Page 5 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 5
-« --L —
PRIORITĂŢI ÎN AGRICULTURĂ
____ __________ •________________________ ______ _____
Mobilizare exemplară la efectuarea
în t r e g u lu i v o lu m d e lu c r ă r i
DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU COORDONAREA
ACTIVITĂJII DIN AGRICULTURĂ
Ieri, Comandamentul ju losind obligatoriu grapa culturilor, respectînd aso-
ORGAUi AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C deţean pentru coordonarea stelată în agregat cu plu lamentele stabilite. © For
Hmuma w m
IMflWW] U L A R J U D E Ţ E A N activităţii din agricultură gul. © Specialiştii din u- constituite de pentru fertili
maţiile
mecanizatori
nităţi au datoria să urmă
stadiul
analizat
efectu
a
ării lucrărilor pe ogoare, rească încorporarea sub zarea terenurilor trebuie
Stabilind măsuri în sco- brazdă a întregii mase ve să acţioneze cu intensita
Anul XXXIV, nr. 7 692 MARŢI, 3 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani fcul impulsionării acţiuni getative şi încheierea co te la transportul gunoiului
lor menite să contribuie rectă a tarlalelor unde se de grajd existent la fer
la realizarea în bune con fac arăturile, manifestînd mele zootehnice, în speci
diţii a obiectivelor cu care exigenţă sporită la recep al dc la complexele inter-
5-------- sînt confruntaţi în acest ţia lucrărilor. @ în zonele cooperatiste şi de stat un
continuate
ÎN ÎNTÎMPBNÂREÂ MÂEIBfl SĂRBÂTOBIB '1 ân lucrătorii ogoarelor, cît stabilite să fie lucrările de do se află mari cantităţi
temeinică
la
pregătirea
organice.
intensitate
de
îngrăşăminte
cu
ii
a producţiei anului viitor. afina re a solului. @ De asemenea, se vor a-
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU J FINALIZAREA plica şi îngrăşămintele
din
PREGĂTIREA
stoc,
ACŢIUNILOR UNOR BAZE TEMEINICE chimice întrajutorarea organi-
zînd
între
DUPĂ SECERIŞ
Colectivul întreprinderii de lianţi 1 © Odată cu încheierea re RECOLTEI ANULUI lor unice cadrul consilii
în
unităţi
VIITOR
agroindustriale.
coltării cerealelor păioaso ® Asigurarea şi condiţio
D e v a — la un deceniu de existenţă atenţie deosebită trebuie ra © în raport de structu narea seminţelor necesare
de pe toate suprafeţele, o
culturi
planului
de
de
toamnă
insăminţărilor
iă fie acordată onorării pentru anul viitor, condu reprezintă acţiuni care im
In urmă cu 10 ani, pe Era încă una din multele (aici a fost construită şi o integrale de către fiecare cerile de unităţi sînt che pun o preocupare deose-
Valea Căianului, la Chişcă- realizări dobindite de jude fabrică de var) a crescut pnitate agricolă a sarcini mate să asigure de pe a-
daga, au fost amplasate ţul Hunedoara in anii care in permanenţă. 24 de oa lor privind livrările la cum o bună amplasare a (Continuare în oaq a 2-a)
primele borne ale unui im au trecut de la Congresul meni ai muncii din cei 79 fondul de stat. © De ase
portant obiectiv industrial: care au semnat în cartea de menea, este necesar să fie
Fabrica de ciment. La scurt al IX-lea al Partidului Co prezenţă la înfiinţarea în drabnic finalizată elibera
munist Român, de cind des-
timp de la începerea lu treprinderii acum 10 ani au rea în timpul cel mai scurt
crărilor, mai exact la rămas şi azi pe baricadele a tuturor miriştilor do
1 august acelaşi an, a luat activităţii productive la Chiş paie, folosind presele la
\ fiinfă şi nucleul actualei cădaga. Inginerii Mircea întreaga capacitate, pre
cum şi mijloacele de trans
întreprinderi de lianţi Deva.
