Page 50 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 50
In cinstea marii sărbători
NAŢIONALI POPORULUI NOSTRU
frumoasă izbîndă" — anului, pe şantierele în
arăta unul din eroii a- treprinderii s-au econo
cestei realizări — mais misit 90 tone ciment, 62
trul Alexandru Bat. tone metal, 60 mc ma
Printre ceilalţi eroi se terial lemnos, 70 tone
numără minerii Mihai cărămizi refractare şi
Titianu, George Cea- aproape 40 000 bucăţi
covschi, Constantin A- cărămidă roşie, o tonă
dăscăliţei ; mecanicii de benzină şi două to
Viorel Radu, Ion Adăs- ne de motorină, 900 000
BSSMBfflMSEI MP iMKMHEIlSlSMnMI -■'ţ'P căliţci si mulţi alţii. metri cubi gaz metan.
mmmmn liiiI &2ă mmm (TRAIAN OPRONI, co DEPĂŞIRI
respondent).
LA EXTRACŢIA
IMPORTANTE MINEREULUI
ECONOMII
Anul XXXIV, nr. 7 703 DUMINICĂ, 15 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani
LUNA RECORD MATERIALE Cu realizări deosebite
ÎN PRODUCŢIE în producţie întîmpinS
în preocupările colec ziua eliberării şi colec
lo
tivelor
Pentru
de
muncă
colectivul
tivele de muncă de la
Persewerentă pentru menlineroa ritmicii tului Riuşor, care exe cadrul întreprinderii din mina Boiţa — Haţeg.
de
cută lucrări de excava construcţii siderurgice Aici, planul producţiei
ţii Ia aducţiunea secun Hunedoara se situează marfă a fost depăşit cu
calităţii şî eficienţei producţiei dară a amenajării hi permanent şi buna gos 2,3 milioane Iei şi s-au
droenergetice de pe Rîu podărire şi economisire extras peste sarcini, do
Mare-Retezat, luna iu a materialelor, a com la începutul anului,
■— Tovarăşe Corneliu Io- cu mult sub nivelul pla diversificarea producţiei lie 5982 a însemnat rea bustibilului şi energiei, circa 1 600 tone mine
nescu, director al între nului nostru, obligîndu-nc (faţă dc 1981, in acest an lizarea a 102 ml gale diminuării pe toate căi reu complex, 340 tone
prinderii de prelucare a să stagnăm în mare măsu 80 la sută din produsele rie, cifră record pentru le a cheltuielilor de concentrate de pirită,
lemnului Deva, pentru în ră livrările. Dar, avînd ex noastre sînt noi) pentru a acest lot. producţie. Ca urmare a 124 tone de sulf, 5 tone
ceput, v-am ruga să sub perienţa anilor precedenţi, putea oferi beneficiarilor „De oameni, de mun strădaniilor în această de z i n c , 7 tone de
liniaţi cu ce rezultate în ne-am pregătit temeinic o cit mai largă paletă de ca lor. a depins această direcţie, de la începutul plumb.
producţie aţi încheiat cele producţia destinată expor articole din lemn. Am ur
şapte luni trecute din tului, pentru ca, începând mărit îndeaproape planu
acest an ? cu luna septembrie, cînd rile de cooperare, instituind
— Cu excepţia exportu solicitările vor creşte sim o colaborare strânsă şi
lui, ne-am depăşit planul ţitor, să putem livra rit fructuoasă, atât cu diverşii
la toţi ceilalţi indicatori. mic toate produsele con beneficiari interni şi ex
Mai exact, producţia glo tractate, recuperând pînă terni, cît mai ales cu fur
bală am realizat-o în pro nizorii de materiale din
porţie de 103,9 la sută, la sfîrşitul trimestrului III judeţ (subliniez buna co
cea netă în procent de 105 integral restanţele. laborare cu colectivele de
la B.J.A.T.M., U.M.T.C.F.,
I.F.E.T., I.TA..) şi din ţară.
