Page 55 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 55
pa q 2 DRUMUL SOCIALISMUL!
Cîî 08 implicate sînt cadrele de conducere Citeva posibile fotografii
în realizarea sarcinilor te eiporî? cu un singur subiect
ii,on Tei
11,05 Roi
„Fii
întreprinderea chimică mit comenzi din U.R.S.S., secţia a II-a — ambalaje. fU-tnate din pag. î) am constatat şi abenţa sim în dulapul de haine. Ima 11,55 ISO]:
Orăştie, este, de' multă Siria şi Libia. Am să încep cu Lia Pop, ţului său gospodăresc. ginea sticlelor, a prea mul noa
vreme, una dintre unităţi — Consideraţi că în ca şef de echipă. Pentru de — Ştiţi unde am ajuns — Multă apă mai tre telor sticle de băutură, am ciul
le economice cu o bogată drul uzinei se realizează păşirea unor greutăţi în o- cu frontul ? Pe undeva, pe buie să curgă pe Jiu, pînă întînil-o în multe eamere 12,’iv, Am
12.20 Caii
carte de vizită. Rezultatele corespunzător dezideratul tnogenizarea formaţiei sale marginea Jiului, pe sub ni se schimbă şi nouă' len pe unde am trecut. La că 12,40 Mal
1) ine obţinute an de an de împletirii activităţii de- de lucru a apelat la o me şosea, pe la „graniţa" cu jeria ? — ne-au întrebat minul nr. 5 Livezeni am 10.00 Toi»
1(5,05 Col
oamenii muncii de aici îi conducere cu cea politico- todă simplă, dar care s-a Paroşenii. primit chiar şi un reproş 1(1,35 Voii
1
conferă un loc aparte în cducativă ? dovedit eficace : discuţiile Camera 17, unde locuieş locatarii căminului nr. nu că nu-i criticăm îndeaiuns ni a
din
întrebarea
Lonea.
mis
profilul industrial al jude — Răspunsul nu poale fi de la om la om. Este pu te. tînărul miner, împreună pe cei din Petroşani, obli tiU'j
lui ui nostru. Referitor la dorit’ afirmativ. Această ţin, este simplu ? Eu gă cu alţi trei ortaci —, cu era ironică, ci întemeiată. gaţi să primească ambala 17.20 Citi
tema propusă am purtat simbioză reprezintă însuşi sesc că este nevoie de tact, rată, cochet aranjată — de Apoi, de o lună televizo 17,50 1001
18.00 inc
je. Nemulţumiţi sînt loca
z .ele acestea o discuţie cu conţinutul muncii de con de discernămînt. Iar Lia notă firea ordonată, disci rul este stricat. De trei luni tarii acestui cămin şi de pa lui.
20.00 Tel
Ioan Socaciu, inginer-şef ai ducere. Pop întruneşte aceste ca plinată a acestor oameni staţia de radioamplificare 20,30 Arc
uzinei de mase plastice din — Puteţi argumenta a- lităţi. Maistrul Ioan Da- din a dineuri. e arsă. Nu mai ştim de cît turile incomode în care nu
se pot odihni, şi de faptul
cadru! întreprinderii ceastă afirmaţie? mian este un alt conducă Zăbovim în altă încăpe ■timp zace la etajul II un m-
— Am dori să faceţi tor priceput. în plus, el re. în camera’ 20, Vasile morman de ţigle sparte. că nimeni de ia (întreprin | 21,00 'I on
de
cîteva precizări in legătu este şi secretarul organiza Dima tocmai îşi pregătea în căminul în care ne derea pentru administrarea Plic
ră cu stadiu! realizării Conducătorul —■ ţiei de bază a schimbului mîncarea. Nu, nu mănîncă aflăm există şi un club, cu căminelor şi cantinelor) n-a ’ >2,00 Noi
rotc
la cantină. îşi găteşte sin
sarcinilor ce revin uzinei specialist B-2. Tînăr şi el, şi-a cîşti- gur în cameră (!). Reşoul o masă de tenis, dar şi un catadicsit în ultimele două mâi
la unul din indicatorii e- şi om politic gat respectul şi simpatia — aşezat sub masă (ştie că ditamai lacătul pe uşă. luni să repare chiuvetele 22.20 Toi
conomici de bază — pro n-are voie să-l ţină, dar...). şi instalaţiile grupurilor sa
ducţia pentru export. tovarăşilor de muncă da — Cînd l-am cerut admi nitare unde mai tot timpul
torită cinstei, dreptăţii şi Cămăşile — întinse pe nistratorului cheia de la
— Primul semestru al a- puterii de muncă dovedită. sfoară, tot in .cameră. au loc inundaţi;. în . fine...
