Page 35 - Drumul_socialismului_1982_08

pag. 2 D RUMUL S OC l A L î S M U t Ul

a WO g.vqrv ja-L.vI'
@DRiIM!IlM
s lm is r s'EjcvEWfg -şTm-epopee-a

Mkmî&m îMPtSim' socialiste
16,90 Fotbal
fj.aciiu
A n u a l, t a p lu s , 2 1 0 0 0 t o n e P e n t r u v a lo r if ic a r e a s u p e r io a r ă Criiiova
Tragere
(Urmaee din pag. i) mult de 75 la sută din case 1.7,50 1001 clc
ig S a r a e r a t a „ c ă z ă t o r ilo r " d in m a r m u r ă struit cinci grajduri, din ca­ sint noi sau renovate. Dru­ 18.00 închide
lui
murile asfaltate, alimentări­
20.00 Tclcjuri
re unul modern, cu 300 le cu apă, mobila, maşini­ 20,85 Arc pes
La nglotner atonii nr. 2 construcţiilor existente, în în ultimii cinci ani, — Greu de spus, pentru locuri. Asemenea adăpos­ le şi aparatele electrocas- gust 19
1982. îs
din cadrul Combinatului spaţiul disponibil, fără să electricianul Fekete losif, că nu le-am folosit „în turi au fost realizate şi la nice ca la oraş lac viaţa mente
siderurgic Hunedoara exis­ fie afectate celelalte insta­ plin" niciodată. Se apelea­ C.A.P. Căstău, Sibişel şi O- oamenilor tot mai conforta­ 20,55 Film ai
tau trei benzi de aglome­ laţii din flux, cu excepţia de la sectorul montaj al ză la ele numai cînd creş­ râştioara de Jos. Au lost bilă. A crescut nu numai — exirt
rare : două cu o supra­ concasorului, căruia a tre­ întreprinderii „Marmura" constiuite linare cu o capa­ nivelul de trai, ci şi nivelul Producţ
filme C
faţă de 100 mp fiecare, iar buit să-i mărim capacita­ Simeria, a conceput şi exe­ te cantitatea cie resturi, citate de $00 tone şi silo­ de instruire şi de conştiin­ \ 22,20 Telcjim
una de 126 mp. Trei exis­ tea de primire şi prelucra­ cutat pentru mai buna în medie însă, lunar, fie­ zuri de suprafaţă pentru ţă al locuitorilor. Sint lot
tă şi in prezent, numai că, re. Am realizat de fapt care maşină taie între 700 15 000 tone iuraje. în pre­ mai deplin înţelese marile
din iunie a.c., toate trei au mai multe lucrări şi toate valorificare a materiilor şi 1 000 mp de diferite zent fermele zootehnice li­ îndatoriri şi răspunderi pe
aceeaşi capacitate, adică au condus la mărirea pro­ prime şi creşterea produc- plăci, material care pînă vrează zilnic, Io landul de care le au cei ce muncesc
126 mp. Rostul acestor mo­ ductivităţii maşinii de aglo­ nu demult se vindea la stat peste 2000 I lapte mar- . pe ogoare — in calitatea
dificări îl aflăm de la in­ merare, printr-o folosire lă. ior de proprietari, produ­ bi nuîi'.s i
ginerul Dumitru Bobirnea, mai eficientă a utilajelor tonă, iar acum la metru Progresele înregistrate in cători şi beneficiari - pen­ programul du
ordinea zilei
directorul uzinei nr. 2 fur­ din amonte şi din aval de ÎNTREPRINDEREA pătrat. Pe lîngă cele ară­ dezvoltarea agriculturii au tru soarta producţiei agri­ 7.00 Kariiojtir
nale — aglomerare. aceasta. „MARMURA" tate, marele lor avantaj condus la creşterea contri­ cole, pentru dezvoltarea vi sta presei;
— Care este rezultatul SIMERIA constă în faptul că permit buţiei comunei la fondul de multilaterală a unităţilor, melodiilor; ;»
practic al acestor transfor­ obţinerea unor sortimente stat, la autoaprovizionarea conştienţi fiind că bunăsta­ ştiri ; 9,05 R