Buşcă şi Petru Dumbravă -
) 79 de oameni porneau la pe atunci stagiari, azi şefi port ale unităţilor agri
i lucru, alături de construc- de compartimente produc cole, inclusiv atelajele. ©
\ .jior, yetjuiindu-l pe acesta, tive - Dorin Popa, loan înlăturarea decalajelor la
IÂVinfliindu-se in tainele me- Moldovan, Victor Opriş, loan efectuarea arăturilor im
f ”seriei de cimentist. S-a lu Andriţescu, tosii Petric, Mir pune concentrarea efortu
crat mult şi, in unele pe cea Jurca sînt cîţiva din rilor mecanizatorilor în
rioade, chiar destul de cei 24. Ei îşi amintesc cu vederea folosirii cu randa
greu, dar obiectivul inainta plăcere de începuturile în ment ridicat a tractoare
spre scopul destinai. După a u g u s b treprinderii în care lucrează, lor, asigurînd în fiecare
patru ani, in decembrie de greutăţile întîmpinate, unitate agricolă îndeplini
1976, Fabrica de ciment de de satisfacţiile şi împliniri rea planului stabilit pentru
la Chişcădaga se racorda le prin muncă pasionată, lucrarea respectivă. © Un
cu prima linie la circuitul finele României socialiste plină de dăruire. Ei, şi ală accent deosebit să fie pus
economiei naţionale, la pro sint conduse cu strălucire turi de ei alţi muncitori pe calitatea arăturilor, fo-
ducţia de ciment a ţării. de către tovarăşul Nicolae harnici şi conştiincioşi, cum
Ceauşescu. sint Nicolae Dobre, Glieor- TRANSMISIUNE
Au trecut ani. Construc ghe Pop, loan Biro, Bazil directă la
torii şi-au continuat opera Păcurar şi mulţi alţii sînt POSTURILE DE RADIO
la cea de a doua linie de bucuroşi să raporteze acum, ŞI TELEVIZIUNE p’ăzpU'iâ cmgeajaynenteCe'-
ciment, iar colectivul între la început de august 1982, Astăzi în jurul orei
prinderii a trecut la produc că în luna iulie au realizat 16,30 posturile de radio
ţie, şi-a început activitatea cea mai mare producţie din şi televiziune vor trans
propriu-zisă. A venit şi vre istoria fabricii, livrind bene mite direct ceremonia
mea punerii în funcţiune a ficiarilor mai mult de sosirii preşedintelui U- F o r e s t ie r ii in S r â s t ie - S io t ă r ît i
liniei a II-a, constructorul 140 000 tone de ciment, niunii Socialiste Suda v V
s-a retras, cimentiştii ră- dintre care 15 000 tone neze. preşedintele Repu
minind să se confrunte cu peste sarcinile de plan, iar blicii Democrate Sudan, s i- ş i r e e u p e r e z e t o a t e r e s t a n ţ e le
o multitudine de probleme, 4 000 de tone au fost ex Gaafar Mohamed Ni-
care au făcut in repetate pediate în plus la export. ineiri, care, la invitaţia în perioada trecută de dindu ne un sprijin con
, mp rinduri obiectul unor arti pe care destoinicul nostru t o v a r ă ş u l u i Nicolae la începutul anului, colec sistent în maşini şi utilaje,
deosebite,
Sînt
realizări
tivele de muncă din cadrul
menite să asigure produc
cole . in ziarul nostru. In
timp, întreprinderea a ur colectiv de muncă de la Ceauşescu, secretar ge Unităţii forestiere de ex tivităţi sporite. Am fost
neral al Partidului Co
mat un complex proces de întreprinderea de lianţi munist Român, preşedin ploatare şi transport Orăş- dotaţi cu IC tractoare ar
modernizare, au fost per Deva le dedică marii săr tele Republicii Socialis tie au rămas restanţiere e- ticulate forestiere, cu 6
iVîkii ia i’cbi a. eon- fecţionate fluxurile de pro bători naţionale a poporu funiculare şi 40 de fierăs
diisa * Io aci B&Iu cx ccutâ te România, şi a tova conomiei naţionale cu
lu vrii:ri do investiţii. Pe pri- ducţie, colectivul insuşi a lui nostru de la 23 August. răşei Elena Ceauşescu, peste 24 000 mc masă lem traie mecanice, suficiente
mele şase luni a reali? r .at şi urmat o continuă dinamică (FLOREA TIGOIANU, secre va efectua, împreună cu noasă. Cele mai mari ne- pentru tăierea şi transpor
rV?V^:!1 planul. I. BAlu este a maturizării şi perfecţio tarul comitetului de partid realizări s-au înregistrat la tul masei lemnoase în cele
unul xlin1re cei mai buni nării profesionale, producţia al întreprinderii de lianţi doamna Nimeiri, o vizită
minrn ai unităţii. oficială de prietenie în total buşteni — 6 700 mc, două sectoare, pentru asi
Deva). ,.
Foto : VIliGIL ONOIU efectivă de ciment şi var ----------------- (ara noastră. la celuloză răşinoase — gurarea stocurilor anului
6 500 mc, la celuloză fag — 1983. Iată de ce datoria
4 300 mc şi la lemn de mi noastră este să ne comple
nă — 1000 mc. Despre cau tăm efectivele de lucrători,
Atragerea în circuitul economic a noi zone mineralizate zele care au condus la a- pentru a utiliza la întrea
ceste ncrealîzări am discu ga capacitate dotarea teh
tat cu inginerul Nicolae nică de care dispunem ; să
In perimetrele actuale — durea oraşului, Valea Ino- confruntaţi la această da logică şi de punere în evi Todor, directorul unităţii. ne organizăm activitatea
Teliuc, Ghelari —, în pe rii. Valea Iberii şi Vadu tă? denţă a noi rezerve în zo — Parchetele pe care le mai bine, să tragem lem
rimetrele adiacente acesto Dobrii. Din zonele respec — Avînd în vedere că nă. De asemenea, sînt ne exploatăm acum sînt situa nul la timp la drumurile
ra, geologii continuă lu tive preconizăm ca în acest baza de materii prime pen cesare a se efectua unele te la înălţimi mari, unde auto. De asemenea, ne
crările de cercetare pen cincinal să introducem în tru minere urile de fier din prospecţiuni magnetome- condiţiile de lucru sint mai străduim să instaurăm în
tru punerea în evidenţă a circuitul economic aproape Poiana Ruscăi este în con trice de detaliu de la O- dificile, în mare parte da toate brigăzile o ordine şi
noi rezerve de minereu de două milioane tone de mi tinuă scădere, întreprinde coliş spre est, pînă la con torită factorilor atmosfe o disciplină desăvârşită,
fier. Prin executarea aces nereu. Pentru toate obiec rea de prospecţiuni şi ex tactul cu munţii Sebeşului rici. Iarna lungă şi grea să-i antrenăm pe oameni
tor lucrări se prevede ca tivele din zonele enumera plorări geologice Deva tre şi realizarea unor foraje de din acest an ne-a prins la o muncă ritmică şi sus
în acest an să se realizeze te sînt deja finalizate pro buie să-şi intensifice for referinţă pentru studierea descoperiţi, fără stocurile ţinută.
