Page 54 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 54

La  Snagov  au  avut  loc,   în   România.   Conducătorul   varăşul   Nicoiae   Ceauşescu
                                                                                          luni,   convorbiri   între   to­  partidului  şi  statului  nos­  şi  de  a  avea  convorbiri  în
                                                                                          varăşul   Nicoiae   Ceauşescu,   tru  şi-a  exprimat  convin­  probleme   privind   situaţia
                                                                                          secretar   general   a!   Parti­  gerea  eă  schimbul  de  ve­  din  Kampuchia,  precum  şi
                                                                                          dului   Comunist   Român,   deri  va  contribui  la  întări­  îii  legătură  cu  unele  aspec­
             Ş I At C  O  N  S I L I U  L U  I                                            preşedintele   Republicii   So­  rea  prieteniei  şi  colabora   te  ale  situaţiei  internaţio­
                                                                                          cialiste  România,  şi  prinţul   rii   dintre   popoarele   celor   nale.
                                                                                          Norod  om  Sianuk.  preşedin­  două   ţări,   la   dezvoltarea   Oaspetele  a  adresat  calde
                                                                                          tele   Kampuehiei   Demo­  cooperării  şi  înţelegerii  in­  felicitări   poporului   român
                                                                                          crate.                     ternaţionale.              pentru   realizările   remarca­
                                                                                            V   o  v  a r ă ş u  l    Nicoiae   Prinţul   Norodom   Sianuk   bile   obţinute,   sub  condu­
                                                                                          Ceauşescu  a  salutat  vizita   şi-a   manifestat   satisfacţia   cerea  înţeleaptă  a  preşedin­
                                                                                          în  ţara  noastră  a  prinţului   deosebită   pentru   prilejul   telui Nicoiae Ceauşescu, pe
                                                                                          No  rod  om  Sianuk,  adresîn-   de  a  vizita  din  nou  Româ­
                                                                                          du-i un călduros bun venit  nia.  de  a  se  reîntâlni  cu  to­  (Continuare în pag. 4)



                  CU PLANUL                                   109,6  la  sută  şi  respectiv
               LA EXPORT PE                                    101,9  Ia  sută.  Toate  a-
             OPT LUNI, REALIZAI'                               ceste  rezultate  s-au  dato­
                                                              rat  atît  îmbunătăţirii  in­
              Hotărâţi  să  îndeplineas­                       dicilor  intensivi  şi  exten­
             că  în  mod  exemplar  pre­                      sivi  de  exploatare  a  uti­
             vederile  de  plan  la  ex­                       lajelor  şi  agregatelor  din   An al i zîn d u -ş i activitatea   muncii   din   întreprindere,   recentă   documentare,   fac­
             port  —  să  realizeze  pro­                      dotare,   creşterii   calităţii   pe  primele  şase  luni  ale   reparaţia  capitală  a  furna­  tori  cu  funcţii  de  răspun­
            duse  de  calitate  şi  să  le                    reparaţiilor,  cît  şi  hărni­  anului,  oamenii  muncii  de   lului  nr.  8  de  la  Combi­  dere  relevau  cu  obiectivi­
