Page 51 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 51
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
Calitatea şi eficienţa producţiei
Pe tot timpul verii — activitate politico-educativă susţinută
invitaţi
(Urmare din pag 1)
Aoţionem cu perseverentă pentru desfăşurarea ţiei de partid, a tuturor de întărirea colectivului de fost comerţului reprezentanţi DUMINIC.
ai
judeţ
din
la Fabrica de mobilă Pe-
a-
oamenilor muncii în urmă trila (care la sfirşitul atins şi din ţară s-a bucurat de »,()« relev
această
ocazie
succes,
cu
cestui
semestru
şi-a
8.40 omul
'iei activităţi poiitico-eăricative eficiente toarea perioadă ? eforturile parametrii proiectaţi) .şi de încheind o parte din con 9,00 Dc st
9,30 Bucui
tractele anului viitor.
la alte unităţi cu personal
Bineînţeles,
—
noastre sînt îndreptate în calificat. încă de pe acum Deci, în ce priveşte acest 10.00 Viaţa
11.45 Lume
Comisia propagandiştilor internaţionale. Acţiunea tă pentru înfăptuirea sar continuare pentru realiza ne pregătim temeinic pro an, avem asigurate con 13.00 Alinul
şi agitatorilor din cadrul juridică, în cadrul căreia cinilor plenarei lărgite a rea ritmică, la înalt nivel ducţia anului viitor. Cu tracte pentru toată pro 16.30 Muşal
Cine
Comitetului de partid de juriştii din combinat, de. C.C. al P.C.R. din 1—2 calitativ, în condiţii de ajutorul grupei de proiec ducţia, avem capacitatea şi piiulit
la Combinatul siderurgie la procuratură şi judecăto iunie, a hotărîrilor Congre eficienţă maximă, a sarci tare a întreprinderii noas sîntem hotărîţi să acţionăm IV,30 Micul
cei ni
Hunedoara şi-a intensificat rie s-au deplasat la bate sului al Xll-lea. nilor economice, în aşa fel tre au fost proiectate şi exemplar — aşa cum a 18.00 Câmp
preocupările pentru ca, şi riile de cocsificare, oţelării Tot in această perioadă incit să ne recuperăm în executate deja 28 de noi cerut tovarăşul Nicolae ce tic
în pauza dintre doi ani de şi luminoase, unde au vor ne-am prevăzut să orga lunile august şi septembrie modele de mobilier des Ceausescu la plenara lăr misiui
învăţămînt politico-ideo- bit oamenilor muncii des nizăm dezbateri, mese ro toate restanţele. Pentru a- tinate beneficiarilor inter gită a C.C. al P.C.R. din Stadie
logic, în domeniul educă pre importanţa gospodări tunde, concursuri care să ceasta am luat măsurile ni şi externi. Expoziţia de 1—2 iunie a.c. — pentru 19.00 Tcleju
19,25 Arc
rii palitico-ideologice şi rii resurselor materiale, contribuie la înţelegerea de rigoare. Pe lîngă cele prezentare deschisă, nu a încheia anul cu rezul Augus
culturale a membrilor de păstrarea şi apărarea avu ideilor* şi tezelor de mare amintite, ne preocupăm demult, la Deva, unde au tate bune. gust l
partid şi celorlalţi oameni tului , obştesc, despre obli valoare teoretică şi prac 19.30 Cintar
judeţu
ai muncii, al înarmării a- gaţiile ce le revin din De tică din expunerea tovară 20.45 Film
ccstora cu cunoaşterea do cretul Consiliului de Stat şului Nicolae Ceauşesctj, Ziua presei române specia
cumentelor de partid şi nr. 400, privind întărirea cum sînt cele care vizea în cadrul Coopcrali- 22.20 Casei Telcju
de stat, a politicii interne ordinii şi disciplinei în ză industrializarea ca (Urmate din pag. 1) litote ceea ce este nou, vei meşteşugăreşti „Mu 22.30 Cînteo
şi externe a României so secţiile cu foc continuu şi opţiune fundamentală a caracteristic, combătînd, în LUNI,