cult&torilor;
mări ? rea şi fericirea obştei de­ de ştiri ; 10,0;
COMBINATUL — Prin îmbunătăţirile a- variate de marmură, cu un teritorială. Anul acesta se pind de rodnicia muncii muzică popul
SIDERURGIC duse am ajuns să putem tivităţii muncii, cinci ma­ efort fizic minim din par­ predau la fondul de stai a- fiecăruia şi a tuturor îm­ ţările socialis
sc corale ; li
HUNEDOARA livra anual furnalelor peste şini de tăiat marmură tip tea muncitorilor. Maşinile proape 7000 tone cereale, preună, de creşterea avuţiei ştiri ; 11,05
mai mult de 1 000 tone
capacitatea anterioară a a- „şantier". tip „şantier" şi-au dove­ cartoli, peste 800 tone le­ obşteşti. pentru copii ;
glomeratorului, circa 210000 — Maşinile erau nece­ dit din plin eficienţa. gume, 140 tone sfeclă de Azi comuna Beriu se în­ late ; 12,00 IU
— în scopul creşterii tone aglomerat. De aseme­ sare — ne spune realiza­ Dealtfel, tăietorii noştri de zahăr, 265 tone carne, făţişează ca o aşezare ru­ 12,05 Din coi
r ii Iui ; 12,25
producţiei de aglomerat şi nea, a crescut ponderea 16 000 hl lapte şi alte pro­ rală înfloritoare in care, ţlflc ; 12,45
al reducerii cheltuielilor de aglomeratului în încărcătu­ torul — pentru valorifica­ marmură, astăzi nu-şi mai duse. prin dezvoltarea şi mai pu­ Kactio-Tv. ; 12
întreţinere şi reparaţii am ra furnalului de la 02 la rea „căzăturilor" rezultate pot concepe propria activi­ ternică a producţiei agrico­ 3 ; 15,00 Club
16,1)0Buletin
ajuns la concluzia că tre­ sută la aproape 96 la sută. din producţie. Cu ele se tate fără ele. De asta m-ani Succesele dobindite in le se creează condiţii tot Mai mîndră
buie să operăm unele Şi, ceea ce este deosebit taie contratrepte şi plinte. gîndit ca pînă la pensie, dezvoltarea economică a mai bune de muncă şi de creşte — ciute
schimbări şi modernizări la de important, această creş­ intr-un an, să mai fac comunei au atras după si­ viaţă tuturor locuitorilor. tul medicului
tori
.si y :cco
fluxul de benzi. Aceasta tere asigură îmbunătăţirea Cite trei fîşii deodată. ne importante prefaceri de Anul acesta se alocă pen­ Grigoriu ; 16,}
pentru creşterea capacităţii indicatorilor lehnico-eco- Maşinile se comportă exce­ două asemenea maşini. ordin social, edilitar şi cul­ tru dezvoltarea economico- economice ;
de producţie pe aceeaşi su­ nomiri ai furnalului, con­ lent. Muncitorii sînt mul­ Piesele pentru ele sînt tural. A lost lărgită şi mo­ socialâ a comunei peste 15 de şt iri ; 17,05
dio > 17,20 MU
prafaţă, deci fără alte in­ tribuind, totodată, la scă­ deja terminate. Mai trebu­ dernizată reţeaua de uni­ milioane lei. Din aceste doric . Laura
vestiţii suplimentare şi pen­ derea consumului de cocs. ţumiţi de ele. ie să le montez. Sper să' tăţi şcolare, culturale, co­ londuri se construieşte şi Odă limbii r-
tru rezolvarea unei pro­ — Ce productivitate a- fie ia fel de bune ca şi merciale şi de prestaţii, In un bloc cu 21 apartamente Orele serii ; 2
bleme amînată de ani şi UVIU BRAICA ting ? celelalte. această perioadă s-a în­ pentru cadrele din agricul­ tr-o oră ; 2
niuzic •ale ; 23
ani, care-ne aducea în si­ cheiat electrificarea tuturor tură. Populaţiei i se deslac stop muzical.
