Page 58 - Drumul_socialismului_1982_08

Asigurarea necesarului de furaje —
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
o cerinţă imperioasă în toate unităţile

— Pornind de la indica­ porlînclu-se ultimele canti­ în momentul de faţă cu
ţiile şi orientările tovară­ tăţi de fîn. La C.A.P. Ro- şapte remorci, trebuie să
şului Nicolae Ceau.şescu, moşel, din cele 336 ha fi­ primim pale de la coope­
s-au
de
recol­
comunal
naturale,
neţe
comitetul
rativele
asociate
avem
şi
M J S Iil al comunei Romos acordă raje şi fiind depozitatul totalitate ogor propriu şi 105 ha în
tat 260, în depozitul de fu­
partid şi Consiliul popular
120 ha cu porumb siloz în
260
depozitate
atenţie
sporită
constituirii
cultură dublă, pe care îl
tone fin. Cositul, transpor­
vom insiloza. Sper să ne
unei
puternice
finului
baze fura­
tul
în
s-au
asigurăm baza furajeră de
jere în fiecare unitate a-
realizat
gri.colă, care să asigure nu
numai întreţinerea anima­ eu membri cooperatori. Ce­ care avem nevoie.
toate
unităţi
două
le
Pentru a se asigura o
au
lelor, ci şi posibilitatea condiţiile să-şi acopere ba­ bună furajare a animale­
creşterii
zoo­
producţiei
M S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tehnice — ne spunea Ion lanţa furajeră. agricolă de lor în stabulaţia viitoare,
C.A.P. Pişchinţi are nevoie
Cooperativa
Cunţan, vicepreşedinte al producţie din Vaidei nu de 400 tone paie, 187 tona
biroului executiv al consi­ are bovine, ci numai oi, fîn şi 1 800 tone siloz. Pa­
liului popular comunal. ceea ce — cum ne spunea iele au fost adunate toate,
Anul XXXIV, nr. 7 705 MIERCURI, 18 AUGUST 1982 4 pagini - 50 bani
— Cum se acţionează, Aurelia Dobreanu, pre- dar nu s-au strîns decit
practic ? 156 tone, coasa I pe fineţe
— Pe mai multe căi. în s-a terminat şi nu au re­
toate instruirile, în adu­ LA ZI ÎN zultat decît 87 tone, iar în
î nările organizaţiilor de privinţă însilozărilor nu
ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI partid. în şedinţele consi­ AGRICULTURĂ s-a întreprins încă nimic.
liilor de conducere din u- La întrebarea: „Cum vă
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU ( nităţi, în toate ocaziile se şedinţa unităţii — nu în­ veţi acoperi necesarul de
-----------------------------------------------------.---------------------------------------------- ---- insistă pe necesitatea asi­ furaje ?“ — interlocutoare­
gurării necesarului de fu­ seamnă că aici nu s-a a- le — Aurica Baba şi Elisa-
transportate cu 3,7 la su­ prestări de servicii ; 28 / raje. Membrii biroului co­ cordat atenţia cuvenită re­ beta Juras, preşedinta şi,
tă, Ia indicatorul venit* inii lei la beneficii şi 1 mitetului comunal de coltării furajelor. Pînă la respectiv, inginera şefă a
marfă, au obţinut o de- peste 2,5 milioane lei la t ora actuală, au fost depo­ unităţii — au ridicat mai
păşire do 1,3 milioane achiziţii. (Nicu Sbucliea, } partid, deputaţii sînt re­ zitate 70 tone fin şi se ac­ întâi din umeri, apoi ne-au
lei, iar la total venituri corespondent). \ partizaţi pe unităţi şl pe ţionează pentru acoperirea zis eă — deşi au lăsat 20
— aproape 800 000 lei. In formaţii de muncă ocupîn- a 140 tone. A început şi
aceeaşi perioadă au fost PIESE DE SCHIMB du-se permanent de orga­ alcătuirea de frunzare, pî­ ha mirişte pentru a fi co­
nizarea şi buna desfăşura­
sită — nu sînt condiţii să
ŞI UTILAJE
realizate economii de SUPLIMENTARE re a recoltării, transportu­ nă în prezent depozltîn- se realizeze aşa ceva. Aşa
34 000 kg benzină, 5 400 IN VALOARE DE J du-se peste 30 de tone. să fie oare ? Nu prea. Pe
kg motorină, 12 200 kg u- 11,2 MILIOANE LEI ) lui şi depozitării furajelor. La complexul de vaci marginea drumurilor si a
leiuri, însumînd o econo­ O scurtă trecere în re­ clin aceeaşi localitate, la tarlalelor iarba a crescut
mie totală de 900 000 lei. Oamenii muncii de la ţ vistă a ceea ce s-a realizat locul de depozitare au fost
4UGUST (Vasile Grigoraş, cores­ Uzina nr. 5 reparaţii şi l pînă acum în domeniul la transportate 200 teme paie, iarăşi mare şi poate fi co­
pondent). piese de schimb, din ca- ’ s care ne referim reliefează 355 tone fîn si s-au însilo- sită a Il-a oară, se înalţă
'SS, drul Combinatului side seriozitatea cu care se ac­ mereu otava pe fineţe, po­
CU TOŢI INDICATORII rurgic Hunedoara, au des- ^ ţionează pentru asigurarea zat 250 tone furaje. Pînă rumbul are tulpini înalte
DEPĂŞIŢI unei baze bogate furajere. la acoperirea necesarului şi se preconizează să iasă
ÎN AVANS făşurat de la începutul i La C.A.P. Romos, de pildă, însă — 950 tone fîn, 1 000 coceni mulţi. Pentru a se
colecti­
întimpină
Aşa
FAŢĂ DE GRAFICE vul de muncă al Coopera­ acestui an şi pînă în pre- ’ a fost efectuată coasa întâi tone paie şi 6 000 tone si­ acoperi balanţa, este nece­
Mobilizaţi puternic de tivei de producţie, achizi­ zent o activitate fructu- ţ pe întreaga suprafaţă cul­ loz — mai ’ este încă serios sar să se treacă la cosi rea
organizaţia de partid, co­ ţii şi desfacerea mărfuri­ oasă, reuşind să-şi depă- t tivată cu furaje, iar din de lucru. otăvii, iar unitatea să-şi
muniştii, toţi lucrătorii şească planul valoric la ) cele 229 ha fineţe natura­ — Ne străduim să ne a- procure o tocătoare de gro­
de la Şantierul „Energo- lor din Haţeg marea săr­ piese de schimb şi utila- 1 le s-au recoltat aproape 200 coperim balanţa — spunea siere pentru a se putea
bătoare de la 23 August.
