Page 48 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 48
. 7 702 ® SÎMBÂTÂ, 14 AUGUST 1982
a v h b
rol pe măsura acestei per
sonalităţi. Steve Mc Queen
trăieşte, nu joacă, rolul u-
nui cow-boy, care peyitru o
sarcinilor de msaoBm glorie de stâpinirea taurului
(atît
secunde
opt
durează
în
care
dură
confruntarea
vacanţă: fletului tău de mamă !". sau a calului sălbatic este
liispă- Colectivul de muncă perativelc de producţie, a- de 104,43 la sulă, cu o de IULIAN NEGRILĂ : Demnă de menţionat este rodeo-ul) reîncepe mereu
al întreprinderii judeţene chiziţii şi desfacerea măr păşire valorică de 22,1 mi şi transpunerea poetică a lupta pentru un ideal, flu
,,Filmare turând ca o fata morgana
naţional
(în
iştit“ pentru recuperarea şî va furilor din mediul rural lioane .lei (cele mai bune BB simţămîntului „Istorie", „Grăni sub cerul spălăcit de arşiţă
poezii
ca
icale ale lorificarea materialelor re- pot să ne dea un ajutor rezultate înregistrîndu-se la cer", „Numele tău-) ca şi al Arizonei. Un ideal de ad
va folosibile Deva raportează substanţial, astfel ineît fontă, cupru, lină şi piei Un poet în plină afirmare meditaţia asupra scurgerii mirat, dar nu şi înţeles de
de săptă- ovine), însă realizările pu mulţi. Un ideal bărbătesc,
anual realizări de presti realizările din acest dome este şi Iulian Negrilă, despre timpului („Trec anii", „Fiu opus falselor idealuri ameri
care
a
Radu-,
jal: A.S.A. giu. Şi acum, cu prilejul niu să se ridice la nive teau să fie mult mai bune Arieşanu, scris apreciativ Ion lui meu, „Tirziu", „Măsură cane, ce-1 determină pe fra
A-
timpului",
„Cuvin
Lizica
Mihuţ,
— Dinamo adunării generale a repre lul posibilităţilor reale e- dacă se înlăturau restric lexandru Ruja şi alţii. Noul te”). Nici poezia erotică din tele mai mare să exclame
zentanţilor oamenilor mun xistente, tocmai pentru ţiile pe C.F.R. privind ex volum ele versuri, „Ora ple ciclul ,, Portret în doi" nu nedumerit şi stupid: „Eu am
>pecte din ajuns să cîşiig primul mi
a a Cam- cii, au fost prezentate în realizarea integrală a pla pedierea de fier vechi că cării", confirmă talentul poe va lăsa indiferent cititorul, lion, dar tu tot la opt se
balcanice semnate depăşiri ale sarci nului de 3 800 tone hîrtie tre Combinatul siderurgic tului şi încrederea ce i s-a care poate remarca natura cunde ai rămas”. La această
:n de la Hunedoara, Combinatul si acordat încă de la debut. în leţea unei poezii de factură remarcă de o platitudine
nilor de plan pe semestrul cît revine întreprinderii în primul rinei, se remarcă sentimentală, în sensul bun dezarmantă nu există repli
LS cu isto- I, datorate în primul rînd acest an. derurgie Reşiţa, de nefe dczînvolCura cu oare Iulian al cuvintului. că. Şi nu există nici o în
mentar unei munci susţinute, reu- Rezultate bune s-au ob roase, către „Neferal" Negrilă minuieşte versul în- Volumul are şi versuri doială în sensul: de partea
situăm
in
politică şindu-se realizarea lună de ţinut în cadrul întreprin Bucureşti, sau către alte tr-un ritm simplu dar nu neexpresive, in care ideca cui ne milionul celui opoziţia
anţat. Poetul nu rămine însă
poetică de la care pleacă e
ajuns
dintre
Sport lună atît a planului de co derii şi în ceea ce priveşte unităţi a anvelopelor ne- doar un bun versificator In- debilă, acestea însă, din fe şi cele opt secunde a’e so
instire — lectare, cît şi a planului îmbunătăţirea calitativă a reşapabile. tr-o stare comodă de nos ricire, nu le întîlnim decit litarului asediator al absolu
îtic de livrări către diverşi be talgic sau extaz, reuşeşte a- foarte rar şi nu nc împiedi tului. Lirismul peliculei —
edia La acestea se adaugă şi desea o interiorizare a „eu“- că să afirmăm că Iulian amintind dc „Balada lui Ga
sreşti neficiari. Astfel, planul va adunări alte greutăţi, subliniate de lui poetic, conturindu-i o fi Negrilă e un poet pc care-1 bie I-Iogue" — izvorăşte din
