Page 39 - Drumul_socialismului_1982_08

pag. 2 DRUMUL SOCIALISM*

Sarcina individuală de partid ia punctul l a Rîu Mar© Retezat Angajare şi

ie convergenţă cu răspunderea colectivă hotărîre pentru Încadrarea tuturor 11.00 T
obiectivelor în graficele de execuţie ujos tu
p
Există cu adevărat o con­ — Să mai insistăm puţin avem depăşit lună de lună v<
vergenţă, un punct de în- la repartizarea sarcinilor. cu 0,1—0,5 la sută. 11.30 E
«la
tîlnire între conţinutul sar­ De pildă, ce criterii aveţi — Continuîndu-ne ideea Colectivul de muncă din sebit asupra cauzelor care Oproni, Aurel Oprea, An­ 11,45 A
cinilor pc care organizaţia în vedere cînd repartizaţi punctelor de convergenţă a cadrul Grupului de şantie­ au influenţat nerealizarea tonie Roşoiu, Costache Fu- A
de bază le încredinţează sarcinile ? sarcinilor încredinţate co­ re Rîu Mare Retezat — sarcinilor. S-au înregistrat lea, Aurel Dan, Mihai Ne- Kt
comuniştilor şi răspunde­ — Mai multe : priorita­ muniştilor cu răspunderea unde este în curs de exe­ mai'i stagnări la utilaje şi feru, Kemecsei Ştefan .şi-au 12,10 M
IN JU
rea întregii organizaţii, a tea obiectivelor planului întregului colectiv, ar fi cuţie una dintre cele mai autobasculante datorită lip­ exprimat dorinţa şi hotă- Ti
tuturor oamenilor muncii de producţie, urgenţa, util să Vă referiţi şi la mo­ mari hidrocentrale de pe sei pieselor de schimb, nea- rîrea dc a m u n c i în Ac
din unitatea în care aceas­ stringenţa lor, necesitatea dul în care sînt repartizaţi rîurile interioare ale ţării sigurării ritmice cu anve­ continuare cu mai multă (Ui
teţ
ta îşi desfăşoară activita­ antrenării tuturor comu­ aceştia po locurile de mun­ — s-a prezentat la ora bi­ lope, motorină şi ulei, dar însufleţire, de a antrena zit
tea ? niştilor, a întregului co­ că ? lanţului activităţii pe pri­ cele mai multe cauze se colectivele din care fac dci
— Există — ne răspunde lectiv la realizarea ritmică — întî i de toate este de mul semestru al anului cu­ datorează colectivelor şan­ parte la o activitate susţi­ lui
tovarăşul [uliu Bogdan, şi calitativă a obligaţiilor semnalat faptul că efecti­ rent ou rezultate sub posi­ tierelor, care n-au manifes­ nută pentru a recupera sec
Pa:
secretarul organizaţiei de de plan. De fapt, acestui vul de partid reprezintă bilităţi. Din darea de sea­ tat suficientă preocupare restanţele înregistrate. Pro- Ro
bază nr. 3 din atelierul scop îi subordonăm întrea­ peste 65 la sută din cel ai mă prezentată în faţa re­ pentru stabilizarea forţei punerile pe care le-au fă­ rtc]
Roi
mecanic al întreprinderii ga muncă organizatorică întregului colectiv. Aceasta prezentanţilor oamenilor de muncă şi calificarea ei, cut vizează mai buna or­ 16.00 Tel
mecanice de material ru­ şi politico-educativă de ne-a permis să alcătuim muncii de Viorel Dănilă, pentru organizarea activită­ ganizare a muncii, execu­ 16,05 Mu
lant Simeria. partid. Mai ţinem seama astfel formaţiile do lucru directorul grupului de şan­ ţii în flux continuu. tarea unor reparaţii şi re­ Cel
— Care ar fi acesta ? incit toate să fie conduse tiere, rezultă că, în aceas­ vizii de bună calitate la Ui,30 Re
RO)
— In repartizarea sarci­ de membri de partid, să' tă perioadă, planul la ex­ Adunări generale toate instalaţiile şi utila­ 17.00 Stil