nului în curs a consemnat — Sigur că da. Unul, de — Ce faceţi în timpul club să joc tenis — aflăm Supărarea băieţilor e
o realizare de peste 75 la ordin teoretic : bun condu Importanţa acordării a- liber ? de la Ioan Scarpete — m-a amplificată de uşurinţa cu bi ; cui
cător poate fi numai acela tenţiei cuvenite muncii co trimis să-ral cumpăr si eu dioprogr
sută din planul pe 1982. — Mai un film, mai o care în primăvara acestui La ordii
Analiza făcută privind po care este şi bun cunoscător lective se reflectă şi în lacăt. Mi-a spus că o are an instalatorii veniţi să re tură; 7,(
al sarcinilor (economice şi activitatea inginerului prin plimbare prin oraş ! Şi cam Itevista
sibilităţile de urgentare a politice, deopotrivă). Fără cipal Cornel Răsădeanu. El atît ! pare caloriferul de la ca rul mei»
încheierii planului la ex mera 56 an renunţat la re de ştiri
a fi dublat de omul poli se consultă în permanenţă Pe uşa în spatele căreia ascultăt»
port au relevat că pînă tic, fără cunoaşterea orien cu maiştrii, cu şefii de e- se află cărţile .bibliotecii Căminele medierea defecţiunilor a- de ştiri
ccl tîrziu la 15 septembrie de cămin stă scris cu lite cestuia, zvîrîindu-1 sub un ralc; io
tărilor date de partid în chipă, cu comuniştii cei dansuril
vom realiza integral pe a- direcţia îndeplinirii sarci mai destoinici, cu expe re de o şchioapă: ..Tova pat, unde se află şi acum. Mioriţa;
cest an toate obligaţiile fa nilor economice, un con rienţă şi pe aceasta îşi ba răşi de toate virstele, ve Probleme doar de admi ştiri; 11
ţă de partenerii e x t e r n i . ducător are „amputată" zează luarea deciziilor. Se niţi mai des la bibliotecă !“. nistraţie ? Cine-i vinovat oierilor;
12.00 Bu
Este un motiv de legitimă una dintre laturile sale de confirmă astfel caracterul îndemn ia un lucru impo că în casa scărilor sau pe De toat
mîndrie pentru oamenii finitorii. sibil. Bibliotecarul s-a mu nefamilisti culoarul de la etajul IV rişpi;
muncii din uzină faptul că de axiomă al acestui ele tat din cămin de vreo trei folclorul
Argumentul de ordin ment folosit în munca de nu există nici unul din mi eră I
nu s-a înregistrat nici o practic vine tocmai de la conducere. săptămîni. A luat cu el şi becurile care au fost mon Ia 1 la
reclamaţie la calitatea pro oamenii învestiţi cu func e cheia bibliotecii. în club. în tate ? Dar de sînnele, mai rioşilor;
ştiri; 1(
duselor noastre din partea ţii de conducere. Ei repre Mai este, oare, nevoie de schimb, oricine poate pă pe inventar (cheia — n.n.) mult sau mai puţin izolate, berării
beneficiarilor. zintă — dacă pot spune aşa demonstraţii savante ? Re trunde Cheia se află tot şi nu este de dat. Mai bi care ţin loc de comutatoa-’ 16.20 Sfa
de
oa
obţinute
zultatele
— Cu ce noutăţi v-aţi — împletirea armonioasă a menii muncii din secţia a timpul la poartă. Tot de ne să avem fiecare lacătul re ? Sau de improvizaţiile Med aii oi
Coordon