: „Filmare loric al unităţii a fost de Vasile Teotocatus, Mihai zionomie lirică interesantă. vom citi cu plăcere, aştep- acest eroism singuratic in
liniştit" — păşit cu peste 6,7 milioa GENERALE Crişan, Ioan Văleanu. Din Volumul e structurat in tindu-i cu încredere cărţile mijlocul unei lumi ostile ca
»od ALE OAMENILOR cinci cicluri: „Redute ne-n- viitoare. re nu vede dincolo de apa
le sîmbătă ne lei. cauza nelivrării materiale vinse", „Anotimpuri", „Cu SILVIU GUGA renţă fundamentala opţiune,
în darea de seamă pre MUNCII lor pe de o parte, iar pe lori", „Portret în doi“ şi singura în măsură să den
zentată a fost evidenţiat şi de altă parte datorită sto „Ora plecării", avind fiecare sens existenţei trăite sub
le sîmbătă intre zece şi douăzeci de semnul nobleţei. Da, de
faptul că la sortimentul materialelor colectate, a-. cării unor materiale fără B0NNER FIUL aici, din urmărirea obsedan
hîrtie (în timp ce în anii ceastă activitate desfăşu- posibilităţi imediate de va poezii, omogene in Cel manieră tă a intangibilului, irumpe
structură
şi
mai
lirică.
precedenţi se raportau ne- rîndu-se mult mai bine ca lorificare, din lipsă de be interesant e, desigur, ciclul în „Bonner fiul" îl reve mesajul tulburător de fru
al
realizări), pe primele şase în anii precedenţi. în con neficiari (cenuşi de plumb,, care dă titlul volumului clin dem pe Steve Mc Quecn in mos care poveştii cow-boy-
plină
carierei
sale.
glorie
a
va
nu
niciodată
ului,
poeziile
luni din acest an s-a ob secinţă s-au redus in ma cenuşi de aluminiu, anve care remarcăm scrise cu de o pe artistul care în atâtea o- putea accepta nici milionul
mamei,
dicate
ţinut o depăşire a planului re măsură refuzurile la lope nereşapabile şi alte gravitate nostalgică de bună cazii ne-a In cin tat cu far confortabil, nici condiţia de
: 6,00 Ra- cu 52 de tone, achiziţio- materialele refolosibile fe materiale din cauciuc, ma calitate. Se pot cita multe mecul personalităţii sale. desperado faţă de care Bon-
ni neţii; 6,30 nîndu-se cu -138 tone hîr roase şi neferoase livrate se plastice, iută), spaţiile versuri, dar alegem: „înva Sam Peckinpah i-a încredin ner tatăl arborează eşarfa
în agrieul- ţă-mă măcar acuma/ Să ţat in acest poem cu rever albă a capitulării...
jurnal; 8,00 tie mai mult în compara beneficiarilor. de depozitare se încarcă, mingii veşnicia-n palmă,/ Tă beraţii ciudate, proprii nu
8,10 Curie- ţie cu aceeaşi perioadă a Dacă au existat totuşi ca manevrarea devine greoaie, ria fără de-nţelesuri/ A su mai izbinzii învinşilor, un AL. COVACI
9.00 Buletin anului trecut. Faptul acesta zuri izolate de declasări iar unele produse, in spe
udienţa ra- constituie un argument e- calitative, aprecia la rîn- cial cele textile, ajung să
in *ie ştiri;
srară „radio; locvent al preocupării cres dul său tovarăşul Vasile se deprecieze.
de muzică cute de care au dat dova Diaconu, acestea s-au da Desigur, cu toate reali
na" din O- dă oamenii muncii din în torat unor întreprinderi
Buletin ^le treprindere, al creşterii zările bune obţinute în pe
univerâ în- miniere din Valea Jiului rioada trecută de la înce
Tom, Huck gradului de colaborare a care au livrat direct bene putul anului, activităţii de
in la ei a- unităţii ou organizaţiile de ficiarilor materiale refolo producţie desfăşurată în
tin de ştiri; masă şi obşteşti din judeţul
ural: 12,35 sibile, piese şi utilaje casa cadrul acestei întreprin
folclorului ; nostru. te, insă nedezmembrate. deri i se mai pot aduce
mieră ra- — Toate aceste acţiuni, Vorbitorul mai arăta că de îmbunătăţiri. în acest sens,
e la 1 la 3;
club: 16,00 menite să contribuie la multe ori activitatea din a fost subliniat faptul că
i; 16,05 Mu- creşterea cantităţilor de centrele de achiziţii este trebuie să se treacă de ur
iadă; 16,30 hîrtie recuperată, trebuie grevată de unele restricţii genţă la o mai bună gos
ţi de muzi- ale C.F.R.
