Page 4 - Drumul_socialismului_1982_08

Pag. I DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 691 % DUMINICA, 1 AUGUST 1982

CEL MAI, CEA MAI
încheierea lucrărilor sesiunii Divergenţele dintre I TABĂRĂ ARHEOLOGICĂ LA SUBCETATE CEL MAI adine lac din lume este Baikalul
Europa occidentală O iniţiativă lăudabilă a tăcut ca,' în această (i B20 metri). El deţine'şi un alt record — esle
Consiliului Economic şi S.U.A, au atins vară, la Subcetate să la fiinţă o tabără arheo­ lacul eu apele cele mai pure de pe glob. Aici
la
indicaţiile
logică.
Receptive
de
secre­
date
este concentrată a cincea parte a resurselor''
tarul general al partidului la cel de al II-lea mondiale de ape dulci de suprafaţă.
Congres
socia­
şl
educaţiei
culturii
al
politice
CELE MAI mici cantităţi da apă din organis­
s i al O.N.U. limite îngrijorătoare liste privind cunoaşterea istoriei patriei, cadre­ mul uman se află in dinţi (4... H la sută) şi in
le didactice de la Şcoala generală nr. 7 Cluj-Na- firele de păr (circa 4 la sută).
GENEVA :U (Agerpres). el a constatat că, în ciuda BRUXELLES 31 (Ager­ poea. in colaborare cu cele de la Liceul agro­ G CEL MAI fierbinte punct al întregului nostru
începind
din
organizat,
industrial
Haţeg
au
— Geneva s-au încheiat unor atitudini diferite în pres). — Divergenţele din­ Iulie, o tabără arheologică sub conducerea sistem soiar se află situat în preajma planetei
de
Acest
Saturn.
stabilit
cu
awoîizicieni
punct,
lucrările celei de-a doua privinţa unor probleme im­ tre Europa occidentală şi cercetătorului Adrian Rusu, de la Cluj-Napoca. ajutorul datelor transmise de ,,Voyager-2“, este
sesiuni anuale a Consiliu­ portante. se poate desprin­ S.U.A. în problema expor­ Săpăturile efectuate au scos la iveală forma de 200 de ori mai fierbinte dccît coroana solară.
lui Economic şi Social al de totuşi concluzia unei a- tului de oţel pe piaţa a- hexagonală a turnului cu patru nivele, incinte CEA MAI veninoasă reptilă de pe uscat este
eu ziduri de peste 2 metri grosime, o mare
O.N.U (ECOSOC). în dis­ propieri de puncte de ve­ mericană au atins limite cisternă pentru apă, vîrfuri de săgeţi şl de considerată a 0 aşa-numitul „şarpe feroce",
care trăieşte în Australia. Veninul său este do
cursul de închidere, preşe­ dere şi de interese intr-o îngrijorătoare — astfel sînt arbaletă, piese de liarnaşament şi material care circa 300 de ori mai toxic decit al şarpelui cu
dintele ECOSOC. Miljan serie de domenii impor­ caracterizate tratativele ce demonstrează folosirea in scop militar a aces­ clopoţei şi de aproximativ 20 de ori mai toxic
tei cetăţi şi, evident, multă ceramică. în stra­
Komatina, a atras atenţia tante. între altele el a au început vineri la Bru­ turile interioare s-au descoperit ceramică şi decit al cobrei indiene. Această specie de şerpi
asupra deteriorării situa­ menţionat consensul aproa­ xelles între reprezentanţii chirpic din epoca bronzului şi de la începutul poate atinge lungimea do doi metri. Are corpul de
culoare brun închis, iar capul — brun deschis.
ţiei economice mondiale, pe general în privinţa ne­ Administraţiei de la Was­ epocii fiorului, ceea ce întăreşte convingerea CELE MAI sărate ape din lume sint cele ale
vecină,
aparţinind
pe care a apreciat-o ca a- cesităţii de a se întări coo­ hington şi Comisia C.E.E. că fortificaţia cetatea hallstatiană din epocii Mării Moarte, pe care savanţii o consideră mai
Pe-
şi
bronzului
vînd un caracter structural perarea multilaterală, a Fermentul contradicţiilor triş au folosit, la rîndul lor, poziţia strate­ mult un lac. Aceste ape conţin o mare varie­
tate de minerale : cloruri de sodiu, magneziu,
şi nu ciclic. Poziţia ţărilor urgenţei începerii unor l-au constituit măsurile gică a acestui loc. Fragmente de ceramică calciu, şi potasiu, precum şi bromuri. în ciuda
unui
şi
în curs de dezvoltare a negocieri globale şi a întă­ protecţioniste americane romană, cît din jumătatea lasă se vas se pentru cult gradului înalt de salinitato, în Marea Moartă
piatră,
întrevadă
confecţionat
bacteriilor,
devenit o problemă politi­ ririi roiului sistemului Na­ de limitare a importurilor posibila utilizare a acestui punct şi în vremea se semnalează prezenţa algelor sînt şi adaptate la
metabolice
procese
căror
ale
că majoră a lumii con­ ţiunilor Unite în aborda­ de produse metalurgice din stăpînirii romane. Dealtfel cărămida ou care mediu (ele au devenit exclusiv halofile).