prezentat în acest an ? politicului cu economicul. II-a — ambalaje vorbesc de geaba, însă. Televizorul nu nostru, decît să pierdem de la prize ? Dar de pre Buletin
— Noutăţile anului 1932 — Ne daţi şi cîteva e- la sine. Calitatea rezulta funcţionează de multă vre cheia de la al dumnealui. zenţa, mai in toate came tica noa
muzicali
me în fata gazetei de pe
sînt cele patru repere in xemple ? telor este dată, fără în în faţa linei astfel de re rele, a reseurilor — cu toa 19,45 Aî
rete facem o socoteală :
dustriale contractate cu — Ar putea fi mai mul doială, de calităţile profe cit mai este pînă în 25 ia plici noi răniînem... fără ! te că in cămin se află şi la Z ;
mîntulu
parteneri din R.D Germa te. Totuşi, mă voi referi, sional politice ale celor ce nuarie 1933, cînd se vor un oficiu dotat cu un ara Protago-
. ..După cele şapte zile de
nă şi piesele de legătură legat de tema in discuţie, muncesc aici. împlini doi ani de cînd muncă în subteran, Vasile gaz — cine se face vino 21.00 Ri
t
(tuburi Panizer şi Berg- la cîţiva dintre cei ce îşi n-au mai fost schimbate Brătilă şi Dumitru Gionbă vat ? O zi înt
terii
mann) pentru care am pri desfăşoară activitatea în MIRCEA DiACCNU articolele. Şi cînd te gîn- Acestor întrebări, tinerii Von s(r
deşti că gazeta ar fi avut (camera 22), doi tineri de cu care am discutat s-au
19 ani, absolvenţi de liceu,
ce oglindi apropo de viaţa i
e Şezătoare literară. © „Cîntaţi şi rideţi cu vagonetari în abztajifl 37 al granit să le dea un răs
Casa de cultură din Pe noi", concertu’.-spectacol din cămin sectorului IV de la 1. M. puns ;
troşani a găzduit o şeză de muzică uşoară şi uni ir Şi, cum că.âtorui.ui îi stă Lonea, sînt sincer entuzias — Ce, dumneavoastră nu
DEVA
toare literară în cadrul al Teatrului de estradă bine cu drumul, am por maţi de munca de miner. ştiţi ■? Există o vorbă pe nu mc
căreia cititorii s-au întil- din Deva a fost prezen nit spre alte cămine. Spre aici, pe ia noi: „Ce poţi lă aerului
nit cu prozatorul Augus- tat, duminică, la Certe.iU cele din partea estică a Dezolarea lor vine din altă sa pe iniine, nu face azi ; HA : B
tin Buzura. Autorul „Or- dihnă şi tratament în sta de Sus. Sub direcţia mu Văii' Jiului, la Lenea... parte: de la ciotul de mă miine, ori nu mai e neyok ra) ; ] l
Rialul);
golii“-lor a avut fruc ţiunea Vaţa de Jos — zicală a lui Gheorghe Da- SE CAUTĂ tură pc care abia i-au pri să faci, ori face altcineva'*. t«> ; <
tuoase dialoguri .şi cu unde a susţinut un apre vid si Ştefan Moţăţăianu, UN ADMINISTRATOR mit, de ia lipsa perdelei de In raidul nostru am In- structor
Eu ropot
minerii de la Uricani, ciat spectacol niuzica!-co- concertul de la Certeju la fereastră, de a absenţa tîlnit si un cămin care nu de fo
Lupeni şi Livezeni în ca regrafic. de Sus a fost precedat de unei activităţi cui’urale in bric);
o „Minerind prin aspra Pe Gheorghe Prescur.e, cămin semăna cu nici u n u l din la gran
drul unor întîlniri docu două spectacole susţinute administrat tu! căminelor CAN:.