tuaţii delicate cu produc­ localităţilor, s-au construit anual mărfuri în valoare de
T1MIŞOAR
ţia : asigurarea pieselor de 30 săli de clasă, un inter­ peste 10 milioane lei. A- formaţiile zi!<
schimb, tipizarea maşinilor nat cu cantină şi o sală de nuditatea in i
de aglomerare. Cu prile­ sport la centrul de comu­ ceastă localitate şi oamenii dicarea parau
ei avansează cu paşi lermi
tativi ai produ
jui reparaţiilor capitale nă, două grădiniţe, patru şi hotărîţi pe drumul im- baterea adună
executate recent la ultima unităţi comerciale şi s-au plinirii năzuinţelor şi aspi­ 18,20 Sub m
maşină din cele trei pe înfiinţat peste 10 unităţi de raţiilor de viaţă şi civiliza­ tricolor (cînt
care le avem în dotare, producţie şi prestaţii. Mai ţie socialistă. Partidul, straie
vii
noastre
so
am încheiat a doua etapă tooonducerea
cie mărire a capacităţii de că, dezvoltarea
producţie a aglomeratoru- socialiste ; 1
i ui, reuşind astfel să asigu­ ROADE PENTRU REDUCEREA estivale (nuizic
19,30—20,00 Em
răm materii prime pentru ALE STRĂDANIEI CONSUMULUI rară : istoria
furnale în cantităţi mult CONŞTIINCIOASE DE GAZ METAN românesc ; y
mai mari. j, _iurn (Urmare din pog. î) româneşti la I
lan o.
— In ce constă noutatea în scopul folosirii e-
acestor modificări ? prestigiu în bătălia pen­ nergici secundare, la n-
— în faptul că mărirea tru îndeplinirea şi depă­ giomeratorul nr. 2 din ca­
suprafeţei maşinii de aglo­ şirea sarcinilor ce-i re­ drul Combinatului side­ = *'INEW
merare s-a făcut în cadrul vin. Ca urmare a străda­ rurgic Hunedoara, ne spu­ a»..
niilor depuse de lucrăto­ nea Nicolae Gheorgheoni,
rii întreprinderii — mun­ şeful acestei secţii, se ac­ DEVA : Do
„Vidra" Orăştie, secţia creaţie. Aspect al unei părţi clin timp netavorab
linia de cusut produse export condusă de Ana Petruţa. citori, tehnicieni şi ingi­ ţionează în direcţia exe­ Jumătate de cm
neri — prevederile de cutării unei instalaţii pen­ re (Aria) ; MU
Foto: VIRGIL ONOIU plan pe şapte luni ale a- tru recuperarea aerului Calculatorul î
Chiar aşa : o idee simplă, diere a structurii soclului. cestui an au fost substan­ cald existent în zona a- (Flacăra) ; U
originală, eficientă. Venită Cuni .iţi procedat 7 ţial depăşite. Astfel, s-au glomeratuiui de pe ma­ toare (Sidcrurg
pitolul al doilea
după nouă ani de căutări, — Ne-ain adresat proiec­ M o d e r n iz a r e a p r o c e s u lu i t e h n o lo g ic şinile de răcire si intro­ ganizaţia fanto
obţinut în plus 2 milioa­
de încercări şi frămîntări. tantului, care, cu timpul, ne de ouă, iar efectivele ducerea Iui, ca aer de structorul); p
(Ur
Emigrantul
Şi nu de la proiectant care, ne-a dat mai multe solu­ au fost depăşite la toate combustie, în focarele de echipaj penlri
în tot acest răstimp a în­ Printre instalaţiile me­ trelor. Primul pas a fost categoriile de păsări. în aprindere de deasupra (7 Noiembrie) ;
cercat să soluţioneze „ca­ ţii. Nici una n-a dus însă nite să limiteze poluarea făcut odată cu darea în aceeaşi perioadă cheltuie­ stratului de şarjă. Lucra­ Umbrele trecut
zul" ei de la beneficiar. la rezultatele dorite. Prin funcţiune a electrofiltrului ral) : VULCAî
rost (spaţiul de dilatare — mediului ambiant, cu care lile materiale au fost re­ rea se va realiza în co­ păgină (Luceaf?