temporane. Referindu-se la rea problemelor economice ţările vest-europene. Res­ este încastrată zidăria provine de la două ves­ CEL MAI mare ascensor din Europa a fost
rezultatele acestei sesiuni, mondiale. tricţiile impuse de S.U.A. tigii romane din apropiere. că vestigiu! din dealul construit la Londra. El înglobează în corpul
S-a
constatat
astfel
său 320 tone de oţel şi poate ridica greutăţi
Consecinţe economice ale invaziei afectează şi mai mult in­ Orlea a fost o cetate puternică medievală, mergînd din portul 200 londonez, Instalat serveşte docul
pinâ
la
la
tone.
construită în perioada secolelor XIII—XIV.
dustria siderurgică din ţă­
el
Albert,
la
rile Pieţei comune, con­ jeni Tabăra do arheologie a prilejuit elevilor clu­ trunsbordarea mărfurilor din navele maritime
obiective
vizitarea
altor
huncdorenl
şi
şi
israeliene in Liban fruntată cu dificultăţi pro­ istorice din judeţ : TJloia Traiana Sarmizegetusa, în cele fluviale, puţind manipula încărcături
containerizale de mari dimensiuni.
prii. cetăţile Colt. Mălăiesti, monumentele de la
Săluşu
. TEL AV1V 31 (Agerpres). vut o întîlnire cu conducă­ R.F. Germania, cel mai SLntămărla-Orlea, instructive de si Sus. O tabără cu
rosturi
educative.
reale
(HRIS-
După cum relatează agen­ torii politici şi militari pa­ ir.âre exportator de oţel TACHR TATU. corespondent). A FOST LOCUITA ANTARCTICA ?
Oameni
pe
chilieni
au
ţia France Presse, costul lestinieni, in cursul căreia pe piaţa americană, a reac­ continentul de ştiinţă două virfuri descoperit săgeţi,
antarctic
de
direct al celor şapte săp- a fost analizată situaţia ţionat prompt. Reprezen­ PASIUNI PE... 16 MILIMETRI faptul gen crin d ipoteza că nu este exclus ca
tămîni de agresiune israe- din sectorul de vest al tantul vest-german la La Casa de cultură din Deva activează dc intr-un trecut îndepărtat această regiune inos­
liană în Liban este posi­ Beirutului, după bombar­ Bruxelles a subliniat că mal mulţi ani un einedub. 17 cincamulon şi-au pitalieră a lumii să fi fost locuită — a anunţat
precizat
j
Institutul
chilian
S
al
Antarcticei.
bil să atingă 2,5 miliarde damentele israeliene de vi­ guvernul de la Bonn este făcut din această frumoasă pasiune a doua... t'H cele doua virfuri dc săgeţi au tos ’ -XIsite in
de dolari (12 la sută din neri, transmite agenţia îngrijorat de actuala evo­ casă. De instruirea lor se ocupă ionel Bujor. locuri depărtate unul de celălalt, . 6,, ' a
produsul naţional brut). WAFA. luţie de pe piaţa oţelului Tot în cadrul Casei de cultură activează şi golfurile Chiii şi Alniirantazgo, informează
cercul foto, cu alţi şapte pasionaţi Ue arta fo­
n ce priveşte costul in­ ik şi condiţionează „solidari­ tografică, de a căror instruire se ocupă ing. agenţia France Presse. S-a anunţat, de aseme­
nea, că a fost iniţiat un program cincinal de
direct al războiului, acesta BEIRUT 31 (Agerpres). tatea" vest-europeană do Ovidiu Munteanu. studii antropologice şi arheologice în sectorul
este considerabil, produc­ — începind de vineri sea­ menţinerea nivelului actual taj. îi însoţim în laborator şi Iu masa de mon­ chilian a! continentului din extremul sud al
ii
pun
pc
accentul
pe
care
Remarcăm
ţia înregistrind o scădere ra, în Liban a fost insti­ al livrărilor de oţel din prezentarea actualităţilor politice. economice, planetei.