             livreze  în  termenul  pla­                       ciei  şi  mobilizării  între­  la   întreprinderea   de   con­  natul   siderurgic   Hunedoa­  tate  şi  justeţe  că  posibili­
             nificat   partenerilor   ex­                     gului  colectiv  în  muncă.   strucţii   siderurgice   Hune­  ra.  aile  lucrări  în  Hune­  tăţile  colectivului  sînt  mai
             terni  —  oamenii  muncii                         Din   rîndul   acestuia   se   doara  au  unele  motive  de   doara,  Călan,  Ai  ud.  De  mari  şi  vor  trebui  'mai  bi­
            hunedoreni   şi-au   intensi­                      detaşează   constant   Viorel   satisfacţie.  Ei  şi-au  depăşit
            ficat  preocupările  şi  efor­                     Tăuţan,   Romulus   Petruţ,   planul  ia  lucrările  de  cori-
             turile  în  această  direcţie,                    Mircea  Lazăr,  Viorel  Ar­  strueţii-montaj   cu   2,4   la
            înregistrînd  frumoase  suc­                       deau,  Szarvadi  Alexa  şi   sută,  producţia  netă  cu  ii.4
             cese în producţie.                               Petru  Ungur.  (Florea  Ti-   la   sută,   productivitatea
              Ca  urmare  a  organiză­  cetări   şi   proiectări   mi­  goianu, corespondent).  muncii  cu  aproape  2  Ia  su­
            rii   temeinice   a   lucrului   niere  pentru  cărbune  Pe­                  tă,   obţinând   beneficii  su­  menţionai   că   toate   cele   ne   valorificate.   „Realizările
             pe   formaţii,   secţii   şi   troşani.                MATERIALE             plimentase  do  peste  6  mi­  cinci  şantiere,  autobaza  de   noastre   bune,   globale,   nu
             schimburi,   a   urmăririi   PRODUSE   FIZICE         RECUPERATE             lioane  lei.  în  această  pe­  transport  auto  .şi  secţia  de   ne  pot  mulţumi  pe  deplin,
             zilnice  a  modului  de  în­  PESTE  PLAN          La  fabrica  de  var  şi   rioadă   au   realizat   lucrări   producţie   industrială   şi-au   dacă  nu  respectăm  şi  ter­
             deplinire   a   planului   la   Colectivul   de   oameni   dolomită,   din   cadrul   şi   obiective   importante   îndeplinit  şi  depăşit  prin­  menele  de  punere  în  func­
             export,  opt  unităţi  econo­  ai  muncii  de  la  între­  Combinatului   siderurgic   pentru   economia   judeţului   cipalii   indicatori   de   plan.   ţiune  a  obiectivelor,  rele­
             mice  din  judeţ  raportează   prinderea  de  lianţi  Deva,   Hunedoara,   se   dă   mare   şi  a  ţării,  între  care  fina­  cu  excepţia  şantierelor  nr.   va  şeful  de  formaţie  Tu-
            îndeplinirea   sarcinilor   de   întîmpină  cea  de  a  38-a   atenţie,  atît  realizării  rit­  lizarea  bateriei  de  cocsifi­  2  —  montaj  şi  nr.  5  —   dor  Polifronie,  de  la  şan­
             plan   la   acest   important   aniversare   a   eliberării   mice  a  planului  de  pro­  care  nr.  2  şi  a  furnalului   electrotehnic,  cart*  nu  şi-au   tierul  nr.  1  —  construcţii".
             indicator,   expediind   be­  patriei  cu  frumoase  rea­  ducţie  la  indicatorii  fizici   nr.  4  de  pe  platforma  in­        Accenluind   acelaşi   aspect
             neficiarilor  de  peste  ho­  lizări  în  producţie.  Cele   de  bază  —  var  şi  dolo­  dustrială  de  la  Căi  an,  pre­  realizat   nivelul   planificat   al necesităţii finalizării tu-
                                                                                              1
             tare   însemnate   cantităţi   mai   importante   an   fost   mită,   cît   şi   recuperării   darea   celor  208  apartamen­  al productivităţii muncii.
