Page 47 - Drumul_socialismului_1982_08

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Confruntări etice e Confruntări etice 1 OAMENI SI FAPTE
| DIN COMUNA TOTEŞTI

11.00 Telex
11,05 Matin(
Fundamental este să-fi fad datoria cit mas bine Cifre revelatoare ,~-Porui
r\ii«
11.30 Film :
© De curînd, cooperativa agricolă de pro­ în tîrg
Ani pus in dezbatere pentru care munca bine fă­ un experiment, ca să ne au faţă de societate, faţă 12.15 Centre
ideea după care valoarea cută şi la timp este totul. dăm seama în perspectivă de colectivitatea în care ducţie a încheiat bilanţul activităţii la cultura ţării :
fundamentală a moralei co­ Aşa este Viorel Tămăşloni, ce e mai bine să facem. trăiesc şi muncesc. Putem griului. Faţă de planul stabilit de 2 100 kg 13.00 La sfi
mină
muniste este munca, singu­ om de 61 de ani, care nu Adică, alături de orz am spune că şi la acest capi­ grîu la hectar s-a obţinut o producţie de 2 452 10,00—17,45 -
ra capabilă să releve virtu­ acceptă nici în ruptul ca­ semănat şi o tarla cu grîu. tol avem un bilanţ bun, kg. în acest fel, unitatea a obtinut un spor Tg. Mi
Bucure
ţile creative ale omului. La pului să lucreze de mîn- La orz am obţinut 1 500 kg covîrşitoarea majoritate a 17,45—18,15 •
masa rotundă au participat tuială, ci numai bine şi la hectar, iar la grîu — locuitorilor comunei răs- de 74 tone de gnu. ziua a
tovarăşii: Moise Micloşoni, pretinde şi tovarăşilor de 3 600 kg la hectar, făcînd punzînd cu conştiinciozita­ © Se estimează de pe acum că aceeaşi pionate
secretarul comitetului co­ muncă să lucreze la fel. aceleaşi lucrări. te chemărilor comunei, iar unitate va realiza o producţie totală de peste de a
Bucure
munal de partid, primarul Dacă vreunul tinde spre Aron Cioană : Cooperati­ aceste chemări sînt stimu­ 3 700 tone de cartofi, numai de aici revenind 18.15 India,
comunei, Alexe Pop, lucră­ superficialitate, îl întoarce va agricolă are o suprafa­ lative, le stimulează iniţia­ ria —
tor la coloana Cîrneşti a să-şi refacă lucrarea. El fa­ ţă destul de mică pentru tiva, spiritul gospodăresc, o producţie de peste 1 630 kg de cartofi pe 18.35 Săptăm
18,50 1001 de
U.M.T.C.F., Eugen Bernat, ce şi lucrările cele mai păşuni şi fineţe. De aceea, acţiunea în sprijinul co­ fiecare locuitor al comunei. La aceasta se 10.00 Tclcjur
contabilul şef al C.A.P. To- grele, mai pretenţioase. unii au propus să mărim lectivităţii. adaugă, evident, producţia obţinută în gospo­ 19,25 A patr
momen
teşti, loan Rişcuţa, maistru Mai avem şi pe alţii suprafaţa cu porumb, ca să De pildă, în prezent ne dăriile populaţiei 19.35 Teleenc
la S.M.A. Cîrneşti, Aron buni. De exemplu, Miron cîştigăm nutreţ şi să pu- ocupăm mai insistent de 20,20 Ritmuri
Cioană, secretarul consi­ modernizarea sectorului zo­ © Comuna are importante sarcini econo­ 20.10 Film s
liului popular şi Dumitru otehnic al cooperativei a- mice în anul 1982. Pîriă în prezent a înde­ în tir
ultimul
Tabun, adjunctul şefului Masă rotundă gricole. Am construit un plinit prevederile la zi la lapte de oaie, miei, 21.30 întîlnin
postului de miliţie. fînar pentru 200 tone de lină, la efectivele de animale. De pildă, faţă seara (
