Page 46 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 46
15000 tone
aglomerat
peste plan
La fabrica de aglo
merare nr. 1. din ca
drul Combinatului side
rurgic Hunedoara, în
trecerea socialistă în
cinstea zilei de 23 Au
gust se desfăşoară pe
planuri paralele, deopo
trivă pentru realizarea
ritmică a planului fizic,
ridicarea calităţii aglo
meratului şi reducerea
consumurilor de mate
rii prime şi materiale.
In acest sens, aglomera-
toriştii dau mare aten
ţie folosirii raţionale a
agregatelor şi instalaţii
lor, reducerii opririlor
ÎN CINSTEA NÂiSS SĂRBĂTORI accidentale, respectării
riguroase a tehnologii
NAŢIONALE Â POPORULUI NOSTilJ ( lor de lucru şi a disci
muncii,
diminuă
plinei
rii folosirii unor materii
Orele devenirii Orăşfieî I prime din import şi fo
losirii în mai mare mă
sură a unor materii pri- ]
••Pentru mine Otâştia e- lie se mută intr-un nou me indigene. Pe aceste
cocă (.. .) imaginea unei apartament. Creşte marea căi, de la începutul a-
punţi între trecui şi viitor" familie a oraşului. In au nului au fost produse
- noteazâ istoricul Hadrian rind va număra 25 000 de suplimentar mai mult |
Daicoviciu, pe o pagină de membri. de 15 000 tone aglome
începui a monografiei ora - Am venit in Orăştie cu rat fondant. (VASULE
şului. vreo 30 de ani in urmă — GRIGORAŞ, corespon Imagine de In turnarea fontei in cuptor, la O.S.M. 1 de
Arc poşte vreme. Timpul ne spune maistrul losii Bă- dent). Ia C.S. Hunedoara. Foto: VlîlCIL ONOIU
prezent. Orele de acum ale kos. In 1952, aici, unde sin-
Orâştiei se măsoară în tem acum, la Întreprinde v
Irămintârife de gînd, in rea mecanică, erau atelie LA ZI In a g r i c u l t u r
tul de reparaţii mecanice. s
rastuiri, in aspiraţii. Pentru rele. Unul de timplărie, al -----------------------------------------------------------------------
încă o vreme de-acum îna
inte, oraşul va mirosi încă Citeva ale pantofarilor şi
!’RODUCŢIE MARJ Â a praf, a tencuială. Vatra cojocarilor. Unul de cără I Eliberarea terenului şl arătat
SUPLIMENTARA Orâştiei, a vechii Orăştii, midă şi altul de ţiglă. Cam
s-a redus. Urbea a cres astea erau şi produsele in de vară trebuie mult
In cinstea marii săr cut. Pe verticală. In Înăl dustriei de atunci. Plus ceva rJiib
bători naţionale a po ţime. Blocurile au năpădit căruţe, cozi de mături, mo
porului nostru de îa 23 Secerişul griului a cu dinţi, lucrarea se apropie colă de producţie din
August, colectivul (le noscut, în Consiliul unic de sfîrşit, existînd încă Turdaş n-a aşteptat însă
muncă din cadrul Secto SICVENţE DIN EPOPEEA agroindustrial Orăştie — paie doar pe suprafeţe mici să vină formaţia speciali
rului f o r e s t i e r de HĂItijfiiOR ÎNPilNlRS SOCIAUSTE aşa cum am consemnat la — 10, 15 ha. Ceea ce me zată a S.M.A., ci a trecut
exploatare Hunedoara a momentul respectiv —, o rită evidenţiat este .preocu cu forţe proprii ia fertili-
realizat, pe şapte luni desfăşurare bună şi a fost parea conducerilor de uni zarea terenului ce urmează
şi o decadă din a c e s t împrejurimile centrului. bilier mai mic, ceva plite urmat de preocupări stă tăţi, a consiliilor populare să fie arat, administrând
an, peste prevederi — Se construiau in anii de gătit şi nişte grătare ruitoare pentru eliberarea din Mărtineşti, Beriu, O- pînă acum peste 150 tone
le de plan, o produc din urmă cile 70-80 de pentru jar. terenului de paie, efectua răştioara de Sus şi Turdaş. gunoi de grajd. Ar fi bine
ţie marfă de 3 milioane apartamente pe an. Faptul Apoi au venit, fireşte rea arăturilor şi însăniîn- care au mobilizat la adu — din păcate aşa ceva nu
s-a aplicat încă şi în alte
iei, concretizată in de il consideram eveniment. celelalte timpuri; cel cînd ţarea culturilor duble. Aşa natul, transportul şi depo
păşiri sortimentale de Acum clădim sute de lo specialiştii din Hunedoara se face eă la ora actuală zitarea paielor de grîu un unităţi — dacă şi celelalte
5 280 mc buşteni de fag, cuinţe. E ceva firesc! In şi Cugir /-au învăţat pe o- a fost însămînţată cu po mare număr de cooperatori, cooperative din zonă ar
600 mc buşteni de stejar, anii care vine, noile case râştienl secretele prelu rumb siloz şi legume în precum şi atelajele coope proceda la fel, întrucât
350 mc răşinoase, 300 mc ale orâştienilor se vor nu crărilor mecanice ; cei cînd treaga suprafaţă planifica rativelor agricole şi parti cantităţile de gunoi de
lemn construcţii rurale, măra cu miile. Tot firesc unitatea din Orăştie a fost tă, ba chiar mai mult în culare, grăbind ritmul a- grajd existente în fermele
aproape 6 000 tone lemn va li ! - spune tovarăşa investită cu statut de între unele unităţi, iar coopera cestei lucrări. si sectoarele zootehnice
sînt mari şi trebuie trecut
— Am avut cultivată cu.