o creştere efectivă a re modului de dezvoltare a necesare pregătite la nive — Ce efect au avut în
zervelor cu peste un mi complexului purtător de lul sarcinilor pe 1982. A- producţie măsurile aplica
lion de tone de minereu. Sub semnul urgenţei mineralizaţie. Dacă aceste ceasta ar fi principala te ?
Aşa cum se ştie, beneficia cercetări le facem pe... o- cauză a restanţelor, la ca — Referindu-mă numai
ră a zăcămintelor noi des rizontală, nu lipsite de in re se adaugă, bineînţeles, la luna iulie, realizările au
coperite este întreprinde iectele de execuţie, este ţele pentru punerea în e- teres ni se par şi cele pe lipsa forţei de muncă su crescut cu peste 1000 mo
rea minieră Hunedoara. deschisă finanţarea şi au videnţă a noi zăcăminte. verticală. Am stabilit exe ficientă pentru a ataca alte masă lemnoasă. După ho-
Inginerul şef geolog al în început multe dintre lucră Este necesar să precizăm cutarea de foraje în sub puncte de lucru unde s-ar tărîrea cu care lucrează
treprinderii, tovarăşul Va- rile de investiţii. că în ultima perioadă de teran sub nivelul orizontu fi putut lucra. brigăzile conduse de Sze-
sile Pavel, ne prezintă — în perimeti-ele mine timp prospecţiunile geolo lui XVI (E.M. Ghelari), în — Cum decurge activi keli Adam, Napoleon Ne
cîteva dintre preocupările lor Teliuc şi Ghelari, unde gice prin foraje de supra vederea cercetării în pro tatea în prezent şi ce mă gru, Pintilie Zimbru,
actuale ale celor oe-şi des faţă executate de între funzime, pe înclinaţie, a suri aţi luat pentru recu Gheorghe Voican, Petru
făşoară activitatea în a- se lucrează pentru punerea prinderea în cauză nu au corpurilor de minereu din perarea restanţelor ? Boiciuc, loan Popescu, dar
ceastă unitate şi răspund în evidenţă a noi câmpuri reuşit să pună în evidenţă această zonă, precum şi — La toate exploatările, şi altele, sînt perspective
miniere ?
direct de lărgirea bazei de rezerve la nivelul solicită pentru verificarea flancu dar mai ales la arboretele pentru mai mult.
materii prime. — La Ghelari ne desfă rilor noastre pentru a lui nordic al complexului de răşinoase, ritmurile de Răşinoasele sînt la ordi
şurăm activitatea la nive mineralizat ce se dezvoltă
— Am acordat şi acor menţine o constanţă la ca lucru s-au intensificat, ob- nea zilei. în bazinetele Bră-
dăm un interes deosebit lul orizonturilor XIII, XIV, pacităţile de produciie în sub calcarele dolomitice tip ţinîndu-se realizări bune, duin, Scîrnava, Lupşa, Go-
— preciza interlocutorul XV şi XVI, iar la Teliuc următorii ani. Astfel, la „Hunedoara". care ne dau garanţia re deanu, Măgurel, Muncel,
— atragerii în circuitul e- pe orizonturile —100 şi nivelul celor două minis — Am văzut unde se ac cuperării rămînerMor In ur Oristinescu, situate în pe
conomic ' a unor noi zone -(-100. In cea mai mare tere (minelor şi geologiei), ţionează, unde se va ac- mă şi îndeplinirii planului rimetrul sectorului Sibişel,
mineralizate situate în a- parte forţele sînt comasate cît şî al întreprinderilor, pe acest an. I.E.E.T. Deva
fara' perimctrelor actuale în special la mina Ghelari s-au luat unele măsuri ca DORIN CORPADE şi Inspectoratul silvic ju LIVIU BRAICA
de exploatare. Acestea ar (N—V), la puţul 4. re vizează impulsionarea deţean au înţeles greută
fi: Nădăştie — Ocoliş, Pă — Cu ce probleme vă activităţii de cercetare geo (Continuare in pag a 2-a) ţile pe care le avem, acor- (Continuare în pag. a 2-a}