cu 5 la sulă in luna iunie, tuită o nouă încetare a fo­ R.F.G. către S.U.A. culturale, turistice din municipiul Deva şi din
iar rata inflaţiei apropini­ cului, cea de-a opta hotă­ judeţ. Urmărim imagini relevind mărturii aie LA SCĂLDAT
istoriei şi culturii milenare a românilor : Ohaba
ei u-se de 150 la sută pen­ râre de acest fel surveni­ Ponor, Clopotiva, Nandru, cetăţile dacice din ORIZONTAL : 1) Poet român, autorul poe­
tru anul în curs, adaugă tă de la invazia israeliană, Noul preşedinte Munţii Orâştiei, metropola Dacici romane de la ziei „Scâidătoare" (1881—1868) — Pictor italian,
AFP. Pentru a face faţă relatează agenţiile interna­ Sarmizegetusa, ruinele cetăţilor feudale Colţ. autorul pmzei „La scăldat" (1457—1504): 2) Pic­
aceste: situaţii, autorităţile ţionale de presă. Israelul a ai Republicii Panama Castelul Corvincştilor, apoi Ţara Zarandului — tor clasic roman, autor al tabloului „La scăl­
dat" (1831—1891) — Pictor francez, autorul pro­
israeliene au hotărît să fost de acord cu propune­ cu sanctuarul neamului dc ia Ţebea. Mai de­ zelor „După scăldat" şi „Kepuos după b:ue“
parte, in „Cimpul piinli". Casa memorlală Au­
suprime subvenţiile pentru rea de încetare a focului CIUDAD DE PANAMA rel Vlaiou... (1811—1918); 8) Plin de, praf ! — Complicele
produsele de bază şi să după ce, vineri, timp dc 31 (Agerpres). — în capi­ In ultimii 7 ani au mai lost realizate alte 13 Climnemestrei iu uciderea lui Agamnenon, in
majoreze taxa pe valoarea trei ore, forţele israeliene tala Republicii Panama s-a filme, între care „Bărbaţii iorniior noastre" timp cc acesta făcea baie — Trup din trup !
4) Morţi intre vii — Sine-qua-non-ul unei plaje
adăugată (TVA), provocând au bombardat sectorul de anunţat oficial că preşe­ (premiul II la faza pe ţară a Festivalului na­ adevărate; 5) Fel de fe! — Cămin cultural ; 6)
României").
festivalul
La
ţional
fol­
„Cintarea
o creştere a preţurilor. Ele vest al Beirutului. După dintele ţării, Aristidcs Ro- cloric „Hercules ’80", filmul „Iarba vintului" O guriţă din Ardeal — Sat lingă Odorhoi; 7)
Costum do baie — Străjeria nurilor de munte;
au instituit taxe pe vînză- cum relatează agenţia pa­ yo, şi-a prezentat, vineri (scenariul Rusalin Işfănoni, regia Ionel Bujor) a 8) Scaidă, in centru ! — Munte vulcanic in Ma­
primit premiul III, iar filmul „Intarsie" — pre­
rile de acţiuni de bursă şi lestiniană de presă WAFA, seara, demisia, funcţia de miul II la faza interjudeţeană a „Cîntării ramureş — Atelierele navale Giurgiu (abr.) ;
pe călătoriile în străinăta­ Israelul a folosit toate ti­ şef al statului fiind pre­ României". „Căutătorii de comori" eslc o altă D) Stil de înot — Cupă ; 10)........................cu nuduri pc
te, ca şi un împrumut o- purile de arme de care luată, potrivit prevederilor peliculă variantă a frumuseţii şi bogăţiei fol­ plajă", tablou de Gh. Pelraşcu — Intre bare ! ;
judeţului.
clorice
bligatoriu, arată agenţia. dispune, efeetuînd atacuri Constituţiei, de vicepreşe­ tă, serial a de educaţie, „Contraste", un film-anche- il) Alt stil de înot — Pictor gălâţean, autor
ai pinzei „ScâldiRcare" (Ghcorghe).