loan Rişcuţa : Ne-am fîn, am semănat 94 hecta­ de prevederile planului — de 700 bovine, pînă 22.10 Telejuri
22.30 Intîlnire
convins că cel mai bine ne Flueraş, care a simţit atrac­ tem face şi o rotaţie bună re cu culturi duble, am a- în prezent efectivul a fost depăşit cu 76 ca­ seara (
verifică forţele, capacitatea ţie mai mare pentru agri­ a culturilor. Pe de altă sigurat ca toţi îngrijitorii
de mobilizare şi organiza­ cultură decît pentru mină. parte, sîntem pe cale să fa­ de animale să fie localnici, pete, iar Ia oi cu 7 capete BgP*""^52S3îg
re, tocmai campaniile agri­ S-a calificat ca mecaniza­ cem un schimb de terenuri vom imprejmui padocurile, ® Cooperativa agricolă din centrul de co­
cole. Colectivul secţiei de tor şi lucrează împreună cu ca să nu mai ducem vitele facem drumuri mai bune mună desfăşoară o bună activitate financiară,
mecanizare îşi pune sem­ sora şi soţia în C.A.P. A- la distanţă mare la păşu­ în Incintă, introducem apă reducînd considerabil cheltuielile. De pildă,
nătura pe arături, pe lu- dunaţi laolaltă sînt o forţă ne. in ultimul grajd, vom face BUCUREŞ1
că r 'le de întreţinere a cul- mai mare. Red. : Oamenii sînt buni platforme şi şoproane pen­ la producţia vegetală aceste cheltuieli au fost dioprogramul
La ordinea 2
turilo', pe recoltări. Şi nu Moise Micloşoni : Sintem -în măsura în care ne ocu­ tru depozitarea cartofilor reduse cu 148 000 lei, iar la producţia anima­ tură; 7,00 Rî
vrem să semnăm oricum şi mulţumiţi cum lucrează me­ păm de ei, de formarea de sămînţă şi multe altele. lieră s-au realizat pînă în prezent economii Revista preş
orice, ci numai lucruri bu­ canizatorii noştri, cum s-au lor. Este adevărat ? In acest sector mai avem ce se ridică la 61 000 lei. în acelaşi timp, rul melodiilo
de ştiri; 9,05
ne, care să mulţumească mobilizat la recoltat, balo­ M. M. : Respectăm oa­ încă unele neîmpliniri, dar dio; 10,i»0 Bi
unitatea pe care o deser­ tat, eliberarea terenurilor, menii, ii informăm la timp am pornit hotărîţi să înlă­ unitatea a depăşit cu 2 000 lei prevederile 10.05 Revista
vim. Noi toţi sîntem de-ai transportatul griului în ba­ asupra a tot ce întreprin- turăm lipsurile. planului la activităţile industriale, ea avînd 10,40 Orchest
populară „Ci
satului şi satul ne judecă. ză şi a baloţilor. Singuri . dem, îi ajutăm cînd este Dumitru Tabun : Comite­ acum o tinichigerie auto, o secţie de zidărie- raQAo.; 11,0c
şi-au făcut reparaţiile, du­ nevoie, discutăm cu ei şi
ştiri; 11,05 L
in recenta campanie de minica, pentru a nu se în- le dovedim încredere, pen­ tul comunal de partid, con­ zugrăvire. în perspectivă se vor mai crea .şi tr-un gliiozda
recoltare a păioaselor tîrzia nici o clipă. tru că, de fapt, cu ei rea­ siliul popular desfăşoară o alte secţii, între care o tîmplărie şi se va şi... Mark T
ne-am mobilizat bine, cred, lizăm totul. bună activitate de preveni­ relua activitatea de cărămidărie, care laolaltă casă; 12,00 B
cu bătrin cu tînăr, şi am Eugen Bernat : Şi mem­ re a comportamentului rău­ 12.05 Atlas c
strîns griul în numai 5 zile. brii cooperativei au dovedit Avem o mulţime de for­ făcător. Se organizează bi­ vor spori volumul şi valoarea activităţilor Din comoara
12,45
Avani