7.00 Buletin continuate şi extinse — a- podărire a materialelor în
Meridianele răta directorul întreprin Intr-adevăr, pe întreprin cadrul centrelor, depozite
urzică usoa- derii, tovarăşul Iancu A- dere, planul de desfacere lor, subsecţiilor de colec
serii: 20,00 vram. Oficiile poştale, coo- a fost îndeplinit in procent
.40 Protago- tare. De asemenea, trebuie
^lor: 22.00 să se acorde o mai mare
5 port: 22.30 atenţie întreţinerii şi folo
s: 23,30—6,00 1 sirii utilajelor din dotare,
cal nocturn. iar prelucrarea materiale
\ lor colectate trebuie să se
execute în conformitate cu
{Urmare din pag. 1) de-acum nici n-apucă sâ Cooperativa dc producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor Brad, laboratorul de co
pentru
preocupă
fetărie.
cofetari
de
se
Echipa
implinească 30 de ani şi... stasurile .şi normele în vi mai buna diversificare a produselor. condusă de maistrul Parfcnie Bene Foto: VIRGIL ONOIU cît
ciie varietăţi de turaţii gata. Fac cerere pentru goare.
er fiul (Pa- (continuă să numere; se la „specială". Nu mă cre DORIN CORPADE
orul (Arta); să păgubaş). Tot de-atunci deţi ? Păi să vă dau nişte <3 _ _ o _ « _ — © — •îî ♦ _ O» _ _ Q — «**•_ »îî _ C9
Calculator’’',
lacăra); Yoa- am învăţat să producem exemple: Nicolae David şi
iplâ numai maşini-unelte pentru prelu Radu Truiaş (nu cted să
5tul) ; Liniş- crat lemn. Şi alte citeva aibă mai mult de 28 de
iri (Arta) ; prese acţionate pneumatic. ani), au deja de-acum ciie -{Urtnaie din pag 1) şi in cîteva zile vom ara
seriile I-Il întreaga suprafaţă.
o r u 1); PE- Chiar şi pompele de noroi 6—7 tineri calificaţi de ei.
ladona păgî- — cele folosite in minerit Ştiu băieţii ăştia o mese nerul şef al C.A.P. Căstău Arăturile se cer intensi Pregătirile fotbaliştilor
Un echipaj şi in geologie - tot noi le rie ! De-asta zic şi eu că — fiindcă am fost ocupaţi ficate in toate unităţile si
re (7 Noiem- mai ales la C.A.P. Sibişel
I: Coi şapte labricăm. Ca sâ nu mal ei, tinerii, merită să ceară cu eliberarea terenului, cu
tu ral); VUL- spun despre alimentatoa „speciala". £ şansa tinere şi Ocoliş, unde s-au arat
;e întoarce rele pentru siderurgie, ace ţii lor. transportul furajelor. Vom numai cîte 10 ha şi, în
LONEA : lea care costau parale se ...Şi a tinereţii timpului utiliza de-acum toate trac special, la Dîncu Mare,
ii (Minerul) ; toarele de care dispunem unde lucrarea a început a- refăcută, îsi caută un drur
Destine ro- rioase. Pardon ! - am vrut lor. Cel cu zbatere de gind.
