" sa Aniversare. Cu prilejul poziţiei taberei de creaţie colectarea laptelui muls. Tot ua de distribuţie a apei po- I care nu au promovat un urmă şi respectarea terme
. împlinirii a 100 .de ani dc: pictură-grafică, organizată în aici au fost executate şi alte tabile cu încă 3,5 km, înde- « stil de muncă eficient nelor de punere în func
c la începerea activităţii in ţinutul nostru hunedorean lucrări strict necesare pentru plinindu-se astfel sarcinile ' pentru întărirea autocon- ţiune, în scopul asigurării
sectorul T al Exploatării mi- de Comitetul judeţean buna adăpostire şi hrănire a de plan aferente acestui an. I
, niere Certej, sîmbâtă şi du de cultură şi educaţie so animalelor, gg : Cantităţi spo Apa potabilă a fost intro- J ducerii muncitoreşti, nu au capacităţilor de producţie.
minică a avut loc o suiţii cialistă ţjl Uniunea Artişti rite de legume. Colectivul dusă pe străzile 9 Mai, Mo- >, imprimat răspunderea ne Alţi participanţi la dis
, de manifestări. Printre a- lor Plastic Bucureşti. Expun fermei nr. l a Asociaţiei
, vestea consemnăm expunerea Eva Cerbu, Alexandru Chira, horticole Deva, . a livrat pînă ţllor, Grădinarilor, Tîrgului I cesară tuturor factorilor cuţii — Ecsy Carol, loan
ţ ..Trecut. prezent, viitor in Constanţa Crişan, Mihacla aoum peste 350 tone legu din subordine pentru înde Bîrsan, Dumitru Bne —
i mineritul certojan", un sim Mica Crăciun. Eugen ..Cră me, între care : 84 tone car plinirea sarcinilor de plan. au arătat că, în baza sar
ţi pozion , şi o .adunare Teş ciun, Ernffla Niculescu Petro- tofi timpurii, 52 tone varză cinilor stabilite de condu-
ii liră ir sectorul I al explou-' -vici, Gheorghe Pogan, Alma timpurie, 29 tone morcovi, Aşa cum se preciza şi în
tării, ointîlrtire intre'Cititor: darea de seamă, conduce
i şi scriitorul Radu Selajan. Redliftger, Paula Ri bariu „şi 22 tone dovlecei şi alte pro rea Exploatării miniere DORIN CORPADE
I -uroteuţii de diapozitive. Du Eva şută. JB Prin nuptcă pa duse. as Extinderea reţelei Ghelari nu a fost suficient
î
de receptivă şi nu a luat (Continuare în pag. a 2-a)