cialiste, să nu se ivească în alte locuri de muncă, partidului şi poporului gii vieţi politice, economice acelaşi timp, manifestările reşul" Deva, preocupă 15.00 Emisii
raaghi
goluri. s-a bucurat cie asemenea nostru in edificarea so şi sociale. învechite, depăşite — de la rile lucrătorilor vizează IV ,50 1001 ti
Pe baza programului lu- de succes. cialistă a ţării, conceptul Din orientările generale organizarea producţiei şi a cu prioritate, după cum 18.00 Închid
nar de activităţi politico- In centrul activităţii co de proprietate socialistă, date de Congresul al Xll-lea muncii, pină la formele cele ne-a informat tovarăşul lui
educative, în secţii, la mitetului de partid, a or relaţia dintre partid şi în actualul cincinal, unul din mai frecvente ale indiscipli Mircca Crişan, secreta 20.00 Telcju
20.20 Orizon
punctele de documentare ganelor si organizaţiilor de stat, politica acumulărilor tre obiectivele de prim or nei, indolenţei şi pasivităţii. ţille
politico-ideologică, la clu partid din secţii şi uzine înalte ca temelie a pro din este asigurarea bazei Ca organ de presă at rul comitetului de partid 20.40 Homar,
bul „Siderurgistul" şi la se situează studierea şi gresului economic şi so energetice şi de materii Comitetului judeţean de cele ti'
tirani
cele două biblioteci s-au aprofundarea tezelor şi cial, dezvoltarea conştiin prime intr-o măsură cit mai partid şi al Consiliului popu 21.30 Cadrai
orientărilor cuprinse în ex ţei socialiste revoluţionare, mare cu forţe proprii, buna
organizat dezbateri, con punerea tovarăşului Nicolae întărirea răspunderii şi lar judeţean, ziarul „Drumul 21,50 Telejui
22.00 Din
cursuri pe bază de între Ceausescu la plenara lăr a u to cond uceri i m u ncitoreş ti folosire a materiilor prime socialismului", orientat şi Realizări ale mai ir
bări şi răspunsuri, micro- gită a C.C. al P.C.R. din eto. şi energiei, recuperarea şi îndrumat permanent de edi popula
expoziţii de cărţi, întîl- 1—2 iunie. Potrivit hotă- De asemenea, ne-arn pre refolosirea materialelor. tor, a aşezat permanent în
O atenţie deosebită acordă
niri între scriitori şi si rîrilor adoptate de plena văzut ca în perioada a- presa noastră scrisă şi vor centrul activităţii sale pro meşteşugarilor
derurgia ti, avi ud oa temă ră, în combinat a fost ceasta să ţinem în faţa bită problemelor agricul blematica majoră a vieţii
economice şi sociale, a acti
cunoaşterea şi aprofunda întocmit un program de oamenilor muncii expuneri turii, înfăptuirii hotărîrilor vităţii ştiinţifice şi culturale,
rea documentelor Congre activităţi politrco-ideolo- şi informări pe bază de Congresului al Xll-lea pri BUCUREŞ
sului al Xll-lea al parti gice şi cultural-educative, întrebări şi răspunsuri cu vind modernizarea şi dez a formării omului nou, stră- pe unitate, realizarea e- letin ic ştii
tatea in «0
dului, a orientărilor şi sar- care să asigure continui privire la documentele ple voltarea producţiei agricole, duindu-se să reflecte cu fi xemplară a planului la Batlioprogra
delitate eforturile colective
oinilor desprinse din expu tatea acţiunilor în perioa narei C.C. al P.C.R. din înfăptuirea noii revoluţii a- lor de oameni ai muncii din toţi indicatorii. Ca ur 9,30 Magazi
nerea tovarăşului Nicolae da premergătoare Confe 1—2 iunie 1982 şi ale Con grare, care presupune - aşa 12.00 De tor
13.00 Radiojt
Ceausescu, secretarul ge rinţei Naţionale a partidu gresului al II-lea al edu cum subliniază secretarul ge judeţ pentru înfăptuirea in inare, de la începutul rictăţi fol