nilor pornim de la hotărî- Ysofo avem, în consecinţă, garan­ cavaţii de suprafaţă a fost jele din dotare, asigura­ 20.00 Tel
riie organelor superioare de partid ţia cunoaşterii permanente realizat doar în proporţie ale oamenilor muncii rea din timp a bazei ma­ 20,40 Mu
21.00 Mu
de partid, precum şi de la a realităţilor, a realizării de 89 la sută, la total de­ teriale necesare, a com­ mo;
cele proprii. Reţineţi că a- constante a planului. puneri în baraj de 71 la bustibililor, activizarea par­ bim
eesta este primul punct de de locui pe care comuniş­ — Aveţi, desigur, comu­ sută, din care la anroca- Ion Dănilă, şeful şantie­ cului auto (hotărîtor pen­ 21.30 Ser
mes
întîlnire, pentru că din- tii îl ocupă in ierarhia co­ nişti care, primind sarcini mente — 73 la sută, argi­ rului nr. 1, reliefa în cu- tru realizarea sarcinilor 22.00 Tel<
tr-o dată comandamentele lectivului, do funcţiile pe de partid, depun eforturi lă — 51 la sută, filtre — vîntul său că realizările fizice planificate), întări­
majore date de partid de­ care le îndeplinesc, precum stăruitoare pentru ducerea 48 la sută, la turnat be­ obţinute în semestrul lntîi rea disciplinei, aplicarea
vin obiective de acţiune şi de aptitudinile şi capa­ lor la îndeplinire în cele ton — 69 la sută, la exca­ sînt mai mari faţă de cele operativă a tuturor măsu­
ale organizaţiei de bază şi, cităţile lor reale. mai bune condiţii. vaţii subterane — 64 la din aceeaşi perioadă a a- rilor stabilite de conduce­
mai adine, .ale fiecărui co­ — Referiţl-vă la un e- — Avem foarte mulţi. sută, excavaţii la aducţkt- nului trecut, deşi nu se rea grupului de şantiere.
BUCUR
munist. xemplu... Puteţi nota. Simion Moţa nea principală — 63 la su­ ridică la nivelul planifi­ Aurel Dan, şeful şantieru­ dioprogra
Mai’ concret, organizaţia este un muncitor oare, ui­ tă, iar excavaţii la aduc- cat, că introducerea acor­ lui nr. 3, se angaja în nu­ La ordine
noastră de bază are trei — Da, de exemplu urmă­ mind a ieşi la pensie, se ţiunea secundară — 45 la dului progresiv la lucrări­ mele colectivului pe care-1 tură; 7,00
grupe de partid. Aici sar­ rirea zilnică a indicilor de distinge prin aceeaşi răs­ sută. La activitatea de le de excavaţii din subte­ conduce, că se vor de­ Revista i
rui r;jelo<
cinile se particularizează, utilizare a ma.şinilor-unelte pundere în muncă, pe care coiistrucţii-montaj, planul ran a dus la creşterea pune eforturi ca încă din dc ştiri;
în funcţie de specificul ate a fost încredinţată ca sar­ a dovedit-o tot timpul. Tî- a fost îndeplinit în propor­ ritmului de execuţie, la acest an barajul să poată ascultător
lierelor. Adică, planul de cină de partid inginerului năi'ul ruliu Groza parcă ţie de 80,9 la sută, iar la aducţiunea principală, că acumula apă pentru pri­ de ştiri; i
Iară; 10, i;
producţie se repartizează Busuioc Predoni, şeful ate­ i-ar merge pe urme în con­ productivitatea medie pe este necesar să se ajungă ma turbină. V*0 Arm
pe ateliere, pe echipe şi lierului, maiştrilor Emi! ştiinciozitate. I,a fel sînt muncitor — 86,4 la sută. la peste 60 ml pe front şi Intensificarea ritmurilor Buletin fi
