Page 37 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 37
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 699 © MIERCURI, 11 AUGUST 1982
Mesaje de salut adresate Inter ven ţi a reprezentau tulul
preşedintelui României de către României Sa lucrările Comitetului ! ’ BARILI IN LADA ' ţeluri speciale trase in folii
ţ CU GUNOI subţiri şi din aliaje pe ba
personalităţi politice columbiene pentru dezarmare E de necrezut ! Şi, to- condus la efectuarea sudu
ză de aluminiu. Aceasta a
i ^ tuşi, profesorul Noel Mc rii cu electrod neluzibil cu
BOGOTA 10 (Agerpres). şi Partidul Conservator Co i GENEVA 10 -(Agerpres). că, deşi s-a înregistrat un Aulille, de la Universitatea arc, sub regim continuu şi
— Cu prilejul prezenţei la lumbian, spre folosul celor — Comitetul pentru dezar oarecare progres în direc din Manchester, afirmă că cu impulsuri, in special la
Bogota, unde a participat două ţări, al colaborării mare de la Geneva îşi con ţia elaborării de texte con echipa de specialişti cu .utilizarea unui electrod ne
la ceremoniile de instalare internaţionale. centrează in aceste zile a- crete ale viitoarei conven care colaborează poate luzibil din iungsten intr-o
a noului preşedinte al Co în cadrul convorbirii cu tenţia asupra elaborării u- ţii, este necesar să se in transforma zece tone de atmosferă de argon şi he
lumbiei, Belisario Be- profesor Gerardo Molina, nei convenţii de interzice tensifice eforturile în co deşeuri menajere In... 26 de liu. De asemenea, sudura
tancour Cuartas, tovarăşul senator, liderul Uniunii rea armelor chimice. în mitet pentru clarificarea barili de ţiţei de tip „ara- cu plasmă constituie un
Petru Enache, vicepreşe Democratice, care grupea cadrul dezbaterilor pe a- tuturor aspectelor tehnice bian light". „Noi realizăm progres, îndeosebi pentru
dinte al Consiliului de ză forţele de stingă din Co ceastă temă, ambasadorul şi juridice, intre care tre în mai puţin de zece minu asamblarea construcţiilor cu
Stat, a avut o convorbire ou lumbia, acesta a evocat Ion Datcu — şeful delega te ceea ce naturii i-au lost pereţi subţiri din oţel ino
Julio Cesar Turbay Ayala, profundele impresii pe ca ţiei române — pornind de buie tratate cu prioritate necesari 150 de milioane xidabil. Printre procedeele
•fost preşedinte al ţării, ca re i le-au lăsat recenta sa la poziţia ţării noastre oa definirea toxicităţii sub de ani“, declară cu min- complet noi trebuie citată
re a rugat să se transmi vizită în România şi con re militează pentru .adopta stanţelor chimice, metode drie Mc Aulille. şi sudura cu laser, utiliza
tă t o v a r ă ş u l u i Nicolae vorbirile avute cu tovară rea şi negocierea în Comi le tehnice de supraveghere in ce constă principiul in tă in domenii in care cele
Ceauşescu, preşedintele Re şul Nicolae Ceauşescu. venţiei ? După cum s-a pre lalte tehnici se dovedesc
publicii Socialiste Româ în cursul întâlnirii cu tet a unor măsuri efective a distrugerii stocurilor e- cizat, in reacţia provocată insuficiente. In ultimii ani
nia, un salut cordial, cele Alfonso Lopez Michelsen, de dezarmare, a prezentat xistente, precum şi alte e~ cu ajutorul unui catalizator s-a pus la punct şi aplicat
mai bune urări de sănătate fost preşedinte al republi o serie de propuneri meni lemente ce urmează a fi metalic hidrogenului din pe scară tot mai largă o
şi fericire personală, pre cii, şeful unic al Partidu te să accelereze negocierile incluse în viitoarea con celuloza conţinută in vechi metodă nouă şi foarte pro
cum şi sentimentele sale lui Liberal Columbian, a- le hîrtii, cartoane, lemne, miţătoare de asamblare a
de aleasă stimă şi admira cesta a transmis tovarăşu în curs. Ambasadorul ro venţie de ' interzicere a ţesături şi deşeuri vegetale. metalelor: sudura cu fas
ţie pentru personalitatea lui Nicolae Ceauşescu un mân a atras apoi atenţia armelor chimice. Un astlel de procedeu uti cicule de electroni.