se
mecanizatorii
de foc. De menţionat că Maria Mocanu, primarul prindere republicană. Pri torii şi în prezent de grîu o mare suprafaţă de de urgenţă la efectuarea
preocupă
şi producţia netă, pe pri Orâştiei. mele strunguri produse din strîngerea, transportul şi teren — ne spunea Otilia arăturilor de vară. în acest
mul semestru al anului, Oraşul se primeneşte, acest timp erau cele „piti- s Rusan, inginera şefă a scop trebuie apelat nu atât
a fost depăşită cu 1,7 creşte... Zgomotul excava ce" pe care fiii foştilor me depozitarea paielor, de ad C.A.P. Dineu Mare —, iar la remorci şi mijloace me
milioane Iei, obţinindu-se toarelor şi al betonierelor seriaşi deprindeau noile în ministrarea pe suprafeţe secerişul griului s-a desfă canice — ocupate cu trans
importante economii la se curmă doar seara, tir- deletniciri ale părinţilor, cît mai mari a îngrăşămin şurat intr-un ritm rapid. portul furajelor, cu arătu
telor naturale şi efectuarea
cheltuielile de producţie. ziu. Macaralele îşi lasă ro " Maistrul losii Bokăs con arăturilor de vară. Balota tul paielor însă n-a rile — ci, mai ales, la ate
Intre cei mai destoinici tirea suspendată doar in tinuă să-şi amintească : Sint eliberate de paie putut ţine pasul cu recol lajele unităţilor şi ale coo
muncitori se numără tr-o oprire de duminică. In — Nu cu mult timp in tatul. Consiliul popular co peratorilor. Este o sarcină
Moisă Ciuculescu şi Vio- deschiderea viitoarelor fe urmă a sosit vremea... re- suprafeţele ce au fost cu munal Mărtineşti a inter ce revine conducerilor de
rel Rădoş, şefi de par restre tîmplarii mai au încă ductoarelor. 1, 2, 3... 10... !i grîu la cooperativele agri venit şi a mobilizat la eli unităţi, consiliilor popu
chete, Gheorghe Ciucules de trebăluit. Nu puţine sint tipuri. Nu, nu mai ştiu in cole de producţie din O berarea terenului mulţi oa lare, consiliului unic agro
răştie, Beriu, Sibişel, Tur
cu, Constantin Palionţu şi geamurile care in noapte CONSTANTA daş şi Puicaz. în unităţile meni din cele două sate — industrial care trebuie să
Nicolae Maica, şefi de se luminează pentru prima POPESCU-CQRPADE agricole din Orăştioara de Dineu Mare şi Dineu Mic se implice mai mult l-a e~
brigăzi. (ARON CÂTA, oară: alţi oameni îşi ros — şi un număr însemnat fectuarea acestei lucrări.
corespondent). tuiesc viaţa. O altă lami- (Continuare în pag. a 3-a) Sus, Orăştioara de Jos, Arăturile se prezintă mai
Căstău, Mărtineşti, Jele- de mijloace de transport
cu tracţiune animală. La bine la C.A.P. Orăştie, unde
ora actuală, la transportul s-a arat aproape toată su
paieior participă 50—60 de prafaţa de pe care s-a se
Salt spre cofe noi, superioare ale calfăţu care şi căruţe şi lucrarea cerat (100 ha) şi C.A.P. Je-
se apropie de sfîrşit. ledioţi, unde s-au arat 90
Se acţionează cu hărni ha. în celelalte unităţi, lu
in perioada care a tre directorul unităţii, astăzi Floarea Szeke'.y, secreta cursurile de calificare şi crarea este rămasă în ur
cut din acest an, colectivul putem spune că am reuşit rul comitetului de partid perfect io n are. Extinderea cie şi pentru fertilizarea mă, în unele cooperative a-
eliberat
de
paie
terenului
Ţesătoriei de mătase din să constituim şi în atelie — folosind cele mai diver acordului global la secto cu îngrăşăminte organice; bia a început. La C.A.P.