oameni. Toţi organizatorii Ivoniei, Dumitru Comea ioan Ilomorodean, Nicolae Aici a rămas neexecutat în pe lună. îmbunătăţiri pot de lucru, valorificarea mai Sintem eo
grupelor sînt membri ai şi şefilor de echipe Ioan Cismaş, Cornel Turdăşan, prima parte a acestui an bună a potenţialului teh­ Publicitar
de ştiri; 1
biroului organizaţiei de Birzan şi Ioan Moritz. Vreau să vă mai spun că un important volum de lu­ şi trebuie să se aducă şi la nic şi uman, cît şi recu­ folclorului
bază, ei partieipind la ini­ — Do unde se cunoaşte folosim mai multe forme crări, care, aşa cum se aducţiunea secundară, unde perarea restanţelor trebuie tehnic ştii)
ţierea tuturor acţiunilor şi gradul de folosire a maşi­ de control asupra modului sublinia în cadrul adună­ lucrările sînt rămase în să stea în centrul aten­ premieră
Dc la 1 la
continuîndu-şi activitatea nilor ? în care se îndeplinesc sar­ rii, vor trebui să fie re­ urmă cu circa 800 ml şl ţiei constructorilor. Ho- nivers 20;
eu oamenii pentru înfăptui­ — Sâptămînal se face cinile încredinţate: adună­ cuperate pentru ca terme­ unde se resimte lipsa u- tărîrea colectivului de con­ ştiri; 10,05
rea hotâririlor şi măsuri­ repartizarea sarcinilor pe rile generale, discuţiile in­ nele de predare a obiecti­ nor efective calificate. Con­ structori de pe amenaja­ partidului; i
dicului;
lor adoptate. ture şi pe utilaje, în func­ dividuale şi altele. Cea velor de pe amenajarea ducerea grupului — arăta rea hidroenergetică Rîu temporari ;
Am făcut această des­ ţie de comenzi. Pe baza fi­ mai bună formă, verificată hidroenergetică Rîu Mare- vorbitorul — ti'ebuie să ia Mare-Retezat, exprimată economice
chidere pentru a se înţe­ şelor de pontaj a fiecărei de noi în practică, este Retezat să fie respectate. măsuri prompte şi la aceste cu prilejul adunării gene­ ştiri; 17,05
lege mai bine pe de o par­ maşini, se evidenţiază cu insă munca zilnică cu o- în spirit critic şi auto­ locuri de muncă, pentru rale, este de a munci mai gînd şi în
apăr şi te
te originea şi conţinutul exactitate timpul lucrat, mul, controlul pe fază, critic, participanţii la dez­ ca obiectivul să fie finali­ bine, la întregul său poten­ — progran
sarcinilor pe care le încre­ cel de staţionare, cauzele. cum s-ar zice. Aceasta în­ bateri au analizat cu răs­ zat la timp. ţial, de a-şi recupera res­ Orele serii
dinţăm comuniştilor, iar Avem maşini care trebuie tăreşte cel mai bine răs­ pundere şi exigenţă modul După ce au evidenţiat tanţele acumulate în acest nai; 20,00
22.00 O zi
pe de altă parte pentru a să lucreze trei schimburi, punderea. în care a decurs activita­ rezultatele obţinute în pri­ nn. Bijuterii n
face un fel de introducere altele două, sau cite un sin­ CORNEL ARMEANU tea, insistînd în mod deo- ma parte a anului, Traian L. CRIŞAN 5.00 Non s
in mecanismul înfăptuirii gur schimb. Lucrurile se
sarcinilor, al modului în reglează din mers, zilnic.
care se exercită controlul. De aceea, acest indice îl
Colectivele de muncă alo mifabricatelor în ajustaj,
de reducere a consumuri­
secţiilor „bluming 1000— S c u z e le n u f in lo c u l la m in a t e lo r
I 300“ şi „semifabricate" lor, printr-o şuta re corectă, EVA: F.
înre­ s i a i s e m if a b r ic a t e lo r d in o t e l!