             de   produse   suplimentare.   obţinute  la  export,  unde   unor   materiale   refolosibi-   te  din  planul  semestrului  1   Dealtfel,  in  aduifarea  ge­  DUM1TRU GHEONEA
             Cele   mai  bune  rezultate   cimentiştii  de  la  Chişcă-   le.  La  acest  din  urmă  ca­  şi  a  60  de  apartamente  din   nerală   a   reprezentanţilor
             în   acest   domeniu   le-au   daga  au  livrat  de  la  în­  pitol,  pe  şapte  luni  şi  ju­  beneficii, pentru oamenii  oamenilor  muncii  şi  într-o  (Continuare în pag. a 2-a)
             obţinut  pînă  acum  Com­  ceputul   anului   peste   mătate  din  an  s-au  înre­
             binatul   siderurgic   Hune­  100  000  tone  dc  ciment,   gistrat  5  tone  fier  vechi,
             doara,   întreprinderea  chi­  cu  4,2  la  sută  peste  sar­  400  kg  liîrtie,  120  tone
             mică   Orăştie,   Institutul   cinile   planificate.  De  a-   cărămidă  şamotă  şi  111
             de  cercetare  şi  proiectare   semenea,  tot  în  perioada   tone  cărămidă  bazică,  350
             pentru   minereuri   Deva,   amintită,  prevederile  fizi­  litri  de  ulei  şi  190  kg
             întreprinderea   de   lianţi   ce  la  var  şi  ipsos  au  fost   bronz.   (Vasile   Grigoraş,   în   drumul   nostru   prin   ghează   modul   de   viaţă?   fi  suficiente  motive  pentru
             Deva, Institutul de cer-  realizate în proporţie de  corespondent).          oraşele   Lupeni,   Petroşani,   Locurile  unde  să  fie  găz­  a  gîndi  că  aici  este  asigu­
                                                                                          Petriln  şi  Lonea  ne-nm  pro­  d  u  i ţ i   sint  numeroase;  can­  rat  tot  confortul  nefamiliş-
                                                                                    - ţ    pus  să  vă  prezentăm  şi  pe   tinele  din  apropierea  cămi­  tilor.
             JS                                                                           ciţiva  dintre  cei  ce  locu­  nelor  îi  mulţumesc;  trans­  —  Aşa  este  !  —  nc  con­
                                                                li                         iesc  în  căminele  de  nefa   portul   spre   locurile   de   firmă   Elena   Patriciii,   fe­
                                                                                           mili.şti                  muncă  le  este  asigurat.  Dar.   meia  care  asigură  serviciul
               Ieri  după-amiază,  in  salo   în  deschidereo  lucrărilor   ţean;  prof.  Clemente  Con-   Sint   tineri:   moldoveni   *ste  de  ajuns  doar  atît  ?   la   poarta   căminului.   însfr
             mică  a  Casei  de  cultura   simpozionului,  tovarăşul  Oc-   standin,  preşedintele  Comi­  bănăţeni,   olteni,   absolvent'   Cu  ce  se  îndeletnicesc  ei   în  zilele  cînd  băieţii  pri­
             din  municipiul  Deva  s-a   tavian   Mireştean,   şeful   tetului  municipal  Deva  pen-  ,   sau  nu  cte  liceu,  băieţi  dor­  după  orele  de  şut  ?  Ce  con­  mesc  retribuţia,  cu  unii  nu
             desfăşurat  simpozionul  „23   Secţiei  propagandă  a  Co­  tru  cultură  şi  educaţie  so­  nici   să   cunoască   tainele   diţii  ie  oferă  căminele  de   te  mai  poţi  înţelege  ome­
             August  —  deschizător  de   mitetului  judeţean  Hune­  cialistă;  llie  Lavu,  prim-se-   mineritului,  să  câştige  iu   tineret ?  neşte.  Fac  chefuri,  scanda­
             epocă   nouă   în   istoria   doara  al  P.C.R.,  a  prezen­  cretar  al  Comitetului  jude­  ban,  să  rămînă  în  „vale"   Acestor  întrebări  şi  alto­  luri.   în   rest,   ce   să   vă
             României".                                        ţean  Hunedoara  al  U.T.C.,  ;   sau   să   plete   cu   primul   ra  care  au  apărut,  încer­  spun ? Băieţii sînt buni !
