Page 36 - Drumul_socialismului_1982_08

pag. 3
7 099 © MIERCURI, 11 AUGUST 1932

Calitate, varietate, continuitate - atribute însemnări de io mi vernisa;
îwa
ine Noua expoziţie de pictu­ a unui univers de idei şi de „artă a fugii- in care 4)
iS52jS ră a lui Mircea Bîtcă ne forme ce lasă impresia de propriul lui urmăritor. Este
caracteristice munca curente concret. De aici dubla na­ aici o obsesie a timpului
Club invită, cum a făcut-o şi tură a dialogului, unul cu cit o clipă, în care artistul
sUatea altădată, să privim nu nu­ vrea să spună alît de mult,
KU1Z4 : „Nici nu poate fi vor­ pentru trimestrul al Jll-loa, Silvaş, Nalaţi, localităţi mai cu ochii ci şi cu min­ vizibilul concret, celălalt
xpres ba despre eficienţă in ac­ cu termene şi responsabili­ din apropierea Haţegului. tea. Cele două cicluri, me­ cu oul artistului în spaţiul de divers, de autentic în*
tr-un dialog ce s-ar vrea
;ramii- tivitatea politico-ideologi- tăţi precise, a cărui înde­ începînd din luna iunie taforice nu numai prin ti­ ideii. cu sublimul. Hărţuit de vi­
că şi cultural-eduealivă plinire este riguros urmă­ a.c. s-a deschis „Teatrul tlul lor, ci, mai ales, prin Epurate, culoarea şi de­ teza timpului, artistul pre­
atita timp cit nu sînt în­ rită. de vară" al casei de cul­ fiecare tablou în parte — senul implică exclusiv su­
23 Au- „Secţiuni în lectura vizibi­ gestia, iar ca factură se feră să gândească analitic
August deplinite cerinţele de ca­ Expunerea tovarăşului tură. în acest cadru, de in imagini. Ocolind cu dis­
„Hartă
pentru
şi
lului",
tlocu- litate, noutate, varietate Nicolae Ceauşescu la ple­ două ori pe săptămînă, memorie" — reţin atenţia merge de la relief până la creţie şocul optic şi senza­
sînt organizate proiecţii de
„Stejar în acţiunile desfăşurate", nara C.C. al P.C.R. din filme ştiinţifice .şi docu­ cu prisosinţă. Artistul ne linia-semn. Pe de altă par­ ţia dură, el caută să pună
mijloace­
abstractizarea
te,
?cnţii“. ne spunea, recent, tovară­ 1—2 iunie a.e. şi docu­ stăpânire pe existenţa inte­
soi de mentare, urmate de dez­ propune o pictură concep­ lor de expresie, tentaţia
l şul loan Cătană, secretar mentele Congresului al bateri pe marginea teme­ tuală, în care figurativul c albului şl a culorii-simbol lectuală, pe vocile interioa­
adjunct cu probleme de iT-lea al educaţiei politice lor prezentate. amintesc de grafica artis­ re ale privitorului rafinat,
propagandă al Comitetului si culturii socialiste ocupă Moştenitori ai unei bo­ mai puţin evident, realul, tului. cultivat la lumina ideii. Şi
1
orăşenesc Haţeg al P.C.R. un loc de frunte în dez­ altfel gîndit, apărînd trans­ toate acestea, pentru că şî
gate tradiţii culturale, oa­ figurat sugestiv. De la o Dacă ar fi să asociem
Că aceste afirmaţii nu sînt baterile organizate cu oa­ menii muncii din Haţeg, pictura propusă de Mircea artistul şi noi ne aflăm
pînză la alta urcăm sau
ZSZSZStl doar de domeniul teoreti­ menii muncii din toate prin întreaga lor activita­ coborlm ca într-un flux al Bîtcă ou interioarele arte­ plină civilizaţie a imaginii,
cului aveam să ne con­ unităţile economice şi. insti­ te eultural-educativă se do­ lor înrudite, în primul rînd care supralicitează tot mai
Uadio- vingem urmărind acţiunile tuţiile din oraş. Se remar­ vedesc la înălţime şi în memoriei, elementele com­ mult, înhăţînd omul, nel&-
l.a poziţiei fiind tot atitea file cu muzica şi poezia filozo­ sîndu-i timp să examineze
ullura; organizate în ziua depia- că. prin ţinu-tă si partici- acest domeniu. Prin ţinuta fică, atunci argumentele