din cadrul Combinatului întărirea disciplinei ‘ de «a .../5 In vi:
HUNEDOA
siderurgic Hunedoara 9 9 producţie. mărturiseşti
5 N
mii Mi M. epopeea gistrează pe perioada tre­ — Ce perspective silit ca te mi se* 3
MĂ’^ÎSiOl" ÎMPli^rsOCIAUSTE cută din acest an rămîneri lingouri reci din stocuri. dotare au influenţat .şi ele restanţele amintite să fie mie (Sider
— Deci, vinovaţi sînt în
asupra
sarcinilor
realizării
tea clin aci
in urmă la producţia sor­ recuperate în următoarele PETROŞAiN
timentală. De pildă, la la­ totalitate alţii... zilnice. luni ? nă (Unirea
minate forjate, restanţa se — Şi noi am avut unele — Noi am rămas restan- — Nu depinde numai de pentru Sing
(Urmate din pog 1) cind această parte a locu­ ridică ia 5 600 tone, la blu­ deficienţe de natură orga­ ţieri din lipsă de blumuri noi acest lucru. în ce ne brie); LU'
lui este o comună, mindria nizatorică, care ne-au — intervine Petru Pîrvu. priveşte, sintem hotărîţi să fantastici [
1
Cert este că schimbul de localnicilor este cu atît muri di retaminare — diminuat realizările. însă pentru cele 14 000 to­ facem tot ceea ce depinde CAN: Cobi
(Luceafărul
miine se simte aproape. Cu mai mare I 75 000 tone, la ţagle de re- — Să exemplificăm. ne semifabricate în afară de noi pentru ca oţelul pri­ socialul (IVI
foarte bune rezultate mun­ Un motel se adaugă u- iaminarc (marfă şi consum — Defecţiunile de natură de program (cu abateri mit să fie introdus în cir­ LA: Ultima
cesc şi alţi mecanizatori, nor obiective ce saltă satul propriu) — 30 180 tone, sin­ mecanică, şi electromecani­ tipo-dimenşionale) nu mai cuitul economiei naţionale. tore.se); UI
cum sini Ion Nelega, Au- spre urbanizare: moara de gurul sortiment realizat şi — Cum v-aţi onorat sar­ romi acuz
Zar
BRAD:
gustin Cîfa... măcinat porumb, staţiunea depăşit cu 640 tone fiind cinile la export 7 sici (Steaua
In această lună aniver­ de mecanizare • a agricultu­ laminatele finite. Căror fac­ î n lunile' qu^yst şi septembrie BARZA: C
sară, zestrea edilitară a co­ rii, supermagazinul, peste tori se datorează aceste — întregul nostru colec­ (Minerul);
munei s-a îmbogăţit iar. 150 de apartamente in 11 ( restanţe ? Ce perspective tiv a acordat şi acordă o toarcere ia
(Patria);
Vj
S-a dat in folosinţă un nou blocuri, librărie, cinemato­ sini ea ele să fie recupe­ RESTANTELE RECUPERATE —. atenţie prioritară îndepli­ (Flacăra);
obiectiv: motel cu restau­ graf, complex meşteşugă- rate în următoarele luni ? PIANUL REALIZAT INTEGRAL! nirii acestui indicator. Rea­ Şerpi co — .«
1
de
rant, bar, camere de dor­ resc... Fiecare, dovada aces- \ Despre toate acestea am a- lizăm atît semifabricate glonte cultură)
răi
mit, adică ce este necesar tui timp ce vine dintr-o zi flat, discutind ia faţa locu­ proprii destinate exportu­ BRAZI: Fa
drumeţului ce se opreşte in de victorie cu largă deschi­ lui cu Dumitru Cădariu, ca la macarale, la linia de avem scuze. Sintem vino­ lui, cît şi semifabricate ca­ riile J-II : .
această parte a locului. Şi dere spre viitor. I laminare, deraierile de tre­ vaţi în totalitate. Ce mă­ re merg la alte linii finl- co Billy (Ci
şeful atelierului cuptoare soare, la alte uzine relami- în căutarea
linie (bluming) şi cu Petru nuri de turnare au dus la suri am luat pentru în- natoare din ţară, care pro­ Iunie); 3IM
(Urmare din pag. 1} rilor de producţie de pe­ Pîrvu, şeful secţiei semifa­ mărirea timpului de încăr­ dreptarea situaţiei ? S-a enigmatic (1
ste 2.3 milioane lei. care in cuptoarele adinei discutat cu fiecare om, duc laminate pentru ex­ Ziua de na;
bricate nr. 1. port. însă unele sortimen­ năr varşovi
şi, firesc, la diminuarea subliniind u-se importanţa GHELARI:
siderurgic Hunedoara, PRODUSE FIZICE — La sortimentele de procentului de şarjă caldă. îndeplinirii exemplare a te nu au putut fi realizate (Minerul).
strădaniile colectivului SUPLIMENTARE forjă, sintem restnnţieri De asemenea, abaterile teh­ sarcinilor încredinţate, ne­ integral pînă la această
sînt orientate zi de zi pentru că oţelăriile nu nologice la încălzirea lln- cesitatea asigurării unei oră. Desigur, la nivel de.
spre îndeplinirea sarcini­ Hotărî te să recupereze ne-au furnizat cantitatea şi gourilor, nerespectarea di­ funcţionări corespunzătoa­ laminoare şi oţelăril s-au
restanţele înregistrate în sortimentele de oţel cerute,
lor de plan şi realizarea mensiunilor de laminare re a tuturor maşinilor şi u- luat măsuri pentru îmbu­
unui cocs dc calitate su­ primul trimestru al anu­ iar la blumuri ncrealizarea din cauza unor evenimente tilajelor din dotare. Am nătăţirea calităţii acestor Rezultatei!
perioară. Respectînd rigu­ lui şi să realizeze produc­ se datorează, în primul pe flux („la zi“ sînt peste urmărit îndeosebi respecta­ produse destinate exportu­ august 1982
ţii suplimentare în cin­ Extr. I :
ros disciplina tehnologică stea zilei de 23 August, rînd, neelaborării cantităţi­ 10 000 tone laminate in a- rea cu stricteţe a instruc­ lui. 21, G.