mentare la locurile de stîncă" este genericul ex în staţiuniie balneoclima 1 şi 2 din Lonea n-a fost Dintre cei cu care am tre cele prezentate. E vor coafării
muncă ale acestora. poziţiei filatelice organi terice de la Geoagiu-Băi chip să-l găsim. Tovarăşul discutat, puţini au ştiut de ba de biocui de garsoniere se înto;
zate de către cercul de TR1LA
® „Doina Grisului" — profil din Brad la Clubul şi Vaţa de Jos.- Ioan Carvaţchi, prim-s.ecr.e- existenţa unui comitet de în care locuiesc tinerii că rilor
la Vaţa de Jos. Ansam muncitoresc din Gurabar- o Expoziţie. Clubul tar al Comitetului orăşenesc cămin. Celor mai nou ve sătoriţi de la întreprinde I-II (IU
blul folcloric „Doina Gri za. La expoziţia care a- sindicatelor din Simeria al U.T.C. Petrila, ş:-a dat niţi le-am putea da drep rea minieră Lonea. Dar NO AS A
(Muncii
sului" al Casei orăşeneşti duce un omagiu muncii găzduieşte o nouă expo toată silinţa să ni-] prezin tate: in nici un loc iiu sînt cum, „cu o floare nu se Acu m
de cultură din Brad a minerului participă colec ziţie de artă plastică. te. Dar degeaba ! Era de afişate numele acelora ca face primăvară", nici un tul); B
fost, duminică, oaspetele ţionari din Petroşani, Este vorba de cele 12 ta negăsit. Porniţi în căutarea re trebuie să se ocupe de singur cămin, bine îngrijit, ciizâ (S
sătenilor din Ţebea — ca Bocşa, Buia Mare, Mol blouri (pictură în ulei), lui. am aflat ba că ar fi nu poate compensa imagi TIE : F
tria); 1
re l-au primit pe scena dova Veche, Craiova, peisaj din zona Simeriei, plecat la celălalt cămin, ba buna organizare şi desfă nile deloc atrăgătoare ale astă
şurare a vieţii de cămin.
CEO AC
noului cămin cultural Cluj-Napoca, Bucureşti, a p a r ţ i n î n d ceferis că s-ar fi dus cu treburi celorlalte. Pe acestea le su trecutu
din localitate. în aceeaşi Cîmpulung Muscel, Cîm- tului pensionar Iuliu pe la miliţie Toate ..trimi Şi tot puţini erau aceia ca- punem atenţiei întreprin râ) ;
zi, ansamblul brădean s-a pina, Cîmpulung Moldo Streharski, membru al terile" şi-au dovedit pînă re-l ştiau pe secretarul or nouă (
aflat şi în mijlocul oame venesc şi fiiateli.şti din cercului de arte plastice la urmă netemeinicia. Ab ganizaţiei de tineret din derii de administrare a că gătura
I-1I; C
nilor muncii veniţi la o- Brad. al clubului. senţa fizică a administrato care făceau parte. minelor şi cantinelor din Şină ((
rului — treacă-meargă. Dar — Cînd aţi fost ia ulti Valea Jiului, ca şi pc cele MERI A
ma adunare a organizaţiei ale întreprinderilor minie ILIA :
mina).
(Uimoie din pag 1) propria activitate, să co U.T.C. ? — îl întrebăm pe re Petroşani, Petrila, Lo
nea si Lupeni. Comitetele
lespeetaraa teraeieler ie laboreze mai strins cu be U.T.C . din întreprinderile
vagonetar
Scarpete,
Ioan
turor obiectivelor planifi neficiarii şi cu proiectanţii în sectorul IV al întreprin amintite, brigăzile în care
cate, . Gheorghe Anatolie, şi să-şi îndeplinească in derii miniere Lonea.
şef de brigadă la şantie punere în funcţiune tegral prevederile de plan — De cînd sînt aici (fe tinerii sînt integraţi, au o- Rezul
rul nr. 2-montaj, subli — ne spunea tovarăşul bruarie 1981 — n.n.), nu am bligaţia morală să vegheze din 15
nia că la aceasta contri Gheorghe Ordeanu, secre participat la nici una. Nu la formarea ortacilor nu Extr.
buie şi productivitatea o seamă de lucrări supli de la Valea Şermagului, tarul comitetului de partid m-a chemat nimeni. Doar numai în galeriile subtera Extr.