lui. în lunile iunie şi iulie, caţiei politice şi culturii tegrală a sarcinilor ce la acestui an şi pînă în Unda veselii
neral al partidului, la ple neral a! partidului!, tovarăşul revin din documentele Con ale slagilrul
nara lărgită a C.C. al în cursurile şi cercurile socialiste, să organizăm Nicolae Ceauşescu — o înal gresului al Xll-lea al parti prezent, colectivul do 14,45 ’ Noi 1
P.C.R. din 1—2 iunie a.c. învăţămîntuiui politico- concursuri cultural-a.rtisti- tă eficienţă şi o înaltă pro aici şi-a realizat planul muzică popa
ideologic de partid, U.T.C. ee intre uzine sub gene dului. Acum, la sărbătorirea bul artelor ;
Un interes major au şi sindicat s-au dezbătut ricul „Eroi în muncă şi ductivitate, satisfacerea din Zilei presei, colectivul re producţiei marfă în pro de ştiri ;
suscitat în rândurile co cele 4 teme desprinse din în fapte", programe poli- plin a necesităţilor de con dacţional, sprijinit îndea porţie de 100,2 la sută, Radiovaeanţ;
muniştilor şi celorlalţi oa expunerea ia plenara C.C. tico-educative în cadrul sum ale oamenilor muncii, proape de masa de cititori, magazinul if
Divertisment
meni ai muncii din com al P.C.R., iar în lunile acţiunii „Azi, clubul ne ale poporului. colaboratori şi corespondenţi, planul ia prestări servi Buletin de ş
Procesul făuririi noii so
binat informările politice august şi septembrie, în aparţine". cietăţi înseamnă edificare se angajează să slujească cii pentru populaţie de zieoteca pot
de sinteză ţinute la O.S.M. toate adunările generale multilaterală, relevînd o bo cu acelaşi devotament,, cu 105,7 la sută, iar la li Radiojurnal;
melodiilor;
I, reparaţii siderurgice, de partid şi şedinţele de VASiLE DRAGOMIR gată experienţă, căreia pre aceeaşi răspundere gene vrări mărfuri la fondul nai; 22,10 P
prelucrător, U.C.C., aglome- comitet se va analiza ac secretar adjunct sa noastră îi acordă o spo roasele idei şi obiective ale pieţei de 115 la sută. tiv ; 22,30 M
rator II asupra principale tivitatea economică şi po o) Comitetului de partid rită preocupare, străduin- partidului, spre binele între 23,30—3,00
zieal.
lor evenimente interne şi li tico-edueativă desfăşura din C.S. Hunedoara du-se să reflecte cu fide- gului nostru popor.
C o s it u l, s ir iu s u l ş l d e p o z it a r e a f u r a je lo r n i N i
{Urmare din pag. 1) sînt doar 156 tone paie, Alte unităţi din consi '"EV A: Bo
60 tone fin şi 427 tone si liu cum sînt Ilia, Burjuc, lc<„,. Invini
lumini — ne declară Teo loz. Chiar şi cu ceea ce Gurasada, Bretea Mureşa- HUNEDOAK,
mărturiseşte
dor Solomon, inginerul şef se va mai obţine — peste nă, Răduleşti şi altele au | te mi se’ înt
al C.A.P. Sirbi. Dan Leon- 100 tone fin, cocenii, sfe încheiat coasa ia fineţe mie (Sidcrur
tln, Laurean Fusa, Andro- cla de furaj — nu pot fi si au transportat şi depo tea din adîn
nic Popa, Ioan Lazăr, Lau satisfăcute cerinţele de zitat între 250—300 tone Yankeii — i
( C
n
o
s t r u
rean Alba, Petru Şoancă, hrană pentru cele 500 bo de fin, au strîns la ferme TROŞANI :
Traian Pîrva, cooperatori, vine şi 600 ovine cu care toate paiele. La C.A.P. nă (Unirea);
Roman Olaru, Viorel To- se va intra în stabulaţie. Ohaba s-au cosit 370 din pentru Singai
dea şi Viorel Crişan, me O situaţie asemănătoare se brie); LUPI
fantastici (Ci
canizatori, participă activ întîlneşte şi la C.A.P. 779 ha, iar din 456 tone CAN: Cobra
la această acţiune. Au fost Roşcani, unde se află de fin nu s-au transportat (Luceafărul)
decît 40 tone, iar la C.A.P.