ţiunilor tehnologice de re­
şi de muncă, exploalînd colectivele de muncă din lor de oţel planificate .şi, în fară de program — n,n.), cuperare la maximum a se- LIVIU BRA1CA Extr. a 11
al doilea rînd, lipsei de
raţional agregatele şi in­ cadrul Unităţii forestiere defecţiunile la utilajele din 29. 41, 0.
Fond total
stalaţiile din dotare, cec- de exploatare şi trans­ *» — » — — — rt — — * — e» — <a *~@ — ® — » — a — ® — 847 129 Ici.
sarii hunedoreni rapor­ port Petroşani raportează (Urmare din pag. 1) schimburi de noapte dacă
tează. de Ia începutul a- frumoase realizări pe pri­ este nevoie, să ia măsuri
mele şapte luni ale anu­ LA ZI IN AGRICULTURA |¥RE!
nului şi pînă azi, o pro­ si mai economicos să se pentru a se transporta cît 21 si.!.
ducţie suplimentară de lui. Organizîndu-şi temei­ trimită un singur utilaj ca­ mal repede tot gunoiul şi
nic activitatea în parche­ terenurilor. Cantităţile de recoltei viitoare şi trebuie Timpul |
cocs de 10 000 tone şi mai te, folosind raţional tim­ re poate aproviziona într-o gunoi duse în cîmp, ca şi făcut totul pentru a pune a se fertiliza terenurile ziua tle 1
mult de 1 500 tone de pul efectiv de lucru şi zi cu ulei şi alte materiale cele împrăştiate, sînt ex- baze trainice producţiei a- destinate culturilor de Vremea va .
cu
produse chimice şi disti­ capacităţile de transport, toate unităţile de mecani­ trem de mici. întreaga ac­ nului 1983, creării condiţii­ toamnă, corespunzător sta­ în generări
tehnologiilor
cerul parţla
zare şi nu să vină fiecare
cerinţele
late din gudron. De men­ forestierii din Valea Jiu­ după ele la Călan ? Trac­ tivitate de eliberare a te­ lor necesare realizării şi bilite. în acelaşi timp, tre­ amiaza, eînc
dea averse
ţionat că aceste sporuri lui au realizat peste pre­ toarele trebuie să are şi nu renului, executarea arături­ depăşirii producţiilor pla­ buie să se îngrijească ca vor semnala
de producţie au fost ob­ vederile de plan ale pe­ să facă navetă între secţii lor, transportarea şi admi­ nificate. Consiliile populare fiecare unitate să-.şi asigu­ leclrlee. V
rioadei 9 000 mc buşteni
ţinute pe seama creşte­ şl S.M.A. în această ches­ nistrarea îng răşămi n telor comunale Boşorod, Bretea re sămînţa de care are ne­ slab la mo<
de fag, 200 mc buşteni naturale şi chimice pe su­ Ionii sudic,
rii productivităţii muncii diverse, 200 mc lemn de tiune trebuie să se facă or­ Română şi al oraşului Că­ voie, să facă schimburile minimă va
cn 3 la sută faţă do plan mină, 4 700 mc lemn de dine. prafeţele care se însămîn- lan trebuie să vegheze pen­ stabilite, să selecteze toate tre lfl şi 19
maximă inii
tru a se realiza zilnic vi­
şi în condiţiile obţinerii foc, 70 mc cherestea de în acelaşi timp trebuie ţează cu culturi de toam­ tezele de lucru stabilite la seminţele, să trimită pro­ grade, local
unor economii aie costu­ fag. să menţionăm că s-a acţio­ nă trebuie organizată şi be la laborator şi să le (Meteorolog
nat slab şl la transportul condusă cu toată răspunde­ mat. să se lucreze în schim­ păstreze în bune condiţii, Oana Valorii
gunoiului şi la fertilizarea rea, Este vorba de soarta buri prelungite şi chiar în pînă !a aşezarea in brazdă.