muncii, indicator nereali mentare pentru că unele laminorul de semifabricate al întreprinderii. Avem cotizaţia o plătesc. în zilele ne. Datoria colectivelor de Extr. a
Fond
zat pe primul semestru al detalii de execuţie au fost nr. 2 şl instalaţia de pro însă greutăţi cu asigurarea de retribuţie vine un tova a forma oameni destoinici, 598 8(57
anului la nivelul ş'antieru- omise din proiecte, dar şi ducere a vatei minerale unor documentaţii de exe răş şi ne-o cere ( ! ?). pricepuţi, cu frumoase ca
lui nr. 2. De asemenea, pentru că am avut şi noi din zgură lichidă de la cuţie şi amplasamente, în ractere şi profile morale,
solicita asigurarea frontu în muncă deficienţe pro Hunedoara, turnătoria de aprovizionarea cu anumite De la Mihai Sandei, un nu se termină odată cu
rilor de lucru corespunză prii : dezordine, indiscipli fontă nr. 4 şi sala de gim materiale şi în activitatea alt tînăr care din martie sfîrşitul unui şut. şi nu
toare pe şantierul de ex nă, neutilizarea raţională a nastică de la Călan —, cit de transport auto, cu de anul acesta lucrează în sub
tindere a Fabricii de pro mijloacelor tehnice, a tim şi cele din plănui semes plasarea oamenilor la une teran, împreună cu o bri merge doar pînă la... poar Timp
ziua ci
duse refractare Baru, an- pului efectiv de lucru. trului al 11-lea — instala le puncte de lucru, cum gadă harnică, am aflat că ta minei. Vreme
gajîndu-se ca împreună- cu Privind însă în perspec ţia de tratare a oţelului este investiţia de la Baru. în medie cîştigul său se ri-* Propunem Comitetului rul scl
formaţia sa să acţioneze tivă, oamenii muncii de la t sub vid şi cea de recupe Am adoptat însă măsuri dică la 5 000 de lei pe lună. municipal al U.T.C. Petro proci pi
intens aici, unde restan I.C.S.H. trebuie să observe rare a materialului din corespunzătoare, va trebui Nu stă-n puterea noastră şani şi Consiliului munici mă de
de avi
ţele de la începutul anu foarte atent că în semes zgură, de la Hunedoara, să intensificăm şi activita să cerem cuiva socoteală pal al sindicatelor să acor descăr<
lui sînt cam mari. tru! al U-Iea sarcinile ce banda nr. 2 de aglomerare tea politico-educativă în pentru felul cum îşi chel- de mai multă atenţie vie va suf
— Nici noi nu am fina le revin sînt extrem de şi ultimele lucrări de la sînul colectivului, să întă tuie banii. ţii căminelor de nefami- cu int
lizat la timp toate lucră mobilizatoare, volumul to furnalul nr. 4 şi de la ba rim munca de control şi lişti din Valea Jiului. din soc
raturili
rile de pe platforma de la tal al lucrărilor fiind cu teria nr. 2 de cocsificare, îndrumare şi sperăm ca — Nu, nu mi-am cumpă Organizarea unor schim prinse
Călan — sublinia Octavian aproape 57 de milioane lei de la Călan, unele capaci lucrurile să meargă tot mai rat nici o carte. Doar ceva buri de experienţă între iar cel
Veţeleanu, de la'şantierul mai mare decît în prima tăţi de producţie de la bine, să încheiem anul cu haine. în rest... s-au dus cămine, antrenarea acesto 32 gva>
La n
nr. 3-construcţii. Şi aceas jumătate a anului, iar pro Ai ud. rezultate pe măsura capa banii. Adică, mai am ceva ra într-o întrecere a bunei neral
ta din cauză că nu am ducţia netă cu 30 milioane — Colectivul nostru este cităţii de acţiune, dăruire şi la C.E.C. Vreo 1 200 de gospodăriri, a ordinii şi variabi
dispus de unele amplasa lei mai mare. Vor trebui conştient de sarcinile mari şi abnegaţie a colectivului lei. — disciplinei, ar fi cîteva din de plo
mente, ni s-au înaintat cu terminate şi predate bene din semestrul al II-lea şi nostru, care de peste trei ...Zîmbeşte. Ne-a „prins" acţiunile care să antreneze că r cari
prezen
întîrziere anumite docu ficiarilor atît obiectivele este hotărît să muncească decenii construieşte pen porare
mentaţii tehnico-economi- restante (ultimele lucrări mai bine, să elimine lip tru Hunedoara şi pentru uitîndu-ine spre grămada sutele de locatari ai cămi ţa, lot
ce, a trebuit să efectuăm de la zdrobitorul de fontă surile şi neajunsurile din ţară. de sticle goale, înghesuite nelor de tineret.