citoresc); U- să spun valută. Cu împliniri. Cu aspiraţii. la efectuarea acestei lucrări bia în cursul zilei de marţi. Minerul, Mureşul, Explor- Muşat (Corvinul) — portari;
iperpoliţistul Maistrul losif Bokos tace. — Să nu uit să vă spun min sint numele sub care e- Moidovan, Nicoară, Moga,
RAD: Vocile Oare l-am plictisit cu între ceva şi despre perspective Expoziţia-tîi'g „Băiţata românească" chipa deveană a evoluat şi... ştel, Albu (Electronica Bucu
: ORAŞTIE: învoluat in ultimii 15 ani, nu reşti), Dan Petru, Teodor (Au
ragostea din- bările ? le noastre ! - îşi aminteşte me sub care a adus suporte rul Brad) — fundaşi; Preda
/iaţa e fru- — Prea mult am vorbit maistrul Bokos. Dar, hai La cea de a VI-a edi- ţiile economice intercoo- rilor săi destule satisfacţii, (Electroaparalaj Bucureşti),
Bicu,
(Corvinul),
a) ; GEOA- despre maşini, ateliere, în mai bine să v-arât ! ţie a expoziţiei-tîrg „Băl- peratiste din Orăştie, Be- dar şi destule dezamăgiri. în- Harabagiu (Corvinul), Antonie
Popescu
se
ultimii
ani
alii (Casa de treprindere. Nu i/-am zis — Acolo vor ii două tur ţata românească", ce va riu, Ilia, Bobîlna, Grind, cercînd în să-şi siringă să for (Electropulere Craiova), Micu
regrupeze,
EG: Kramer avea loc duminică la Chimindia, Peşteana, Vai- ţele in vederea revenirii în di (Aurul Brad) şi Stanca — mij
*r (Dacia) ;. nimic despre oameni. Cu nătorii de lontă şi una de Cristur, vor fi prezenţi dei şi Pui, precum şi din- vizia B, echipa deveană a locaşi; Vasilică (Minerul Cer-
ie romantice ţoale că acum, cit am stat oţel. Aici vom construi cea \ trecui prin fel şi fel de for tej), Boc (Aurul Brad), Popa,
iiul (Casa de de vorbă, numai la ei m-am mai modernă sculărie. Din cei mai renumiţi crescă- tr-un mare număr de mule organizatorice, dar re Tircliinici (Corvinul), Cismaş,
ERTA: Plân gindit. Pe vremea cind noi, colo va li forja, cu o pro tori de animale din jude- cooperative agricole de zultatele au rămas aceleaşi : Ştefănescu (C.F.R. Bucureşti)
sul) ; TLTA: ţul nostru cu exempla- producţie cu puternice fruntaşă in clasament însă şi Pascu (junior, Explorări) —
ea călătoare ăştia mai bătrini, am ve ducţie de 10 000 tone pe nu... fruntea. înaintaşi; se mai pregătesc
nit aici, nu aveam nimic. an. Dincolo o să fie noul rele de animale cele mai ferme sau sectoare zoo- Acum, în preajma unui nou cu lotul juniorii Petrcscu, Ste-
Nici şcoală prea multă, pavilion administrativ. A, să reuşite. Vor lua parte în- tehnice. Vor fi prezenţi, campionat, s-a ajuns la con rie şi Novac.
iSEKl j nici prea mare experienţă nu uit. Ne ia ce trebuinţă grijitori de animale de la de asemenea, peste 80 cluzia că nici cooperarea din Acest lot numeros desfăşoa
in meserie. Pe vremurile a- şi un nou grup tehnic. Aici întreprinderile agricole de crescători de animale cu tre unităţile patronatoare — ră antrenamente şi intense, in
formării
omogeniză
scopul
minieră,
Centrala
celea, nici directorul nu îl vom face. Şi noua can stat Simeria — fermele gospodărie individuală, şi I.P.E.G., care mina Deva rii unei echipe de bază, cu
şi
dădeau
era inginer. Ce timpuri! tină... aici va ii ! Şi acolo... din Orăştie, Aurel Vlai- „Băiţata românească" are numele Explormin —, nu a rezerve de aceeaşi valoare, in
ragerii din 13 Acum, rnă uit aşa, prin ju Maistrul Bokos continuă cu şi Bîrcea, Haţeg si caracter de tîrg, aici dat rezultatele scontate, drept cit toţi jucătorii să aibă obli
gaţii egale faţă de echipă. Nu
rul meu şi văd in între să „arate". Şi blocurile cu fermele din Căilan şi Bă- putându-se efectua vîn- pentru care recent echipa a există titulari de drept şi
52, 51, 67, 50, prinderea asta numai fete cele 700 de apartamente, ţălari, Mintia — ferma eărl şl cumpărări de ani- trecut sub un singur patronaj nici rezerve permanente. Ori