Au fost zile grele, fierbinţi, aceeaşi răspundere în e- me prin care acţionăm pen­ ne paza bunurilor obşteşti, industriale. dio-tv. ; 13,00
cum se spune, dar am în­ fectuarea tuturor lucrărilor. tru cultivarea atitudinii po­ se controlează mai bine © O bună activitate desfăşoară şi coope­ 15,00 Meridiai
vins. Mulţumirea noastră, Aşa se face că ne-am de­ zitive faţă de muncă, pen­ cum îşi îndeplinesc toţi ce­ Buletin de ş
păşit planul la grîu cu 352 tru ca oamenii să-şi însu­ rativa de producţie, achiziţii şi desfacere. Pînă zică de pron
ca şi a cooperatorilor a tăţenii îndatoririle pe care Tineri interp
kg la hectar. La orz pro­ şească un comportament în prezent, din planul anual s-a realizat mai că populară:
fost cu atit mai mare. A- ducţia a fost mai mică. Cu corespunzător cînd este le au. Starea infracţională bine de 70 Ia sută, la achiziţii acesta fiind de şfiri; 17,(i
vem oameni de nădejde oamenii noştri am făcut şi vorba de îndatoririle ce le a scăzut considerabil. eîntecului —
depăşit cu aproape 3 000 lei. ră: 18.00 Ore
Radiojurnal;
nişti ai şlag
S in e n u a r e b ă t r îr a D e p u t a ţ i i i n a c f i u ne Invitaţie la d;
Ra dio jurnal.
Non stop mu
„Un brad bătrin" — a cei mai mari. Şi n-am de Primarul comunei vor­ dacă ţinem seama că su­ Exemplul personal este lucrează, pentru ca faţa E3‘—'<3S?aEaia;
fost analogia făcută in­ ce mă plînge. Băieţi-băieţi, beşte cu o anumită căldu­ prafaţa acestor zone este mai preţios decît orice în­ satelor să arate cit mai
stantaneu în momentul în- da’ cuminţi copii am avut. ră despre deputaţi, aceşti de 7 hectare. demn. frumoasă. I BSsn-aSaZESSi'
tîlnirii noastre cu Lăscuţ Chiar şi acum, eă-s mari, oameni care au câştigat ® în satul Cîrneşti se
Bon
deva:
Babeş. La cei 69 de ani tot îi mai povăţuiesc. Nu i generozitate faţă de obşte, află în construcţie un fru­ 1 ’a); învingi
ai săi, baci Lăscuţ, cum îi cică! esc, ei ştiu multe, iar-prin aceasta — un bi­ mos cămin cultural cu 150 JNEDOARA
spun consătenii, de la cei doar au învăţat atîtea. Da' nemeritat prestigiu. de locuri. Nu va trece mult mauuriseşte (
tineri pînă la cei „de-u-n pentru aia ie spun mereu Consemnăm şi noi aici pînă cînd uşa acestuia se te mi se in ti
mie (Sidcrurp
1
leat' cu el, este considerat să fie buni şi cinstiţi cu câteva diu faptele lor. va deschide, iar locuitorii tea din adine
unul dintre fruntaşii comu­ toţi oamenii cu care lu­ e Vaieria Lăzăroni este se vor bucura de ore cul­ i Yankeii —
nei Toteşti. în toate. în crează acolo. una dintre cooperatoarele turale şi de destindere. (C o n s t r u c
muncă pentru că „de cînd — Credeţi că se poate harnice, prezentă la toate Pînă atunci, deputatul ITROŞANI:
! nâ (Unirea);
mă ştiu, eu am tot lucrat. trăi fără muncă ? lucrările. Aceeaşi atitudine Axente Mică, om în vîrstă, I pentru Singapi
Şi la C.A.P. şi acasă. Nici — Vai de mine ! Cum să responsabilă o manifestă membru cooperator. fost l>rie); LUPE;
fantastici (Cu
că vreau mai mult — să se poată ? şi în calitate de deputat. zidar la viaţa lui, se ocupă CAN: Cobra
fiu sănătos şi să pot face — Nu din naivitate Pentru munca în C.A.P. efectiv de tot ce înseamnă (Luceafărul) ;