               Lucrările   simpozionului   tat  referatul  „Probleme  fun­  prof,  loan  Frăţilă,  director   tren.  Nu  despre  fluctuaţia   căm  să  le  dăm  un  răspuns   Am  făcut  cunoştinţă  cu
                                                                                                                                                          -
             au  fost  urmărite  cu  viu  in­  damentale  ale  istoriei  pa­  al  Filialei  arhivelor  statului   tinerilor   vrem   să   vorbim   în rindurile ce urmează.  ciţiva  dintre   ei.  Constantin
             teres  de  un  mare  număr  de   triei  în  expunerea  tovarăşu­  Deva;  prof.  Constantin  Pur-   astăzi.  Ne  interesăm  ce  se   Bâitariu,  miner  la  sectorul
             oameni  ai  muncii  din  uni­  lui  Nicoiae  Ceauşescu  !c                   întîmplă   cu   tinerii   care   ÎNDEMN LA UN LUCRU   VII   al   întreprinderii   mi­
             tăţile  economice  şi  institu­  plenara  lărgită  a  C.C.  al   cilean,  director  al  Cabine­  s-au  decis  să  rămînă  pe  a-   IMPOSIBIL  niere  Lupeni.  Ne  copleşeş­
                                                               tului  judeţean  Hunedoara
             ţiile  din  municipiul  Deva,   P.C.R. din 1-2 iunie 1982".  pentru  activitatea  ideologi­  cesţc  meleaguri,  cu  cei  ve­  Aşadar,   un   prim   popas   te   cu   amănunte   despre
             activişti  de  partid  şi  de   Au  mai  prezentat  refera­                  niţi   să   înveţe   bărbăteasca   in   căminul   de   nefaniilişti   munca lui.
             stat,  ai  unor  organizaţii  de                  că  şi  politico-educativă  şi   meserie  a  mineritului.  Cine   de  la  Lupeni.'  Cele  300  de   CONSTANTA
             masă  şi  obşteşti,  propagan­  te  şi  comunicări:  praf.  dr.   ec.  Zevedei  Ştef,  director  ai   îi  ajută  să  se  deprindă  cu   locuri  de  cazare,  cantina  de   POPESCU-CORPADE
             dişti  ai  Comitetului  jude­  Mircea   Valea,   muzeograf   Direcţiei  judeţene  >.i#  sta   munca  aceasta  ?  Cum  sînt   la  parterul  blocului,  cură­
             ţean de partid.          principal  al  Muzeului  jude-  tistică.             ei primiţi ? Cine »le ve­  ţenia de pe culoare par a  (Continuare în pag a 2-a)












            Duminică,  15  august  a.c.,   roşi  cetăţeni  din  municipiile
          *9  avut  loc  ia  Cristur  cea   Deva  şi  Hunedoara,  precum
          ile-a  Vl-a  ediţie  a  expozi-   şi  din  alte  localităţi  ale  ju­
          (iei-tîrg  „Băiţata  româneas­  deţului.
          că".  La  aceaslă  manifestare,   La  deschiderea  expoziţiei
          menită  să  pună  în  evidenţa»   au  participat  membri  ai  bi­
          rezultatele  înregistrate  în  rea­  rourile"  comitetelor  judeţean
          lizarea  programului  judeţean   şi  municipal  ale  P.C.R.,  mem­
          de  dezvoltare  a  zootehniei,   bri  a!  comitetelor  executive
          îndeosebi  sub  aspectul  ame­  ale  consiliilor  populare  ju­
          liorării   calitative   a   'aselor   deţean  si  municipal,  repre­
          de  animale,  au  fost  prezen­  zentanţi  ai  Ministerului  A-
          te’  cu  cele’  mai  valoroase  e-   griculturi!  şl  Industriei  Ali­
          aemplare  din  efectivele  »,  ce   mentare.
          ie deţin unităţile agricole coo­  După  vizitarec  standurilo.
          peratiste  şi  de'  stat,  asocia­  cu  produse  agricole  şi  a  ex­
          ţiile  intercooperatiste,  Oficiu!   poziţiilor  cu  vînzare,  unde
          judeţean  de  reproducţie  şi   s-o  purtat  un  fructuos  dialog
          selecţie  a  animalelor,  pre­  da  lucru  cu  producătorii  pri­
          cum  şi  gospodăriile  popu­  vind  tehnologiile  de  lucru  a-   --—•—----------------------------------------------------------------------------------------------------  ---------------------------------------------------------------------------------------------- : "
          laţiei.   Pe   lingă   crescătorii   plicate şi producţiile obţi-  Aspect de la standurile expoziţiei-tirg „Băliala româneasca", ce a avui lor duminică, la Cristur.
          fruntaşi  de  animale,  la  expo­                                                                                                        Fol o: VIRG1I. ONOIF
          ziţie au luat parte nume­     (Continuare în pag. 4)
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59