politică a şefului statului salut prietenesc, împreună lizat pentru reciclarea a
român. cu urările sale de sănătate No? bombardamente asnpra mii de tone de deşeuri ce „NESSIE —
Tovarăşul Petru Enache şi fericire. lulozice pe zi ar produce UN TRUNCHI DE PIN ? !
a avut, de asemenea, o în- în cursul întîlnirii, a fost Beirutului petrol la preţul d e . . . 15
tîlnire cu Misael Pastrana subliniată dorinţa Partidu dolari barilul. Un inginer scoţian a lan
Borrero, fost preşedinte al lui Comunist Român şi sat recent o explicaţie
republicii, şeful partidului Partidului Liberal Colum BEIRUT 10 (Agerpres). presă menţionează că rai TELEFON fără fir, nouă în legătură cu... natu
conservator, de guvernă- bian de a continua bunele După o zi şi o noapte de durile aeriene au fost în DAU CU INI'RAROŞX1 ! ra prestinsului monstru din
mînt, care a transmis la relaţii existente, în spiri bombardamente, întrerupte soţite de un intens bom
rîndu-i tovarăşului Nicolae tul raporturilor tradiţiona doar cîteva ore, forţeie bardament de artilerie. Firma „Standard Telepho- lacul Loch Ness. In ultimul
Ceauşescu un salut căldu le de prietenie româno-oo- aeriene israeliene au reluat Bateriile antiaeriene ale nes and Cables“, liliala bri număr al revistei „Ne iv
ros exprimînd aprecierea lumbiene. luni după-amiază atacurile forţelor comune palesti- tanică a „I. T. T.", a depus Sciantist", Robert Craig pre.
sa deosebită pentru activi în cadrul discuţiilor cu în valuri succesive împo niano-ll baneze progresiste un brevet pentru un nou supune că ceea ce este
tatea desfăşurată de pre Hernando Hurtado şi Roso triva Beirutului de vest, au replicat, deschizând fo tip de telefon. La acesta, luat drept monstru acvatic
şedintele României pe plan Osoria, secretari ai C.C. al transmit agenţiile interna cul împotriva forţelor in receptorul nu este legat cu de către rarii „norocoşi“ in )
internaţional, P.C. din Columbia s-a pro ţionale de presă. Primele vadatoare. un lir de postul pe care zerirea lui Nessie nu este [
Exprimînd mulţumiri cedat la o informare reci ţinte ale bombardamente în urma bombardamen se formează numerele. Atit altceva deci t un vechi
pentru aprecierile făcute la procă în legătură cu activi lor au fost zonele de la telor israeliene de luni sea postul telslonic stabil, cit şi trunchi de pin care pluteşte
adresa României, a pre tatea celor două partide, periferia de sud a capita ra asupra Beirutului de receptorul poartă cîte două ocazional pe supralaţa la- ^
şedintelui ţării noastre, to exprinundu-.se dorinţa de a lei libaneze, . ulterior a- vest, peste 40 de persoane diode cu inlraroşii, una cului. Iar eventualele cio
varăşul Petru Enache a dezvolta in continuare re tacurile extinzîndu-se şi a- civile şi-au pierdut viaţa, pentru transmisie şi cealal turi şi excrescenţele de ră
subliniat hotărârea părţii laţiile dintre ele, de a în supra altor sectoare din tă pentru recepţie. Diodele şină care s-au format pe el \
române de a dezvolta în tări solidaritatea pentru zona centrală a oraşului iar alte 85 au fost răni din postul stabil sint ali dau iluzia unei vietăţi ciu- i
continuare relaţiile dintre pace, democraţie şi socia sau de pe şoseaua spre te, menţionează agenţia mentate de curentul elec date.