Cum, oricâte măsuri tehni-
w m tM i co-organizatorice s-ar lua,
realizarea exemplară a sar
cinilor depinde în primul
rînd de oameni, de modul
la sută, marfă — 100,1 la — Pornind de la rezulta în care îşi îndeplineşte fie
sută, iar producţia fizică tele bune la toţi ceilalţi care la locul său de muncă
sortimentală am depăşit-o indicatori economici, vă atribuţiile, organizaţiile
la confecţii metalice, dar rugăm să relevaţi princi noastre de partid, sindicat
avem o mică nerealizare palele măsuri tehnico-orga-
la mobilă. Toate acestea nizatorice care au condus şi U.T.C., consiliul oame
Mina Barza. Echipa de mineri condusă de comunistul Viorel Oprea depăşeşte lună
în condiţiile încadrării ri la obţinerea lor ? nilor muncii au acţionat de lună planul cu 15—20 la sută. Foto: V1KGIL ONOIU
guroase în indicatorii de — De o deosebită impor ou perseverenţă, folosind
eficienţă planificaţi. tanţă au fost asigurarea diverse forme şi mijloace
— Deci, rezultate în ge din timp a bazei tehnico- ale activităţii politico-edu-
neral frumoase. Dar ce s-a materiale şi faptul că cative şi organizatorice, 15 august
întîmplat cu producţia ne-am creat chiar stocuri pentru întărirea disciplinei ÎN ZIARUL DE AZI:
pentru export ? de siguranţă, în ce pri şi responsabilităţii în mun
— In comparaţie cu veşte materia primă şi că, folosirea la maxim a e Acţionăm cu perseve Ziua presei române
aceeaşi perioadă a anului anumite materiale defici timpului de lucru, mobili renţă pentru desfăşu
trecut, noi am executat şi tare. Apoi am modernizat zarea susţinută a întregu rarea unei activităţi Astăzi, la 51 de ani de la lui, împotriva războiului, pen
livrat mai multe produse o serie de fluxuri de fa lui colectiv în vederea politico-educative e- apariţia, in condiţiile ilegali tru libertate socială şi inde
partenerilor externi (în bricaţie (la secţiile din realizării ritmice şi de ca ficiente tăţii, a primului număr al pendenţă naţională, pentru
valoare totală de 330 000 Brad, Haţeg ş.aj, schim litate a producţiei. ® Oameni şi fapte de ziarului „Scinteia", organ al democraţie şi socialism".
dolari), dar nu la nivelul pe şantierul Rîu Ma-' C.C. al P.C.R., se sărbăto
prevederilor, care în acest bând tehnologiile de fini — Evidenţiaţi şi cîteva re-Retezal Sărbătorirea în acest an
an sînt mai mari. Princi sare şi insistând asupra din principalele probleme reşte Ziua presei române, a Zilei presei are loc în con
® Ritmuri luinedorene in această mai bine de ju diţiile cînd întregul nostru
pala cauză a neîndeplinirii produselor cu ciclu scurt ce stau în atenţia condu o Astăzi are loc la mătate de secol de existenţă, popor lucrează cu rodnicie
planului la export constă de prelucrare. De aseme cerii colective, a organiza- Cristur expoziţia-tîrg drumul „Scînteii", al tuturor pentru înfăptuirea hotă,îrilor
în faptul că în aceste luni nea, ne-am sporit preocu „Bălţata roriiânească" ziarelor şi publicaţiilor con Congresului al XII - lea a!
MIRCEA LEPĂDATU * 2 ® SPORT : Ieri în divi duse, inspirate sau influen
de vară solicitările la pările în ce priveşte lăr zia A ţate de Partidul Comunist partidului, a Programului de
mobilă sînt foarte scăzute, girea gamei sortimentale, {Continuare in pag. xt 2-a) Român, este însuşi drumul făurire a societăţii socialiste
multilateral dezvoltate.
— o _ ® _ s _ — » — «u 9 _ o _ de luptă parcurs de partid, In această etapă de pro
V de cele mai înaintate forţe funde transformări revoluţio
I A Z i I N A G R I C U L T O R A politico-sociale ale ţării. nare pe toate planurile,
in cuvîntarea rostită la adu
narea festivă consacrată celei partidul a încredinţat presei
primă
de
comandamente
de-a 50-a aniversări a „Scîn însemnătate pentru evoluţia
Să s e acţioneze cu toate forţele şi cu maximă responsabilitate teii" şi sărbătoririi Zilei ascendentă a patrie! pe dru
presei, tovarăşul Nicolae mul civilizaţiei şi bunăstării.
