Page 54 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 54
La Snagov au avut loc, în România. Conducătorul varăşul Nicoiae Ceauşescu
luni, convorbiri între to partidului şi statului nos şi de a avea convorbiri în
varăşul Nicoiae Ceauşescu, tru şi-a exprimat convin probleme privind situaţia
secretar general a! Parti gerea eă schimbul de ve din Kampuchia, precum şi
dului Comunist Român, deri va contribui la întări îii legătură cu unele aspec
Ş I At C O N S I L I U L U I preşedintele Republicii So rea prieteniei şi colabora te ale situaţiei internaţio
cialiste România, şi prinţul rii dintre popoarele celor nale.
Norod om Sianuk. preşedin două ţări, la dezvoltarea Oaspetele a adresat calde
tele Kampuehiei Demo cooperării şi înţelegerii in felicitări poporului român
crate. ternaţionale. pentru realizările remarca
V o v a r ă ş u l Nicoiae Prinţul Norodom Sianuk bile obţinute, sub condu
Ceauşescu a salutat vizita şi-a manifestat satisfacţia cerea înţeleaptă a preşedin
în ţara noastră a prinţului deosebită pentru prilejul telui Nicoiae Ceauşescu, pe
No rod om Sianuk, adresîn- de a vizita din nou Româ
du-i un călduros bun venit nia. de a se reîntâlni cu to (Continuare în pag. 4)
CU PLANUL 109,6 la sută şi respectiv
LA EXPORT PE 101,9 Ia sută. Toate a-
OPT LUNI, REALIZAI' ceste rezultate s-au dato
rat atît îmbunătăţirii in
Hotărâţi să îndeplineas dicilor intensivi şi exten
că în mod exemplar pre sivi de exploatare a uti
vederile de plan la ex lajelor şi agregatelor din An al i zîn d u -ş i activitatea muncii din întreprindere, recentă documentare, fac
port — să realizeze pro dotare, creşterii calităţii pe primele şase luni ale reparaţia capitală a furna tori cu funcţii de răspun
duse de calitate şi să le reparaţiilor, cît şi hărni anului, oamenii muncii de lului nr. 8 de la Combi dere relevau cu obiectivi
livreze în termenul pla ciei şi mobilizării între la întreprinderea de con natul siderurgic Hunedoa tate şi justeţe că posibili
nificat partenerilor ex gului colectiv în muncă. strucţii siderurgice Hune ra. aile lucrări în Hune tăţile colectivului sînt mai
terni — oamenii muncii Din rîndul acestuia se doara au unele motive de doara, Călan, Ai ud. De mari şi vor trebui 'mai bi
hunedoreni şi-au intensi detaşează constant Viorel satisfacţie. Ei şi-au depăşit
ficat preocupările şi efor Tăuţan, Romulus Petruţ, planul ia lucrările de cori-
turile în această direcţie, Mircea Lazăr, Viorel Ar strueţii-montaj cu 2,4 la
înregistrînd frumoase suc deau, Szarvadi Alexa şi sută, producţia netă cu ii.4
cese în producţie. Petru Ungur. (Florea Ti- la sută, productivitatea
Ca urmare a organiză cetări şi proiectări mi goianu, corespondent). muncii cu aproape 2 Ia su
rii temeinice a lucrului niere pentru cărbune Pe tă, obţinând beneficii su menţionai că toate cele ne valorificate. „Realizările
pe formaţii, secţii şi troşani. MATERIALE plimentase do peste 6 mi cinci şantiere, autobaza de noastre bune, globale, nu
schimburi, a urmăririi PRODUSE FIZICE RECUPERATE lioane lei. în această pe transport auto .şi secţia de ne pot mulţumi pe deplin,
zilnice a modului de în PESTE PLAN La fabrica de var şi rioadă au realizat lucrări producţie industrială şi-au dacă nu respectăm şi ter
deplinire a planului la Colectivul de oameni dolomită, din cadrul şi obiective importante îndeplinit şi depăşit prin menele de punere în func
export, opt unităţi econo ai muncii de la între Combinatului siderurgic pentru economia judeţului cipalii indicatori de plan. ţiune a obiectivelor, rele
mice din judeţ raportează prinderea de lianţi Deva, Hunedoara, se dă mare şi a ţării, între care fina cu excepţia şantierelor nr. va şeful de formaţie Tu-
îndeplinirea sarcinilor de întîmpină cea de a 38-a atenţie, atît realizării rit lizarea bateriei de cocsifi 2 — montaj şi nr. 5 — dor Polifronie, de la şan
plan la acest important aniversare a eliberării mice a planului de pro care nr. 2 şi a furnalului electrotehnic, cart* nu şi-au tierul nr. 1 — construcţii".