strînse şi depozitate 255 pozitate acum 165 tone fi- Teiu şi Lăsau tot finul Somnii) sarpi
tone fîiutri, 230 tone paie PETRILA : E
nuri si 230 tone paie. Aici se găseşte în cîmp (?) sărilor zbură
şi am însilozat 300 tone, s-au cosit 325 ha fineţe I—II (Munc
iar pînă duminică mai re din 397 şi mai sînt de adus Conducerile unităţilor a- NINOASA ;
muntice (Mu
coltăm şl însilozăm alte din cîmp 250 tone fin. Cu gricole şi consiliul unic lîICANI ■ <■
300 tone masă verde. Ce se recoltează din mi agroindustrial au datoria (Retezatul);
Avem furaje suficiente rişte (45 tone) şi se ob să acţioneze energic pentru (Steaua roşie)
Câmpie
pentru bovine şi ovine. ţine din sfecla furajeră ca întreaga cantitate de Aspect dc la linia de eo nscrvarc a Întreprinderii dc producere şi industrializare : ZA: (Minerul
1-TI
furaje să fie strînsă şi de
Asigurarea hranei anima (300 tone), plus cocenii şi pozitată fără pierderi. legumelor şi fructelor Haţeg. Foto: VIKGIL ONOIU întoarcere ia >
lelor ridică probleme se ce se va însiloza, nu se „ 0 _ a _ w_ _ e - as - _ ® _ ® . — « a tii (Patria);
rioase la C.A.P. Dobra şi asigură în totalitate canti moaşă (Fiacâ
Ort
GIU-BAI:
Roşcani. La C.A.P. Dobra, tatea necesară pentru hră cultură); HA'
unitatea care a cheltuit ni rea a 300 bovine şi a- O a m e n i ş i f a p t e d e p e ş a n t ie r u l Rîu M a r e - R e t e z a t contra Kram
în iarna trecută peste proape 1 900 ovine. Frun BRAZI: Desti
C'ALAN: Conv
800 000 lei pentru procura zare nu s-au făcut la nici Colectivul lotului Cen turi de colegii săi Axente oamenilor în faţa greută buie să le îndeplinească cultură): Pro
SIME1
rea de furaje, în depozite o unitate. trala subterană a şantieru Schiau, Dănuţ Bozga, Ni ţilor. un cadru tehnic de valoa Iunie); (Mureşul);
18
lui Rîu Mare-Retezat rea colae Furdui sau Dorel — Dar Şoni-baci ? re si sînt îndrăgostiţi de goslea mea c;
Astăzi are loc la Cristur lizează lună de lună lu Manea. — Un om extraordinar meseria pe care o prac mina); GIIF.L
poliţistul (Mii
crări de bună calitate, — Ce reprezintă ei pen acest Alexandru Baboş. tică. Posedă şi îşi dez
înscriindu-se în termenele tru lot ? Prin perseverenţa şi pute voltă un simţ practic co 3
oziţia-tirg „Băiţata românească" de execuţie planificate. Că •— Ei sînt nucleul în ju rea de muncă îi atrage pe respunzător lucrărilor com
rui fapt se datoreşte acest rul căruia se formează un ceilalţi ca un magnet. plexe pe care le execută,
După cum am mai prezenta, de asemenea, lucru ? puternic colectiv. Este mereu inepuizabil. au o mare putere de mun
anunţat, astăzi, duminică vaci cu lapte, juninci şi — Ritmul lucrărilor este — Cine mai poate fi re — Citeva cuvinte despre că, dorinţă şi preocupare Timpul pro
15 august a.c., arc Ioc la viţele din gospodăriile impus — afirma ing. Flo ni aroat ? stagiari... / pentru creşterea continuă ziua tle 15 caldă,
Vreme
C r i s t u r expoziţia-tîrg proprii. rin Mandoi, şeful lotului — Nu pot fi trecuţi ou — In acest colectiv s-au a prestigiului lor profe temporar noroi