00 Itc- aleasă, prin calitatea pro­ a!e acestei memorii, care şi să asimileze.
ur ierul într-o migraţie spre un ar consta în ritmul tonuri­ Mircea Bîtcă, artistul din
,v f’e gramului prezentat, festiva­ centru absolut, se recom­ lor cromatice, în compune­ şinele său, contemplând
Pe tot timp»! verii — susţinută lul cultural-ariistic „Prag pun într-o unitate ideatică. rea suprafeţelor -şi în pro­
:n de plămădire a istoriei ideea într-o alegorie prio
«se româneşti", desfăşurat în­ Compoziţia secţionată a- funzimea mesajului. Pînze- asociaţie, te îndeamnă cu
An activitate politico-edueativă tre 14—20 iunie a.e., s-a con­ minteşte de ideea de coiaj, le sale redau sentimente­ gândul la întoarcerea lui
stituit într-un moment de dar în sensul unei concen­ lor noastre libertatea de Orfeu din infern, la clipa
il referinţă pentru viaţa spiri­ trări masive de simboluri, manifestare. O altă idee oprită privirii in urmă,-
sării noastre la Haţeg, pare la discuţii, cele des­ pentru că fiecare tablou propusă de pictura lui Mir­ pentru că drumul acesta^
e ştiri; precum şi in urma discu­ făşurate sub îndrumarea tuală a oraşului. Pe dura­ cea Bîtcă este aceea a in­ drumul oricărui artist ea*
i'olclo- ta verii, ansamblul artis­ este un ansamblu de idei,
t ştiin- ţiilor purtate, pe această propagandistului Cristina tic „Bucura", formaţiile de nu disparate, ci arhitectu- tensităţii imaginii, într-o re-si respectă creaţia, a du»
eniieră temă, cu Steluţa Rădoni, Oroianu, ia secţia de indus­ muzică uşoară şi folie ale rizate armonic şi cu fineţe concentrare masivă, inten­ la metaforă, la o rostire
la 1 la vicepreşedinte al Comite­ trializare a cărnii, de la în jurul unei metafore-nu- sitate impusă de ritmul nesupusă degradării.
taţilor; casei de cultură au oferit
;' 16,05 tului orăşenesc de cultură spitalul orăşenesc, conduse spectacole in staţiunea Geo- cleu. Ansamblul eiemente- existenţial al generaţiei
noastră şi educaţie socialistă, di­ de jdr. Olimpiu Aldea, sau agiu-Băi şi ia sanatoriul lor-metaforă e o recreaţie căreia-i aparţine, un fel AURELIAN SÎRBU
20 Sta- rectorul casei de cultură. cele ale comerţului mixt,
Crea- Geoagiu. S-a statornicit un
Geoi’ge Nu a fost greu de consta­ propagandist A le x an d r u bun obicei: în deplasări, talogul“ acestei activităţi
rdonate tat că aici nu există „va­ Pantea. sau cu prilejul fiecărui numai lapte de laudă".