Partidul Comunist Român lism. aeroport. Agenţiile de WAFA. 0 tric cu care este pus in
funcţiune orice post tele
re s-a pronunţat pentru să acţioneze în direcţie Britanie. Astfel, informează fonic. Cele din receptorul CEL MAI. CEA M AI
Presse, w
independent sint alimenta
Ig lll S B dezvoltarea relaţiilor eco dezvoltării colaborării re- agenţia France companiei \\ te de nişte mici acumula tre nevertebrate este caro- )
CEA MAI veninoasă din
nomice şi comerciale reci
principalele
două
firme
gionate, a extinderii relaţii
tori incorporaţi, care se re-
ale
concurente
proc avantajoase cu ţările
socialiste, in lupta pentru lor economice cu toate sta menţionate, „British Petro incarcâ in timpul cit re catiţa albastră, care trăieş- '
H CARACAS. - in ca asigurarea independenţei e- tele lumii. ceptorul este aşezat in fur te in oceanele Indian şi 1
drul conferinţei anuale, leum" şi „Esso", au anunţat că. Acest tip de aparat - Pacific. Caracatiţa albastră ^
desfăşurată recent la Ca conomice - relevă docu 0 LONDRA. - Declanşa în a c e a s t ă săptămînă fără lir, dar cu... unde in are o greutate de aproxi- i
racas, Federaţia asociaţiilor mentele —, ţările latino-a- tă vinerea trecută de so scumpirea, în aceeaşi pro lraroşii - permite poseso mativ 50 grame, iar tenta- ’
exportatorilor din America mericane trebuie să se ba cietatea „Shell", majora porţie, a benzinei pe care rului să vorbească la tele culele sale nu depăşesc 10
centimetri. Veninul pe care ^
Latină şi Bazinul Caraibilor zeze, în primul rînd. pe re rea preţurilor benzinei se o comercializează, respectiv fon din orice punct al ca ii secretă poate ucide un
merei sau in timp ce se
a adoptat o rezoluţie în cd- sursele şi eforturile proprii, generalizează în Marea cu circa 5 ia sută. plimbă. om in cîteva secunde. De- \
numirea de caracatiţă al- \
PERFECŢIONAREA bastră provine de la faptul (
PROCEDEELOR că pe corp are mai multe ^
încetarea cursei înarmărilor — premisă DE SUDURĂ dungi, care se colorează in ,
albastru atunci cind se spe- i
Cercetările întreprinse in rie de anumiţi inamici ce o ^
esenţială a unei lumi o progresului şi păcii vederea perfecţionării teh atacă. i
nologiei de sudură cu arc, CEA MAI mare arenă re- >
România o&upă astăzi un ţii de pericolul unei con miee face ca pentru prima sută. Proţmnerea noastră, inventată cu un secol in zervată luptelor cu tauri se ţ
loc de cinste în conştiinţa flagraţii mondiale au con oară în existenţa omenirii ca sumele ce ar deveni | urmă, se altă la originea allă, nu in Spania - cum ţ
lumii. Adevăr incontesta stituit şi esenţa noilor pro să fie reală primejdia ni disponibile să fie folosite multor procedee noi de a- s-ar putea crede — ci in
bil, susţinut deopotrivă de puneri prezentate, din îm micirii a tot ce este viu pe în proporţie de 20—50 la samblare a metalelor. Ast Mexic. Este vorba de arena
prefacerile revoluţionare puternicirea preşedintelui Terra, a transformării pla sută pentru sprijinirea e- fel, necesităţile industriei ,]Plaza“, din Ciudad de
ce au ridicat ţara pe trep Nicolae Ceauşescu şi în netei intr-un pustiu. forturilor ţărilor în curs de oerospaţiale au reclamat Mexico, care are o capaci
te tot mai înalte de civili baza mandatului încredin Dar armele distrug şi fă dezvoltare, iar restul — fabricarea de piese din o- tate de 48 000 de locuri.
zaţie socialistă, cit şi de o ţat de Marea Adunare Na ră să fie folosite. Cum alt pentru realizarea unor mă
activitate neobosită în a ţională, de la tribuna re fel decît distrugere am pu suri de ordin economic în
afirma drepturile sacre ale centei sesiuni speciale a tea numi uriaşa risipă de ţările care efectuează ase
oamenilor de pretutindeni Adunării Generale a O.N.U. resurse umane şi materiale menea reduceri, vine în A z i , în divizia A
la pace şi independenţă, la consacrate dezarmării, pro pe care o implică astăzi mod firesc în întâmpinarea
o lume mai bună şi dreap preocupărilor unui mare versitatea Craiova ; F.C.