tot ce am plănuit. Că am v-am pus această întreba­ este, bineînţeles, plătită, sau a însemnat zidărie. : Semnul şarpe
multe gînduri". în viaţă, re. Sînt unii, puţini este conform normelor noastre o Şi Tiberiu Niculescu ANINOASA :
manllco (Mun
pentru că familia sa a fost adevărat, care... socialiste, în vreme ce pen­ munceşte bine pe două pla­ RICANI : S
dintotdeauna „de cinste şi tru munca de deputat este nuri. Întîi, este preşedin­ (Retezatul); I
omenie". — La noi în comună, răsplătită de obşte, prin VALERIA LAZARONl tele cooperativei agricole, (Steaua roşie
Dealtfel, cînd l-am în­ nu ! Ba da, îmi amintesc normele morale — respect, funcţie în care se strădu­ TIBERIU NICULESCU jîntoarcere la c
tâlnit venea de la câmp, de de unul, Septimiu. Da, Sep- prestigiu şi autoritate. Par­ ieşte ca unitatea să lucre­ | tii (Patria);
la C.A.P. Lucrase la trans­ tiimiu Ştefănescu. Ştiţi cum ticipă, de cile ori este ne­ ® Gruia Opric îşi etalea­ ze tot mai bine şi să se c> în întrecerea dintre i moaşă (Flaeâ-
or?
GIU-bAi:
portul baloţilor, iar după îi copilul ăsta (că mi-ar ză şi sub altă formă cali­ consiliile populare comu­ cultură); HA'
aceea la detonarea unor putea fi copil) ? Brînză voie, la gospodărirea şi în­ tăţile de deputat, de om achite onorabil de obliga­ nale desfăşurată în 1981, contra Kram
adăposturi pentru depozi­ bună în burduf de cîine. frumuseţarea comunei, la ai satului Cîrneşti. în a- ţiile ce le are, iar mem­ comuna Toteşti a ocupat BRAZI: Desti
CALAN: Cont
tat cartofi. Are mînă bună de lucru, curăţiri de şanţuri, amena­ eest an, el a contractat cu brii cooperatori să fie mul­ primul loc. Se află şi aici cultură); Sllv
— Cum vede baci Lăs­ se pricepe la toate alea. jarea şi întreţinerea zone- statul 400 litri de lapte de ţumiţi. Apoi, ca deputat'se înglobată munca harnică a gar 18 (Mure
cuţ munca ? Are meserie bună, meca­ lor verzi. Nu-i lucru puţin vacă. un porc şi doi miei. află pretutindeni unde se deputaţilor. Dragostea rr
(lumina).
— Eu nu o văd, o fac ! nic diesel. Şi ceasuri ştie
Toată viaţa mea a însem­ repara. Numai că nu-i pla­
nat muncă. N-a-m avut par­ ce să lucreze. S-a tot de Sa... marginea satului
te de prea multă şcoală. schimbat, cînd colo, cînd I ILotc
De copil am fost învăţat dincolo... i
cu lucrul la câmp, la ani­ — Oare nu se poate face „Nu este pădure fără sia primită de ia stat. muncitor la Trustul de C.A.P., la diferite trans­ Rezultatele \
male. Da’ ori cu mintea, nimic ? uscături" — sp une o vor­ Greu, foarte greu ! construcţii hidrotehnice porturi făcute cu atela­ august 1982 :
ori cu braţele, eu cred că — Cum nu I Oamenii din bă din bătrîni. Confirma­ „Vreau tată la copii" a Rîu Mare-Retezat şi a so­ jul propriu. Aşa că, îm­ Extr. I ; 14,
tot muncă se cheamă că e. sat, neamurile lui au tot rea am găsit-o in urma replicat E.J. atunci cînd ţiei acestuia. Toate bune preună cu soţia şi cei pa­ 30. 82, 55, 88
Uite, celor doi băieţi ai vorbit cu el. Şi la primă­ relatărilor făcute de serg. i s-a spus că nu era bine pînă de curînd, de cînd tru copii s-a stabilit în Extr. a II-s
mei le-a plăcut cartea. Nu rie l-au chemat, i-au dat major Dumitru Tabun, a- ce făcea. Adică să tră­ nepotul a dat în patima casa tatălui său (67 de 28, 47, 54, 20.