Buletin canţă" în activitatea po- Ha casa de cultură,
ina ra­ spectacol, prin rotaţie, sînt « Excursie. 45 de elevi
tai fo!- li-tico-educativă. Firesc! pregătit şi susţinut de loan invitate să participe şi de la şcolile primare din
• ; 17.40 ‘Este cunoscută menirea Timiş, instructor, a avut formaţiile artistice de la Ociu, Tătară ştii de Criş şi
: 18,00 acesteia: ridicarea conti­ loc simpozionul „înaltul întreprinderea de indus­
zi în - I Tirnava de Criş (comuna
tijulerii nuă a nivelului de pregă­ forum al educaţiei politice trializare a legumelor şi i *> „Sanitarii pricepuţi". Daniela Dumitru, coman- Vaţa de Jos), însoţiţi de ca­
0 Xon tire politico-ideologică a •şi culturii socialiste *— mo­ fructelor, secţia de indus­ Ciştigătorii locului I la faza danta detaşamentului clase! dre didactice şi părinţi, au
tuturor oamenilor muncii, ment semnificativ în for­ trializare a cărnii, secţia de judeţeană a concursului a IV-a de la Şcoala ge­ participat la o excursie la
,00 In- de formare şi punere în marea omului nou". Tot mobilă, cooperativa „Rete­ „Sanitarii pricepuţi“ - pio­ nerală din Dobra, prin care Alba lulia, răsfoind cu pri­
10 Ac- valoare a înaltelor virtuţi aici, bilunar, sînt pre­ zatul" etc., prilej de satis­ nieri de la Şcoala generală ne face cunoscute roadele virea şi sufletul cartea de
ie : ri- ce caracterizează omul de zentate informări politice facţie şi mobilizare pentru
r cali- tip nou. Or, fără acţiuni despre principalele eveni­ nr. 1 Deva şi utecişti de la strădaniilor colegilor ei in istorie a neamului. De la
în dez- acestea. O bogată activi­ Liceul industrial Simeria - munca patriotică. ,,Pentru celula în care Horia, Cloşca
ierale ; permanente, toate aceste mente din viaţa internă si tate se desfăşoară şi în ca­ s-au aliat. In aceste zile rezultatele bune obţinute la
falnic comandamente cămin piue internaţională. Prin grija drul cenaclului „Sarmis". de vacanţă, in tabăra de învăţătură, noi - cei 28 de şi Crişan au lost oslateci
18,40 intenţii. Pentru a iui se înaintea crudului martiriu,
ele von i- inimosului instructor Petre O dată pe lună, membrii la Arbănaşi (jud. Buzău). pionieri din clasa a IV-a — la Sala Unirii, Muzeul de
e : au- ajunge aici, factorii răs­ Fărcaşu, ele sînt înregis­ cenaclului so înlîlnesc cu Aid s-a desfăşurat laza re- am obţinut la slirşitul anu­
itoreas- punzători in acest dome­ trate şi transmise săptă- publicul, in cadrul acţiunii I publicană a întrecerii. In lui şcolar „Diploma de de­ istorie — liecare obiectiv al
>ri etăţii niu au stabilit, din vreme, mînal, prin staţia de radio­ (oare se bucură de largă vizitei a lost moment de
te/rene ! cadrul probei de educaţie taşament fruntaş". Onorăm
•îoară) ; . măsuri corespunzătoare. A amplificare a oraşului. A- audienţă) „Amfiteatrul ar­ rutieră, echipajul Şcolii ge­ această cinste şi în vacanţă, neuitat, iar noile unităţi
a Iile- • fost întocmit, pe probleme, ceste simpozioane şi infor­ telor". nerale nr. 1 Deva a ocupat pentru că ne-am indeplinii economice şi edificiile so-
omanul un program do activităţi mări sint prezentate şi în MIRCEA DiACONU cial-culturale care dau tine­