la cositul, siriusul şi depozitarea furajelor! Ceauşescu sublinia : ţ ,...A- In rîndul acestora se înscriu
pariţia în luna august 1931
a „Scînteii" a marcat un cu majuscule stimularea vi
Acţiune prioritară, strân aşa cum am constatat cu de nutreţuri. Aşa cum re terminat şi coasa a doua la moment important, s-ar pu brantă a eforturilor poporului
gerea şi depozitarea fura prilejul anchetei între zultă din datele centrali furajele cultivate. Iar în tea spune o nouă calitate, în domeniul creaţiei materia
jelor trebuie să se bucure prinse în cîteva unităţi, zate la consiliul unic, din aceste zile, datorită hărni în dezvoltarea presei munci le, a activităţii ştiinţifice şi
de cea mai mare atenţie asigurarea bazei furajere cele 3175 ha fineţe natu ciei dovedite de coopera toreşti, revoluţionare din culturale, a preocupărilor
din partea tuturor facto este în centrul preocupări rale s-au recoltat aproape torii Ioan Şuiagă, Aron România, în creşterea comba asidue pentru pregătirea pro
rilor de răspundere din a- lor şi se fac eforturi susţi 2 600 ha, iar în depozitele Simode, Octavlan Medrea, tivităţii şi capacităţii ei de fesională, tehnică, ştiinţifică
fermelor de animale se gă Maxim Cărmăzan, Octa- şi politică a oamenilor mun
gricultură. în acest sens nute pentru a se asigura sesc peste 2 300 tone £î- vian Tăma.ş şi alţii care luptă pentru afirmarea prin cii.
este necesar să se acţio hrana animalelor. în peri nuri, 3 200 tone paie şi mai lucrează cu atelajele, ter cipiilor revoluţionare, pentru Pe acelaşi plan se înscriu
vitale
apărarea
intereselor
neze cu toate forţele şi cu oada de iarnă. în majori mult de 4 000 tone siloz. minăm de transportat tot ale poporului nostru, infrun- exigenţe majore privind în
Producţia de pe cele 556 finul. Pentru a nu avea
maximă responsabilitate la tatea unităţilor s-a înche tînd nenumărate greutăţi şi, ţelegerea şi aplicarea în
ha cu plante de nutreţ cul pierderi şi deprecieri cali viaţă a noului mecanism
cositul, strînsul, transpor iat cositul la fîneţele natu tivate a fos.t cosită a doua tative am construit două în primul rînd, represiunile economico-financiar, afirma
tul, depozitarea şi păstrarea rale şi coasa a doua la oară şi a rezultat o pro finare a cîte 200 tone fie vechiului regim, „Scinteia", rea în toate domeniile a
în cele mai bune condiţii furajele cultivate şi s-au ducţie de peste 1 000 tone. care în oare am depozitat ca dealtfel întreaga presă autoconducerii muncitoreşti şi
democratică, revoluţionară a
a nutreţurilor. In Consiliul adunat în cămările zoo în această săptămînă, folo- şi finul şi paiele. Avem în autogestiunii, creşterea răs
sindu-se cît mai intens mij depozite peste 100 tone £i- acţionat cu hotârîre pentru
unic agroindustrial Ilia, tehniei cantităţi însemnate punderii consiliilor oamenilor
loacele mecanice disponi nuri şi din coasa a doua a duce în rîndul maselor
bile şi atelajele, se va ter la miriştea cu trifoi mai populare cuvîntul partidului, muncii în buna gospodărire
mina transportul tuturor facem 100 tone. Am strîns contribuind la unirea efortu o avuţiei naţionale, stimula
paielor şi se dă bătălia toate paiele — 234 tone rilor clasei muncitoare, a rea formelor democratice
pentru a se pune la adă şi avem însilozate 1174 oamenilor muncii, a poporu de participare activă a cetă
post cele aproape 1 800 to tone nutreţuri. lui, în marile bătălii împo ţenilor la conducerea între-
ne fînuri care se mai află — Fîneţele şi furajele triva burgheziei şi moşieri-
în cîmp. cultivate sînt cosite şi lu mii, a reacţiunii şi fascismu (Continuare in pag. a 2-a)
— în fiecare an — spu crăm zilnic cu 30 atelaje
nea Traian Suba, preşedin .şi trei tractoare cu remorci
tele C.A.P. Lăpuşnic — am la transportul finului de Cu prilejul Zilei presei române, colectivul
avut furaje suficiente din pe ultimele hectare, opera redacţiei ziarului „Drumul socialismului" adre
surse proprii. Asigurăm şi ţiune pe care o încheiem sează un călduros salut şi urări de noi succese
anul acesta furajele de pînă la sfîrşitul acestei săp- tuturor cititorilor, colaboratorilor, corespondenţi
care avem nevoie pentru
întregul efectiv de 400 N. lor, muncitorilor tipografi, lucrătorilor din reţeaua
BADIU
Imagine din depozitul de furaje al C.A.P. Băcia. bovine. Fîneţele naturale de difuzare şl difuzorilor voluntari de presă.
au fost recoltate si s-a (Continuare ir, pag. a 2-a]