tă, do demersurile cute număr de ţări ale lumii. Argeş — Sportul studen
zanţe ale României socia 38 de ani de viaţă noisă Se poate afirma fără pu ţesc ; A.S.A. Tg. Mureş —
liste pe scena vieţii inter tinţă de tăgadă că înceta Astăzi sint programate Politehnica Timişoara ;
naţionale, în consens cu Politica externă românească rea cursei înarmărilor con meciurile etapei a doua a Corvinul Hunedoara —
cerinţele dezvoltării isto stituie astăzi premisa esen campionatului diviziei A F.C. Bihor ; C.S. Tîrgovi.ş-
rice. Creşterea fără prece puneri ce au trezit un ecou oursa înarmărilor ? Un nu ţială a făuririi unei lumi a 1a fotbal. în capitală, ou te — F.C. Olt ; Jiul Petro
dent a prestigiului ţării pe l.arg, pozitiv şi s-au bucu măr special al publicaţiei progresului şi păcii. Şi is începere de la ora 18, au şani — Politehnica Iaşi.
plan mondial se află in rat de un interes deosebit. ,„Courrier de l’Unesco", toricele iniţiative ale tova loc întîlnirile : Steaua — im
organică legătură cu rod Şi aşa cum s-a subliniat şi consacrat relaţiei funda răşului Nicolae Ceauşescu Chimia Rm. Vîlcea (sta posturile noastre de ra
nica si vasta activitate a •cu acest prilej, în con mentale dezarmare — dez din toamna anului 1981 şi dion Steaua) şi Dinamo — dio vor transmite, alter
secretarului general al cepţia ţării noastre, a voltare, sublinia, de pildă, din primăvara acestui an Petrolul Ploieşti (stadion nativ, aspecte do la me
partidului, preşedintele Re p r e ş e d i n t e l u i Nicolae că în 1980 cheltuielile mi au dat expresie voinţei po Dinamo). ciurile etapei. Transmisia
publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prioritatea prio porului român — cave în în ţară se vor disputa se va efectua pe progra
Ceauşescu, pentru înfăptui rităţilor în procesul de litare pe locuitor al plane acest august sărbătoreşte următoarele partide : F.C. mul I, din jurul orei
rea marilor idealuri ale oprire a cursei înarmărilor tei însumau peste 110 do 38 de ani de viaţă nouă — Constanţa — F.C.M. Bra- 17,55.
contemporaneităţii de li lari, iar totalul acestor de a milita pentru oprirea -sov ; S:C. Bacău — Uni- (Agerpres)
bertate, independenţă şi şi de înfăptuire a dezar cheltuieli a reprezentat, în cursei înarmărilor şi trece
progres, pentru făurirea u- mării o constituie dezar acelaşi an, G la sută din rea la măsuri concrete de întreprinderea „Vidra' 1 Orăş-
nei lumi fără arme şi fără marea nucleară. Şi nu in producţia mondială. Cifre dezarmare. Voinţă expri lie. pe numele Szasz Estet, o
războaie. tim plă tor : în arsenalele ce explică largul ecou ai mată şi prin cele 18 mi declar nulă. (c. 1)
Oprirea neîntîrziată a nucleare s-a acumulat cea propunerii prezentate de lioane de semnături pe A- ANIVERSARE
cursei aberante a înarmă mai puternică forţă dis România privind îngheţa pelul poporului român că
rilor, trecerea la înfăptui tructivă cunoscută vreoda rea cheltuielilor militare la tre recenta sesiune specia <at Familia Bota Nicolae. din
rea dezarmării şi, în pri tă în istorie, iar cursa con nivelul anului 1982 şi tre lă a 0:N.II -consacrată dez PIERDERE satul El7.;>şii, comuna Bă iţa.
fiu
Ioan
mul rînd a dezarmării nu tinuă — cantitativă şi ca cerea la reducerea lor, pî- armării. ® Pierdut comand ■ ut. 2458 urează dragului lor majoratului,
cu
ocazia
Stelion,
cleare, eliberarea umanită litativă — a armelor ato- nă în 1985, cu 10—15 la T. A din 6 mai 1ST72, eiit orală de „La mulţi txnl !“. (3742)
uc a
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Ceibu, Ion Cioclel, Tiberiu Istiaîe (redactor şef). l- ' Eleno Uciu, Gheorghe Pavel (-edocio şei odiumtt) Vasite Pâţan, Nicolae L.'îob
Preţul abonamentelor! lunar - IU lei. trime-trial — 39 let. pe 6 tuni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str Dr Petro Groza, nr. 33. 78 lei; anual — 158 lei Taxa de distribuire la T miclliu — 6,50 lei lunar
Telefoane î 11275, 11585, 12157. Telex i 72288. Abonamentele se fao la oficiile poştale. fact< rii poştali şl dlfuzorii voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva. -str 23 August, nr. 257
din tntreprinderi şi ln=tltutil