cărţii locul II pe ţară. şi depăşit angajamentul de
Hercu- o Dorim să se ştie muncă patriotică cu mult reţe străvechiului oraş au
că sîntem fruntaşi în înainte de termen. Respon­ fost lecţii vii ale istoriei
muncă, dar şi la carte". sabilul muncii patriotice, scrise eroic in cei 38 de
323233 Harnici® meşteşugarilor haţegemi Aşa îşi începe scrisoarea Dan Raţiu, a notat in „ca- ani de libertate a ţării.
TURUL CICLIST
83BI&2
Meşteşugarii din cadrul du şi pianul aferent peri­ 4 904 metri pătraţi, iar „SPORTIVII ROMÂNIEI
nu un colectivului de muncă al oadei şi depăşindu-J la valoarea confecţiilor tex­ DORESC PACEA"
atria) ; Cooperativei de artă tile realizate peste plan
ni- principalii indicatori ast­ în legătură ou organi­ e m o iiiţ
populară şi meşteşuguri fel : 1 124 000 lei la pro­ se ridică la peste 2,4 mi- ! zarea turului ciclist al .ju­
artistice „Haţegana" din lioanc iei. deţului sub deviza „Spor­
ducţia marfă, 1 475 000 iei
oraşul Haţeg realizează la producţia globală, Aceste succese sint ro­ tivii României doresc pa­
eu iscusinţă .şi competen­ J 202 000 lei la livrări de dul hărniciei cooperatori­ cea", reamintim tinerilor AVEJI CUVîMTUL
ţă profesională lucrări de mărfuri către fondul pie­ lor clin secţiile confecţii înscrişi la consiliile riiuni- o Am dorit, într-una din zile, să cumpăr de la uni- |
înaltă ţinută artistică. ţei, 409 000 lei ta prestări artizanale 1, ţesătorie, cipaie şi orăşeneşti pentru tatea nr. 9 Simeria, aparţinătoare de Centrul de legume îi
Mobilizat dc către or- servicii. confecţii artizanale 4 şi educaţie fizică şi sport, ca şi fructe din Orâşlie, două kg de prune. Observînd că ?j
în ziua de‘13 august a.c.,
j ganizaţla de partid, acest Depăşiri substanţiale în altele. Succesele aminti­ ora 9,00 să fie prezenţi la nu au preţul afişat, am întrebat vînzâtorul cit costă. A-
'ona colectiv mereu fruntaş a aceeaşi perioadă s-au rea­ te sint dedicate măreţei
1,0- stadionul „Cetate" din cesta, drept răspuns, a luat un cartonaş de pe tejghea,
;
■ ’-i) ; obţinut în şapte luni din lizat şi la producţia in sărbători naţionale de la Deva, pe care era înscris preţul prunelor, şi l-a prins in piept,||
‘ursa acest an frumoase reali­ unităţi fizice. De exem­ 21) August. (Nicu Sbuchea, în aceeaşi zi, va avea loo în locul unde, de fapt. trebuia să aibă ecusonul. Apoi, \
vLx'OA- în cantitatea de prune cerută mi-a pus aproape 30 la sută
(Mun- zări in muncă, indeplinin- plu. la ţesături — cu Haţeg). prima etapă a turului pe
: Pro- traseul Deva — Hunedoara fructe stricate. Arătîndu-i cîteva, a aruncat toate prunele
zatul) ; — Călnn — Deva. în lădiţă şi a refuzat categoric să mă mai servească. Am a
i a Ru* încercat să aflu cum îl cheamă şi mi-a răspus ironic câ-J
CUR A- o — e> — a — © — a — a — a — a —, — a — a « — e — a — a —
/unoasă cheamă „prună". Unitatea nu avea afişat orarul şi nici
1TIE : adresa şefului de unitate (Mihaela Macra!, Simeria).
Logod- Ce pătează fata frumoasă a activităţii © in satul Strei-Plopi, comuna Bretea Română, localul fj
)AGTU-
iilc l-n şcolii este de mulţi ani neîngrijit, avînd nevoie urgentă de %
tAŢEG: i Cind i-aan mărturisit to­ constatare care bucură: motivat: zugravul Marin cate în altă parte, acjlo reparaţii, dar pinâ in prezent consiliul popular comunal &
Dacia) ; varăşului ionel Vlad, pri­ conducătorul de lucrări Mibuţa. nu a întreprins nimic în acest sens (loan Tătulea, Strei -
— se- unde ni se spune că vor
Bronco marul oraşului Brad, in­ ne-a răspuns ou exactitate Pe palierele blocului fie­ fi folosite ? Plopi). ' |.
Iturfi) ; tenţia de a documenta o la fiecare întrebare pri­ care om are rosturile lui. Am trecut in vremea
2nigma- temă cu genericul de mai vind locul unde se află ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI
: Ziua Şi aici. ca şi la blocul ve­ amiezii prin câteva loca­
i 1. î n ă r sus pc şantierul do locu­ fiecare om şi ce face. Am cin pe oare-1 pregătesc luri din Brad, cu alte tre­ © Gheorghe Muşte, Hu­ si pentru alţi cititori, eă |
inţe a) oraşului, dînsul întrebat, între a)lele, unde pentru recepţie formaţiile buri deeît cele ce priveau nedoara. Dacă nu găsiţi un abonament lunar la S
ne-a spus : „Am să vă rog sint tâmplarii pe care-i conduse de inginerul A- şantierul de locuinţe. Ici, înţelegere la conducerea ziarul nostru — servit la./
să fiţi exigent în ceea ce avea in pontaj. „Ştiţi, a vram Gancea, se munceş­ colo la mese, cîte o salo­ întreprinderii, adresaţi-vă domiciliu de către fac-
priveşte activitatea aici. răspuns dînsul, cînd ter- te ^ifens. petă pătată de var voia comisiei de judecată din torii poştali — costă 13 jtf
LŞS32S22 Au rezultate bune ia mai parcă să demonstreze că cadrul unităţii, singura în lei, la care, potrivit De- 1
mulţi indicatori, dar a- anumiţi oameni ou profe­ măsură a vă ajuta în creţului Consiliului de f
ceasta nu exprimă posi­
pentru sia de zidar, poate nu problema despre care Stat nr. 122/1982 se adau- ii'
t 1982 : bilităţile şantierului". chiar la şantierul respec­ ne-aţi scris. gă taxa de 6,50 lei. Pen-.