— al I.P.E.G, — sub un nu
şi băieţi tineri. Toţi cres pe care tot ei, cu ajutorul de la Lăpuşnic, asocia- male. me nou: Explorări Deva. cine este chemat trebuie să
i : 12. 11, 9, cuţi in „pepiniera“ noas constructorilor, vor să le ia Noutăţile nu se opresc însă poată să joace. Este un obiec
18. 33. aici. Noi sint şi conducerea tiv frumos şi realist, ce şi l-a
tră. Adică, vreau să spun, că... Aproape că le văd. $ d I b moi secţiei, antrenorul şi, mai a- propus antrenorul Crăciunes-
de oişti guri : toţi foşti elevi de-ai liceu Toate cite am văzut sint t spre c ® les, jucătorii cu care se por cu, căci, se ştie, rezervele dau
lui mecanic de care noi ne deocamdată investiţii: lu neşte la drum. Ion Crăciunes- valoarea unei echipe. Se mun
ceşte
serios
alcătuirea
pentru
cu, fost antrenor la Dacia O-
ingrijim. Mă uit la ei. li crări începute, sau de-abia (Urmare din pag 1) sarcini deosebite, reieşite răştie şi secund al lui L. Vlad unei echipe noi la Deva, cu
înţeleg, dar nu-mi vine, par coborite de pe planşetele din expunerea tovarăşului la Aurul Brad, are la dispo dorinţa de a aduce ceva nou
n că, să cred. Ciţi eram a- proiectanţilor. dată experimental, pe o Nicolae Ceauşescu, secre ziţie un lot numeros, de 27 de suporterilor, eventual chiar
promovarea în „B“ — obiectiv
în
tunci şi ciţi sintem acum I Aşa cum vorbea maistrul perioadă de trei luni — nu tarul general al partidului, jucători, tineri majoritate covîrşi- de onoare, greu de realizat,
gi
foarte
tineri,
toare
doar în funcţie de realiza
De vreo 10 ori mai mulţi. losil Bokos, de la întreprin la plenara lărgită a C.C. fără cărţi de vizită, dar, se dar devenii au pornit serios
ibil pentru rea sarcinilor cantitative, al P.C.R. din 1—2 iunie a.e. la lucru şi poate să le surîdă
[gust 3982 : Aveam pe vremea aceea, derea mecanică Orăştie - ci şi a celor calitative. Deşi Trebuia să acţionăm cu pare, deosebit de dornici să şansa. Ar fi o mare reali
Idâ şi fru de care v-am zis, o orga „tinărul" de 56 de ani, o- şi le formeze sub culorile e- zare !
chipei devene. Iată acest lot :
inai mult nizaţie de partid cu 15 mut cu multă dragoste pen a trecut numai o lună de mai multă fermitate pen NICOLAE STANCIU
i diminea- membri. Acum sintem 1 100 tru tinerii din preajma sa la aplicarea experimentu tru buna gospodărire a ma Naghi, Lascu (de la Dacia) şi
vremea lui, rezultatele au început teriilor prime şi materiale
t variabilă de comunişti. Şi lingă noi, - o făcea pentru viitor. 6ă se arate. lor, economisirea energiei
;i izolat se altă mie şi vreo două sute Pentru timpul ce vine în a- şoara, Jiul Petroşani —
scarcari e- de utecişti. şezarea unde s-a creat cel — însă, arăta în înche şi combustibililor, întărirea Etapa a III-a a turului
dc ploaie, iere Floarea Szekely, cu ordinii şi disciplinei la toa campionatului diviziei na Steaua, Chimia Rm. V. —
noderat cu Unul de-ai noştri, din mai de preţ cristal al isto toate rezultatele bune ob te locurile de muncă, mai C.S. Tîrgovişte, A.S.A. Tg.
jpă- amiază cei virstnici, ajungea sâ ob riei neamului nostru şi unde ţionale „A" de fotbal pro Mureş — Dinamo, Politeh
Tempera- ţină in meserie categoria a se creează acum o parte ţinute în acest an, sintem buna funcţionare a utila gramează azi următoarele
/or fi cu- conştienţi că .organizaţiei jelor, totul în scopul rea nica Iaşi — S.C. Bacău,
20 de gra- şasea după mai mult de 10 din epopeea României so noastre de partid, consiliu lizării sarcinilor producti jocuri: Sportul stud. — U- F.C. Argeş — Corvinul
xime între ani de muncă. Tinerii cialiste. niversitatea Craiova, Petro- Hunedoara, F.C. Olt —
lui oamenilor muncii, în ve în condiţii de eficienţă
tregului colectiv îi revin şi calitate superioară. InO Ploipct.î ■Prvîî Timi- F.C. Constanţa.