Despre ce este vorba ? de la cuptorul de clincher duse cu un milion lei, iar laborare cu Centrul de NEA: Asociatul
140 mm — dintre soclu şi este dotată întreprinderea PETRTLA : UI>
Aflăm de la inginerul cilindru), gazele arse pă­ de lianţi Deva se numără nr. 1. Apoi, au urmat beneficiul planificat a cercetare şi proiectare (Muncitoresc) :
Floroa Bere.ş, directorul trundeau mai departe în cele de la usc-ătoarele de fost depăşit cu 3 milioa­ Hunedoara şi va contribui SA : Superpoliţ
adjunct tehnic al între­ soclul coşului. Coroziunea şi electrofiltrele de la cele zgură. După studii serioase ne lei. la reducerea consumului ci tor esc) ; IJHK
prinderii eleetrocentrale două uscătoare de zgură. şi dese experimentări, un Cele mai frumoase re­ de gaz metan, totodată, curorul acuză t
BRAD : Zăpada
Deva. continua. Situaţia era tot Acestea au fost aduse, zultate au fost obţinute la îmbunătăţirea calităţii sici (Steaua roş
mai critică. în plus se colectiv de tehnicieni şi de colectivele conduse de aglomeratului p r o d u s. BARZA : Cursă
consumau multe materia­ specialişti, avîndu-1 în frun­ Lucia Csepnic, Elena Aceeaşi energie recupera­ (Minerul); O J
I-Iangar 18 (Patr
le, unele chiar din import. te pe inginerul Vasile Deac, Benche, Alexandrina Mol- tă va asigura încălzirea nica (Flacăra);
CENTRALA Pe acest fond am venit cu ÎNTREPRINDEREA dovan. Elena Diaeonescu apei pentru consumul teh­ BAT : Scrpico ~
(Casa de culturi
TERMOELECTRICA altă idee. DE LIANŢI directorul întreprinderii, a si Olilia Pirvu. nologic propriu al secţiei. Un glonte rată*
MINTIA — Adică, cu actuala so­ DEVA reuşit (prin de modificări la BRAZI : Fontan
instalaţiile
automatiza­
luţie de etanşare a rostului, rltle T-TI ; CAL A
(Casa
Billy
d<
în ce constă ea ? re şi protecţie) să rezolve Rezultatele bune nu pot îi SIMERIA : Bătrî
— Din 1970,_ la Centrala — Pe baza unor analize montate la locurile prevă­ problema cuplării şi func­ fio (Mureşul); I
termoelectrică Mintia exis­ făcute eu toată răspunde­ ţionării electrofiltrelor în paravanul unor neajunsuri! de naştere a
vnrşovian (T.um
tă două coşuri de fum din rea asupra modului . de zute, dar... n-au funcţionat deplină siguranţă. Urma­
beton armat (unul la două producere a coroziunii am niciodată. De ce ? Proiec­ rea ? De peste o- lună
grupuri), fiecare cu înălţi­ tantul a omis să includă (Urmare din pag. î) planul suplimentar de mă­
propus etanşarea rostului de zile, la uscătorul de suri adoptat cu prilejul
mea de 220 m. în funcţio­ de dilatare dintre cilindru în proiect si o protecţie zgură nr. 1, electrofiltrul acestui forum muncitoresc IVREM6
narea acestor coşuri au .şi soclul coşului cu aju­ împotriva exploziilor. Deci, cerea superioară de partid, şi să se urmărească îndea­
apărut, cu timpul, scăpări funcţionează în condiţii op­ se impune o intensificare Timpul prob;
torii! unei garnituri din de 6 ani, datorită faptului time, ditninuînd considera­ a eforturilor pentru recupe­ proape înfăptuirea lui, să
de gaze arse în interiorul rarea restanţelor înregis­ nu se facă nici un rabat ziua de li au