mu­
al
„reflector"
un
★ de pe uscat, din aer şi de dintele Ricardo de ia Es- nicipiului Deva. VERTICAL ; l) Conducător al revoluţie an-
BEIRUT 31 (Agerpres). pe mare. priella — transmit agenţii­ Şi Ovidiu Munteanu, cu echipa sa. se află cc7.c. ucis pe cind făcea baie, dc eonv o-
luţionara Charlotte Corday (1743—1798) — z-.afctă
„Utilaje
Filmul
miniere
— Valoarea pagubelor ma­ Se semnalează că simbă- le de presă. Fostul minis­ la datorie. imaginea Ovidiu Munteanu) prototip" germană, autoarea poeziei „Plaja" (1881—1870) ;
fost
şi
a
(regia
teriale provocate Libanu­ lă dimineaţa avioane israe­ tru de externe, Jorge Rlue- realizat la cererea Institutului de proiectări 2) I s-au Înecat corăbiile (tig.) — Litoral, nr.
lui ca urmare a invaziei liene au survolat Beirutul ca, a fost desemnat vice­ miniere Deva. „Prietenii pompierilor", „Călu- 15 ! ; 3) Ultimele dc pc trambulină ! — Scâldă-
toare (fig.) — Materie primă pentru scăldat ;
şerul transilvănean" sînt filme ce poariă aceeaşi
israeliene este evaluată de la mică înălţime. preşedinte al ţării. Prelua­ semnătură. 4) Baie finală — Pictor francez, autorul pinzei
surse financiare libane­ Postul de radio oficial rea funcţiilor de către noii Punînd pasiune în tainele celei de-a 7-a „Diana de Poitiers in baie" (1510—1572) ; 5) Îm­
ze la aproximativ 16 mi­ libanez a anunţat că în­ titulari a avut inc în cursul arte. clnoamatoril din Deva realizează alte noi părat a! Vietnamului (1762—1820) — Lună de
liarde dolari. treruperea de către forţele unei ceremonii oficiale pro­ pelicule atractive. (ION COTOI, corespondent). virf pentru ştranduri; 6) Ultimele îmbăieri ! —
7) Poet ieşean, autorul
A face gura mare ;
■Âr israeliene a aprovizionării cedată de expunerea de poeziei „La scăldat" (Gheorghe) — A face baie
BEIRUT 31 (Agerpres). cu energie electrică a Bei­ motive privind demisia EXPEDIŢIA ŞTIINŢIFICĂ „TRANSAFRICA-82" (tnf.) ; 8) Cu suprafaţă mare, vastă — Lacul
— Yasser Arafat, preşe­ rutului de vest a rămas în O expediţie ştiinţifică mullidisciplinară ita­ Roşu ; 9) Polul Nord 1 — Pictor francez, autor
al tabloului „La scăldat" (1859—1891); 10) Ştrand
dintele Comitetului Execu­ vigoare pentru a şasea zi, ..din motive de sănătate" liană a părăsit portul Genova indreptindu-se natural — Inechitabili, nedrepţi ; 11) A izbucnit
tiv al Organizaţiei pentru ca si accesul ajutoarelor făcută de fostul şef al spre Africa, unde va întreprinde cercetări mai — Pictor francez, autorul pinzei „Femeie la
Eliberarea Palestinei, a a- în alimente. statului, Aristides Royo. ales în zona platoului saharian, pentru a des­ baie" (1780—1867).
coperi eventualele dovezi privind existenţa Dicţionar : 1ASU, OilAS, GIA.
unei civilizaţii înfloritoare specifice continen­ VASILE HOLT
tului in urmă cu mai multe mii de ani şi care.
Ej TOKIO. - în oraşul A- m NAŢIUNILE UNITE - nic", a precizat Sam Nu- pînă acum, nu este cunoscută decit prin cîte- Cercul rebusist „Dacia"
tami, din apropiere de To­ S e c r e t a r u l general al joma. va picturi rupestre şi obiecte aparţinind unor Hunedoara
kio, s-au încheiat lucrările ce. O.N.U,. Javier Perez de culturi primitive. denumite Dezlegarea careurilor apărute în ziarele :
Totodată, membrii expediţiei.
lui de-al XVI-lea Congres Cuellar, i-a numit recent S TOKIO. - Consumul „Transafrica~82“, vor traversa lanţul muntos Nr. 7 673 si 7 685
cil Partidului Comunist Ja­ pe diplomatul finlandez de droguri a crescut anul Atlas pentru a studia aici unele formaţiuni ESTIVALA
ponez. Klaus Aksel Sahlgren in trecut în rîndurile tineretu­ geologice mai puţin cunoscute.
in ultima zi a lucrărilor funcţia de secretar execu­ lui japonez, constituind o 1) Vicol — Degus; 2) Isanos — Mare; 3) Nor—
a fost ales noul Comitet tiv ai Comisiei Economice a ameninţare serioasă pentru Sălăjan ; 4) Erai — Tan — Gi ; 5) A — Bolez —
Don ; 6) Păli — Aman ; 7) Rot — Marin — T ;
Central al P.C. Japonez, In O.N.U. pentru Europa. El va societate, se apreciază în MAT IN DOUA MUTĂRI 0) Ep — Vin — Adia ; 9) Popescu — Amu ;
prima plenară a Comitetu­ prelua acest post la 1 ia- „Cartea albă asupra nar­ Controlul poziţiei : 10) Işar — Amarat ; 11) Nisip — Bralu.