i-am putut face să rămînă vot de blam. Un timp se jutorul şefului postului iască în concubinaj cu băuturii. Tot cam de a- ani). Neînţelegerile, cer­ Fond total
aici, la C.A.P. Dar nici nu face de treabă, n-ai neca­ de miliţie dîn comună. un consătean, bărbat că­ tunci a început să-şi în­ turile între tată şi fiu 815 814 lei.
i-am oprit de ia învăţătu­ zuri cu el, dar după o lu- Ne-au interesat aspectele sătorit, om cu familie. cerce forţa pumnilor. Nu s-au înteţit odată cu de­
1
ră. l-am ajutat cît am fost nă-două, iar se strică. Are mai deosebite în privinţa Dorinţa Emiliei Josan de oricum, ci prin lovituri sele „escale- ale fiului
în stare I-am purtat la sîngele iu’ tată-său ! relaţiilor de familie, a a avea un tată pentru aplicate bătrînului său la bufet.
şcoli. — Adică ? relaţiilor familie-datorie cei patru copii orfani este unchi. Motive ? Nici nu Luind act de situaţia —
— Şi acum ? — Eu zic că toţi copiii, faţă de obşte. firească, uşor de înţeles. caută. Sau aceasta o fi deloc plăcută — ce se
— Amîndoi lucrează la cînd cresc, fac aşa cum Este dreptul sacru al u- răsplata pe care o meri­ crease, biroul executiv ai ! Timpul pr
pădure. loan, băiatul cel învaţă în casă. Degeaba îi VREA TATĂ nei femei la fericire. Dar tă bătrânul pentru tot ce consiliului popular comu­ ziua de 14
LA COPII...
mare, e inginer la între­ spun că nu-i frumos să în­ se numeşte „fericire"... a făcut pentru familia nal i-a repartizat familiei Vremea va fi
moaşă, eu ce
prinderea de construcţii jure, dacă el te aude pe In urmă eu cîţiva ani, cea împlinită prin nefe­ singurului său urmaş ? Anton Furcă un loc de senin noaptea
forestiere. Cel mic, Zeno, tine. Tot aşa cu minciuna, Emilia Josan a încercat ricirea altora ? Decît aşa răsplată... casă. Temelia casei a ţa. După-anii.
îi tot inginer, lucrează la cu munca. o grea suferinţă : i-a mu­ BĂUTURA, pus-o. Acum mai rămîne va deveni tro
cu cerul noro
Inspectoratul silvic. — Ce vă doriţi cel mai rit soţul. Aşa se face că decît aşa răsplata.., BAT-O VINA! să se dezbare de obiceiul vor semnala
— în viaţă primeşti rriulv mult de acum înainte ? patru copii (minori) au Avînd o vîrstă înaintată S-a gîndit Anton Fur­ „escalelor". Tot din te­ lectrice şi avo
te sfaturi. Acasă, la şcoală, — Apoi ce să-mi do­ rămas fără tată. întreţi­ (75 de ani), Constantin ca, din satul Toteşti, că melii ! Vînlul va sufl.
acolo unde lucrezi. Ca pă­ resc ? Sănătate, ' că-i mai nerea lor a rămas în sar­ Iordan din satul Cîrneşti în comună va cîştiga mai intensificări
de 10 50 km
rinte, ce i-aţi învăţat pe bună decît toate ! Veşti bu­ cina mamei, membră coo­ a rămas, în propria-i gos­ bine decât ca frizer în Pagină realizată de tu vi le minimi
băieţii dumneavoastră ? ne despre copii şi nepoţi. peratoare. La veniturile podărie, in îngrijirea ne­ Haţeg. Nu în aceeaşi me­ CORNEL ARMEANU prinse între i
de, iar cele
— Cît or fost mici, să Şi mai vreau să pot munci ei se mai adaugă şi pen- potului său, Neşu Iordan, serie, ci în munca la MiRCEA DIACONU 27 şi 31 de £
respecte şi să asculte de atît cît mai am de trăit.