„nălţata românească", în în c a d r u l expoziţiei, Centrala subterană — atît vederea mecanicii Vaier integrat organic şi s-au sional. Toate aceste cali cădea averse <
organizarea Direcţiei ge unităţile agricole vor fi de organizarea producţiei, Rus, Vasiie Lungu şi Ion remarcat tinerii ingineri tăţi ce se pot dezvolta soţite de deşt
nerale pentru agricultură prezente şi cu produse cît şi de nivelul de califi Lăsconi sau electricianul stagiari Lucian Toma şi numai in cadrul muncii trice. Vintul t
derat din vest
şi industrie alimentară şi ale industriei mici, cu care şi calităţile personale Sabin Avramescu. Dorinei Breteami. Au avut cu oamenii, acomodarea cări de scurtă
a Uniunii judeţene a coo legume, fructe- etc., iar ale unor muncitori de — Vreţi să încercaţi şi şansa de a fi reparti şi trecerea pe posturi de la 40—50 km/h.
perativelor agricole de unităţile de legume şi schiţarea unor portrete ? zaţi intr-un colectiv su răspundere dau certitudi rile minime vt
se intre 16 şi
producţie, manifestare a- fructe vor pune în vîn- bază, conducători ai pro — Ignat loja, veteran al dat, format si condus de nea împlinirii acestor ti cele maxime î
t'lată ia a Vl-a ediţie. Cu zare un larg sortiment cesului de producţie: şefi lucrărilor hidroenergetice oameni cu mult simţ prac neri sub toate aspectele. de grade, mai
acest prilej vor ţi expu de mărfuri. de echipă, de brigadă sau este considerat printre tic de la oare au învăţat — In concluzie ? zonele unde v
verse de ploaie
se vaci cu lapte, juninci de schimb. cei mai buni dulgheri ai numai lucruri bune. — Toate acţiunile anu grade). Dimin
şi viţele provenite din CRESCĂTORI DE ANI — Pe care aţi eviden trustului. Brigada pe care — Mai pe larg, dacă se lui 1982 sînt puse în slujba ceaţă.
întreprinderile agricole'de MALE DIN JUDEŢUL ţia în primul rînd ? o conduce se mobilizează poate despre relaţiile cu dezideratului principal i La munte, v
stat, asociaţii economice HUNEDOARA! — Din cadrul colectivu în orice situaţie şi în oamenii, cu meseria, rolul realizarea şi depăşirea neral instabi
Cer temporar
intercooperatiste şi coo CETĂŢENI! lui se detaşează Ignat orice moment. Sever cu el colectivului... ? sarcinilor economice ce cădea averse c
perative agricole de pro Participaţi în număr loja ~ şeful brigăzii dul însuşi, cere subalternilor — Iubiţi şi i-espectaţi de revin lotului, prin creşte soţite de descâ.
ducţie. Un număr de cît mai mare Ia expo gheri. şefii de echipă Şi- ordine şi disciplină exem oamenii cu care lucrează, rea eficienţei muncii. ce. Vint modi
tensilicărl in t
peste 80 de crescători de ziţia-tîrg „Bălţata româ mon .Ştefan şi Catană Iosif, plare. Brigada condusă de cei doi sînt un real cîştig selor pînă la
animale individuali vor nească" de la Cristur ! Alexandru Baboş — şeful el iese în evidenţă prin pentru unitatea noastră, TRAIAN OPRONI (Meteorolog ric
brigăzii de betonisti, ală puterea de mobilizare a întrunesc condiţiile ce tre corespondent Vrasgyak luli u