Deva a înregistrat constant rul ţesătoriei (principalul se forme şi metode ale rul mecanic şi la alte ac Pentru a urgenta a ce; istă Turdaş s-au arat 45 ha, la
rezultate bune în produc sector productiv), un nu muncii politico-organizato- tivităţi a sporit cointere lucrare, S.M.A. Orăştie a Pricaz şi Beriu cîte 40 ha.
ţie, depăşi ndu-si sarcinile cleu de bază stabil, pe ca rice şi educative pentru în sarea meseriaşilor în rea alcătuit o formaţie de mij La Orăştioara de Jos, O-
la principalii indicatori. re se poate conta. Acest tărirea ordinii şi discipli lizarea unor reparaţii de loace de transport şi răştioara de Sus, Mărti
Astfel, la încheierea celor nucleu, format din comu nei, creşterea responsabili calitate şi la timp. Apoi MIG-ui’i, care se deplasea neşti. Căstău şi .Sibişel su
şapte luni, ţesătorii de nişti şi muncitori de nă tăţii în producţie, mobili am instituit un sistem ope ză pe rlnd. în flecara u- prafaţa arată abia a atins
veni aveau trecut în cont dejde are o influenţă de zarea fiecărui lucrător la rativ, la nivelul secţiilor nitato. Pînă în prezent au 25—30 ha.
plusuri de 2,3 milioane lei cisivă în rîndul celorlalţi o activitate susţinută, şi atelierelor, prin care se fost transportate şi admi — N-am arat pînă acum
la producţia marfă, 2,7 mi şl îi asimilează treptat pe în acest an, de exemplu, analizează în fiecare dimi nistrate 4 000 tone gunoi decât 30 ha — ne spunea
lioane lei la cea netă, iar neaţă realizările zilei pre de grajd la Complexul de Constantin Bibolaru. ingi-
I lanul producţiei fizice a LA ŢESÂTORIA DE M.XTASE DEVA cedente. Acest lucru ne vaci din Beriu si peste 300 TRAIAN SONDOR
fost depăşit cu 40 000 me creează posibilitatea să in tone la C.A.P. Orăştioara
tri pătraţi de ţesături. De tervenim urgent pentru în de Jos. Cooperativa agri (Continuare
asemenea, la total investi şt- n ~ dreptarea unor neajunsuri
ţii, lucrările efectuate pe sau dereglări în producţie.
ste prevederi se ridică la Dar, după cum am aflat
222 000 lei. de la interlocutorii noştri,
Fără îndoială că ia baza s-a trecut cu hotărîre la
acestor rezultate stă, în noii veniţi, formîndu-i în comitetul de partid şi con o nouă etapă în activitatea
primul rlnd, maturizarea spiritul disciplinei munci siliul oamenilor muncii au colectivului : cea a creşte
colectivului, faptul că a- toreşti, ajutîndu-i să se adoptat o serie de măsuri rii rapide a calităţii pro
cum ponderea o constituie pregătească, să-şi însuşeas tehnico-organizatorice ce duselor ! Practic, nu se mai
muncitorii cu un bun nivel că cît mai repede tainele vizau îndeosebi realizarea admit rabaturi de la cali
profesional, care sînt dis meseriei. ritmică a producţiei fizice tate. Pe lîngă celelalte for
ciplinaţi şi conştiincioşi şi Un rol deosebit în în sortimentale şi creşterea me prin care se urmăreşte
dovedesc ataşament, faţă chegarea colectivului, în calităţii ţesăturilor. realizarea deplină a aces
de întreprindere şi interes maturizarea lui l-au avut, — Am acordat, în conti tui deziderat, începînd din
faţă de soarta producţiei. deci, comuniştii, cei care nuare — reia dialogul di luna iulie retribuirea lu
— Dacă în unele sectoa formează organizaţiile de rectorul Traian Ţîrlea — crătorilor din ţesătorie şi
re şi ateliere — finisaj, bază din sectoarele şi ate o atenţie maximă pregăti finisaj se face — deocarn-
acţionează
răspundere
multă
cu
se
Băcia
C.A.I*.
La
preparaţie sau energo-me- lierele întreprinderii, iar rii profesionale a lucrători pentru asigurarea furajelor ne coşare in slabulaţia mină Soa
sanlo —, acest lucru s-a membrii comitetului de lor, în special a ţesătoa MIRCEA LEPĂDATU re. In aceste zile, se lucrează intens la transportul st de
întâmplat mai devreme, partid au acţionat — aşa relor, utilizînd cu bune pozitarea furajelor.
subliniază Traian Ţîrlea, cum ne spunea tovarăşa rezultate atelicrul-şcoală, (Continuata in pag. a 3-a)