rumoa- Tovarăşul inginer loan
ul mai tiv, se dezbară greu de © Ştefan Fiorescu, Hu­ tru abonamentele contrac-tl
şi di- lenei, şeful şantierului, ne minăm o lucrare eu o ca­ Ara privit insă spaţiul obiceiul de a trece pe la tate prin difuzorii volum-'*
clupa- informa că după prima tegorie de meseriaşi, pe dintre trei blocuri, toate berărie după masa de nedoara. Cînd veţi reali­ tari, pe chitanţe colec-j
vor că- jumătate de an - şantierul aceia îi dăm ia alte locuri în construcţie. Pe acest prînz. Dar ei mai au de za 30 de ani vechime în :
c şi se muncă, pentru cei 17 ani tive şi cu servire la locu-
cari e- •şi-a depăşit planul valoric şi apar şi în pontajul altor spaţiu se îngrămădesc, lucru încă pînă seara .şi lucraţi în grupa I de rile de muncă in între­
i sufla si productivitatea şi că maiştri. Eu ara avut nevoie între altele, nişte prefabri­ n-ar fi rău dacă organi­ prinderi, instituţii, şcolii,'
sccto- sînt toate garanţiile ca şi astăzi timp de două ore de cate pentru pereţi de care zaţiile de partid şi condu­ muncă beneficiaţi de 3
raturile pe şapte luni să se poată un timplar. L-am cerut de nu mai e nevoie demult. ani reducere ia vîrsta de facultăţi, magazine, uni- ^
nse în- cerile unităţilor cu profil pensionare. Deci la vîrsta tăţi de servire, consilii ţţ
ar role afirma acelaşi liucru. Aşa­ la colegul meu, a făcut „Comanda de prefabricate de construcţii din oraş ar populare, C.A.P., I.A.S., ”
32 gra- dar ne-am deplasat, îm­ ceea ce trebuia lăcuit .şi a ne-a fost onorată foarte da la aceste ore cîte un de 57 de ani vi se va S.M.A. etc., atât la oraşe
ceaţâ. preună în zona blocurilor plecat. La mine nu mai tîrziu. Dacă stăteam după „tui de recunoaştere" prin deschide dreptul de pen­
-
în ge- 26, 30 şi 33 aflate în dife­ avea de ce să stea, pentru ea şi nu căutam noi o sionare. cît şi la sate, costul unul
al mult acele unităţi de alimentar abonament lunar este de
nincaţa rite stadii de execuţie. că nu-i confirmam mai soluţie blocurile acestea ţie p u b l i c ă vizitate de o Un grup de cititori 13 lei. Deci, taxa de 6,50
după- Subinginerul Li viu Dărâ- multe ore". O secvenţă n-ar mai fi acum la fini­ constructori, spre a-i re­ din Hărţăgani — Băiţa lei la un abonament lu­
•or că- ban, care conduce activi­ care atestă ordine. saj". Toată lauda că s-a cunoaşte şi a le curma solicită lămuriri privind nar se percepe numai în
aie. se
cari e- tatea la blocul 30, ne-a Toţi oamenii răsp unsese­ găsit o soluţie pentru ur­ obiceiul de a da fuga în costul unui abonament cazurile cînd abonaţii do­
î de pus la dispoziţie pontajul ră prezent ia apelul de la gentarea lucrării, dar de pauza de prînz să-şi astîm- lunar la ziarul nostru. resc să fie serviţi ia do­
luliu). pe ziua de 5 august, cînd începutul zilei de lucru. ce acele elemente prefa­ pere setea. Precizăm cu acest prilej miciliu.
ne-am aflat pe şantier. O Doar unul era absent ne- bricate n-au fost descăr­ ION CIOCLEI