Aib : R f li. D b 7. C d 4 şi e 4, p d 2 şi h 4.
lui Central, Kenji Miyamoto coticelor", dată publicităţii Negru : BcS. LA MARE
2) Amarat — Nară ;
1) Largă — Roman ;
a fost ales în funcţia de m la Tokio de Ministerul Să­ 3) Ban — Litoral ; 4) înec — Tir — Mt ; 5) S —
preşedinte al C.C. al P.C.J., nătăţii. Se precizează că Soluţia problemei din ziarul nr. 7 673 Titan — Mia ; 6) Atei — Udat ; 7) Uni — Ma­
iar ca preşedinte al Pre­ numărul persoanelor aresta­ 1. T d 8 — a 8 ! '-------- tur — G ; 8) Sc — Pic — Milă ; 9) Colosal —
zidiului C.C. al P.C.J. — nuarie anul viitor, cind ex­ te sau interogate sub a- 2. D f 1 — f 3, b 3 sau n G mat. Nai ; 10> Arar — Sărată : 11) Tăutu — Marin.
Tetsuzo Fuwa. piră mandatul actualului cuzaţia de folosire sau de
Preşedinte de onoare al deţinere de droguri a fost n7/77
Partidului Comunist din titular, Janez Stanovnik anul trecut de 22 331, din­ HI
Japonia a fost ales Sanzo (Iugoslavia). tre care 11,6 Io sută, res­ w k Wa sTr/Y/
Nosaka. Şl LUANDA. - Nu va pectiv 2 591 — tineri sub m m m m 1
exista un acord in vederea 19 ani, iar 67,2 la sută,
E3 NAŢIUNILE UNITE. - unei reglementări a proble­ respectiv 15 001 - tineri în­
începind de la 1 august, mei namibiene atîta timp tre 20 şi 30 de ani. n Hi m
preşedinţia Consiliului de cit nu va fi definit un sis­ yy//7/ y y y y A -AMA
Securitate al O.N.U. va fi tem electoral corespunză­ 22 BONN. - După o ma­ fl m
asigurată de ambasadorul tor pentru desfăşurarea u- jorare cu 1 la sută pe par­ W W¥a
Irlandei la Naţiunile Unite, nor alegeri libere — a de­ cursul lunii iunie, preţurile W/
Noel Dorr. El îl înlocuieşte clarat, la Luanda, Sam Nu- din Republica Federală Wa \sSirA W/A .....
pe reprezentantul Guyanei. joma, preşedintele Organi­ Germania au înregistrat o y m s/Ay/y WA/A
După cum se ştie, preşe­ zaţiei Poporului din Africa nouă creştere, de 0,3 la
dinţia Consiliului de Secu­ de Sud-Vest (SWAPO). sută în luna iulie ac. A y y k y////y Wa
ritate este preluată lunar „SWAPO cere alegeri de­ In perioada 1 iulie 1981 — iif
de reprezentanţii celor 15 mocratice sub controlul Na­ 1 iulie 1982, în R.F.G. pre­ M/A 'fâYA V777/,
state membre, pe baza cri­ ţiunilor Unite, desfăşurate ţurile au crescut în medie w m
teriului rotaţiei alfabetice. după un sistem electoral u- cu 5,7 la sută.
Wk m
COLEGIUL DE REDACŢiS > Sabin Cerbu, Ion Cioclel, liberia Isîrcfa (redactor şef). ucia Eleno Liciu, Gheorghe Pava! (redactor şef adjunct), Vasiîs Pâţan. Nicofae Tîrcob
Preţul abonamentelor r lunar 13 leii trimestrial — 39 leit pa e iun! —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, #tr Dr Petru Ciroza, nr. 35. 78 leij anual £56 iei. Taxa de distribuire ia domiciliu 6,50 lei lunar.
Telefoane i 11275, 11585, 12137 Telex i 72280 Abonamentele sa fa® la oficiile poştale, factorii poştali ?! difuzurii voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August, nr 257
din întreprinderi şi Instîtnţil