indicator, expediind be patriei cu frumoase rea ducţie la indicatorii fizici nr. 4 de pe platforma in Accenluind acelaşi aspect
neficiarilor de peste ho lizări în producţie. Cele de bază — var şi dolo dustrială de la Căi an, pre realizat nivelul planificat al necesităţii finalizării tu-
1
tare însemnate cantităţi mai importante an fost mită, cît şi recuperării darea celor 208 apartamen al productivităţii muncii.
de produse suplimentare. obţinute la export, unde unor materiale refolosibi- te din planul semestrului 1 Dealtfel, in aduifarea ge DUM1TRU GHEONEA
Cele mai bune rezultate cimentiştii de la Chişcă- le. La acest din urmă ca şi a 60 de apartamente din nerală a reprezentanţilor
în acest domeniu le-au daga au livrat de la în pitol, pe şapte luni şi ju beneficii, pentru oamenii oamenilor muncii şi într-o (Continuare în pag. a 2-a)
obţinut pînă acum Com ceputul anului peste mătate din an s-au înre
binatul siderurgic Hune 100 000 tone dc ciment, gistrat 5 tone fier vechi,
doara, întreprinderea chi cu 4,2 la sută peste sar 400 kg liîrtie, 120 tone
mică Orăştie, Institutul cinile planificate. De a- cărămidă şamotă şi 111
de cercetare şi proiectare semenea, tot în perioada tone cărămidă bazică, 350
pentru minereuri Deva, amintită, prevederile fizi litri de ulei şi 190 kg
întreprinderea de lianţi ce la var şi ipsos au fost bronz. (Vasile Grigoraş, în drumul nostru prin ghează modul de viaţă? fi suficiente motive pentru
Deva, Institutul de cer- realizate în proporţie de corespondent). oraşele Lupeni, Petroşani, Locurile unde să fie găz a gîndi că aici este asigu
Petriln şi Lonea ne-nm pro d u i ţ i sint numeroase; can rat tot confortul nefamiliş-
- ţ pus să vă prezentăm şi pe tinele din apropierea cămi tilor.
JS ciţiva dintre cei ce locu nelor îi mulţumesc; trans — Aşa este ! — nc con
li iesc în căminele de nefa portul spre locurile de firmă Elena Patriciii, fe
mili.şti muncă le este asigurat. Dar. meia care asigură serviciul
Ieri după-amiază, in salo în deschidereo lucrărilor ţean; prof. Clemente Con- Sint tineri: moldoveni *ste de ajuns doar atît ? la poarta căminului. însfr
mică a Casei de cultura simpozionului, tovarăşul Oc- standin, preşedintele Comi bănăţeni, olteni, absolvent' Cu ce se îndeletnicesc ei în zilele cînd băieţii pri
din municipiul Deva s-a tavian Mireştean, şeful tetului municipal Deva pen- , sau nu cte liceu, băieţi dor după orele de şut ? Ce con mesc retribuţia, cu unii nu
desfăşurat simpozionul „23 Secţiei propagandă a Co tru cultură şi educaţie so nici să cunoască tainele diţii ie oferă căminele de te mai poţi înţelege ome
August — deschizător de mitetului judeţean Hune cialistă; llie Lavu, prim-se- mineritului, să câştige iu tineret ? neşte. Fac chefuri, scanda
epocă nouă în istoria doara al P.C.R., a prezen cretar al Comitetului jude ban, să rămînă în „vale" Acestor întrebări şi alto luri. în rest, ce să vă
României". ţean Hunedoara al U.T.C., ; sau să plete cu primul ra care au apărut, încer spun ? Băieţii sînt buni !