soclului din beton armat, vată minerală înfăşurată că electrofiltrele erau doar bil poluarea. Mai mult, se Vreme în gener
în trei straturi de pînză trate în cele şapte liuni din de la precizările progra­ să şi caldă cu
care au favorizat apariţia sticlată, presată pe cir­ obiect de decor, praful de •recuperează şi o importan­ acest an la producţia fi­ mului. mult senin noa)
fenomenului de condens cumferinţa rostului cu zgură (foarte dăunător prin tă cantitate de zgură-praf, zică, investiţii, pentru în­ „în continuare — am re­ mineaţa şi var
amiaza, cînd izo
pe suprafeţele interioare. conţinutul ridicat de sili­ care este reintrodusă în cadrarea în consumurile dea averse de p
unele dispozitive cu tijă ţinut din intervenţia ingi­
Datorită concentraţiei mari ciu), se înălţa liber în at­ circuitul de fabricaţie a ci­ materiale, de energie şi nerului Vasile Golda, di­ vor semnala de:
electrice.
Vintu
do acid sulfuric a început şi şurub. Soluţia, breve­ mosferă, amplificând po­ combustibili. Dacă recu­ rectorul întreprinderii — < slab la moderat
procesul de coroziune a tată ea inovaţie în cursul mentului. încurajat de a- perarea rămîneritor sub trebuie să se acţioneze pe rul sudic. Tei
betonului, punîndu-se ast­ anului 1981, a fost aplicată luarea zonei. cest succes, colectivul a- plan este necesară la Ghe- toate căile pentru promo­ minime vor fi ci
fel în pericol stabilitatea la coşul nr. 1 cu rezultate Conducerea unităţii, ca­ mintit — din care se de­ lari, economisirea energiei varea spiritului de muncă tre 12 şi 17 grad
maxime între.* 27
coşurilor. Mai ales a co­ foarte bune, şi urmează a drele tehnice de aici nu taşează maistrul Neagu şi carburanţilor, încadra­ entuziast, pentru ridicarea do. Dimineaţa iz
şului nr. 1, unde coroziu­ se proceda la fel şi la s-au împăcat însă cu a- Popa şi electricianul auto­ rea în consumuri şi exeeu- gradului de responsabilita­ La munte, vre
nea a înaintat peste 10 cm coşul nr. 2, în momentul ceastă situaţie. Concomi­ matist Mircea Demian — tatea lucrărilor din planul te şi competenţă ’ a tuturor neral caldă. Ceru
noaptea
şi
senin
în peretele soclului, ajun- opririi în reparaţie a gru­ tent cu eforturile făcute pregătesc punerea în func­ do investiţii sînt probleme oamenilor muncii, indife­ şi temporar no
gîncl Dină ia primul strat pului nr. 3. ţiune a instalaţiei de fil­ valabile pentru toată în­ rent pe ce treaptă ierar- amiaza cînd iz ol
averse
de armătură metalică. Intr-adevăr, simplu, ori­ pentru redresarea produc­ trare de la uscătorul de treprinderea. Adunarea ge­ .hîcă s-ar afla, pentru că dea semnala do
des
vor
— Era strict necesară ginal şi eficient. ţiei. si-au îndreptat pre­ zgură nr. 2. nerală a hotărît ca progra­ numai aşa se' poate con­ lectrice. (Meteor
de : o soluţie de oprire a ocupările şi în direcţia pu­ mele speciale de recupe­ tribui la înfăptuirea exem­ serviciu : Vrasgy
acestui fenomen, de reme­ L. CRIŞAN nerii in lucru a eleetrofil- MIRCEA IEPÂDATU rare să fie cuprinse în plară a sarcinilor de plan".