Lucrările simpozionului tat referatul „Probleme fun prof, loan Frăţilă, director tren. Nu despre fluctuaţia căm să le dăm un răspuns Am făcut cunoştinţă cu
-
au fost urmărite cu viu in damentale ale istoriei pa al Filialei arhivelor statului tinerilor vrem să vorbim în rindurile ce urmează. ciţiva dintre ei. Constantin
teres de un mare număr de triei în expunerea tovarăşu Deva; prof. Constantin Pur- astăzi. Ne interesăm ce se Bâitariu, miner la sectorul
oameni ai muncii din uni lui Nicoiae Ceauşescu !c întîmplă cu tinerii care ÎNDEMN LA UN LUCRU VII al întreprinderii mi
tăţile economice şi institu plenara lărgită a C.C. al cilean, director al Cabine s-au decis să rămînă pe a- IMPOSIBIL niere Lupeni. Ne copleşeş
tului judeţean Hunedoara
ţiile din municipiul Deva, P.C.R. din 1-2 iunie 1982". pentru activitatea ideologi cesţc meleaguri, cu cei ve Aşadar, un prim popas te cu amănunte despre
activişti de partid şi de Au mai prezentat refera niţi să înveţe bărbăteasca in căminul de nefaniilişti munca lui.
stat, ai unor organizaţii de că şi politico-educativă şi meserie a mineritului. Cine de la Lupeni.' Cele 300 de CONSTANTA
masă şi obşteşti, propagan te şi comunicări: praf. dr. ec. Zevedei Ştef, director ai îi ajută să se deprindă cu locuri de cazare, cantina de POPESCU-CORPADE
dişti ai Comitetului jude Mircea Valea, muzeograf Direcţiei judeţene >.i# sta munca aceasta ? Cum sînt la parterul blocului, cură
ţean de partid. principal al Muzeului jude- tistică. ei primiţi ? Cine »le ve ţenia de pe culoare par a (Continuare în pag a 2-a)
Duminică, 15 august a.c., roşi cetăţeni din municipiile
*9 avut loc ia Cristur cea Deva şi Hunedoara, precum
ile-a Vl-a ediţie a expozi- şi din alte localităţi ale ju
(iei-tîrg „Băiţata româneas deţului.
că". La aceaslă manifestare, La deschiderea expoziţiei
menită să pună în evidenţa» au participat membri ai bi
rezultatele înregistrate în rea rourile" comitetelor judeţean
lizarea programului judeţean şi municipal ale P.C.R., mem
de dezvoltare a zootehniei, bri a! comitetelor executive
îndeosebi sub aspectul ame ale consiliilor populare ju
liorării calitative a 'aselor deţean si municipal, repre
de animale, au fost prezen zentanţi ai Ministerului A-
te’ cu cele’ mai valoroase e- griculturi! şl Industriei Ali
aemplare din efectivele », ce mentare.
ie deţin unităţile agricole coo După vizitarec standurilo.
peratiste şi de' stat, asocia cu produse agricole şi a ex
ţiile intercooperatiste, Oficiu! poziţiilor cu vînzare, unde
judeţean de reproducţie şi s-o purtat un fructuos dialog
selecţie a animalelor, pre da lucru cu producătorii pri
cum şi gospodăriile popu vind tehnologiile de lucru a- --—•—---------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------- : "
laţiei. Pe lingă crescătorii plicate şi producţiile obţi- Aspect de la standurile expoziţiei-tirg „Băliala româneasca", ce a avui lor duminică, la Cristur.
fruntaşi de animale, la expo Fol o: VIRG1I. ONOIF
ziţie au luat parte nume (Continuare în pag. 4)