construcţia" Deva-Mintia Astfel, de la începutul a- je siderurgice cu peste ^ ha, obţinîndu-se 220 tone Nicolae Fistiş, directorul consuma întreaga cantitate
raportează acum, în nului şi pînă în prezent, 11,2 milioane lei, reali- i fîn. Au fost deja transpor­ complexului. Avem încă în de coceni.
preajma sărbătorii de la el a realizat peste plan zări pe care le dedică > tate şi depozitate 350 tone câmp o mare cantitate de
23 August, cîleva frumoa­ 589 mii Iei la desfacerea marii sărbători naţionale \ fibroase, în prezent trans- fîn pe care-1 transportăm TRA1AN SONDOR
se realizări în activitate. mărfurilor; 02 mii Iei la a poporului nostru — zi- ţ
Prevederile planului la lei de 23 August.
producţia industrială au Încadrarea riguroasa ii consumuri -
fost depăşite cu 15,5 la
sută, rezultate foarte bu­
ne obţinîndu-se, de ase­ îndatorire patriotică a fiecărui om a! muncii
menea, la lucrările de
construire a magistralei
de termoficare a munici­ De 5—6 ani de zile, ac­ activităţii ceferiştilor de la din Simeria şi Petroşani
piului Deva, unde planul tivitatea ceferiştilor din depourile din Simeria şi Pe­ sînt deplin conştienţi că
de construcţii-montaj este cadrul Depoului coordona­ troşani ani reţinut o proble­ activităţii de economisire
realizat în proporţie de tor Simeria parcurge o li­ mă deosebit de importantă a combustibilului şi ener­
117 la sută. Printre for­ nie ascendentă spre îmbu­ la această oră pe planul e- giei trebuie să-i acorde cel
maţiile care s-au detaşat nătăţire şi perfecţionare. conomiei naţionale: înca­ puţin tot atîta atenţie ea
prin conştiinciozitate, hăr­ Pe cele şapte luni şi ju­ drarea în consumurile de şi operativităţii şi siguran­
nicie şi calitatea execu­ mătate din an ei rapor­ combustibil convenţional şi ţei circulaţiei. „Prin res­
ţiilor se numără cele con­ tează îndeplinirea planului de energie electrică, că­ pectarea riguroasă a tur-
duse de Ştefan Teodor, la principalii indicatori, reia ei îi acordă zi de zi nusului trenurilor de călă­
Kadar losif, Tuli ti Luca, exceptînd volumul de o mare atenţie. Am insis­ tori şi a tonajului trenu­
Szatmari Ştefan, Aurel transport, exprimat în to­ tat asupra preocupărilor, rilor do marfă, prin redu­
Mcseşan, Ştefan Analiazi, ne brute kilometrice echi­ realizărilor şi măsurilor cerea timpilor de ma­
Domokoş Andrei, Petru valente, şi productivitatea viitoare din acest domeniu. nevrare şi de oprire la
Meţcaniuc şi Vaier Mu- muncii, la care înregis­ — întrucît, nu dc mult, ia semnal, vom consuma mai
resan. trează unele nerealizări, nivelul economiei naţiona­ puţină motorină, iar dacă
REALIZĂRI cauzate atît de factori o- le s-au majorat unele pre­ am avea şi noi, la Petro­
ÎN TRANSPORTURI bicctivi, cât şi subiectivi. ţuri la combustibili şi e- şani, un atelier de reme­
Şi colectivele de mun­ Hotărîrea lor este ca în nergie, fiind reaşezate pe diere a defecţiunilor elec­
că «lin cadrul Autobazei cinstea zilei de 23 August principii economice şi de trice mai mici de la loco­
de transport Hunedoara să majoreze rezultatele bu­ eficienţă, nu avem încă motivele electrice, nernai
îşi amplifică preocupările ne, să recupereze din res­ măsura exactă a strădanii­ trebuind ca pentru o pro­
în producţie în întimpi- tanţe, să-şi creeze condiţii lor şi realizărilor noastre blemă minoră să le trimi­
narca zilei de 23 August, pentru înfăptuirea exem­ pe linia încadrării în con­ tem la Simeria, am con­
Pe şapte luni ale anului, plară a sarcinilor de plan sumuri, în costurile de suma mai puţină energie
C. Orăştic — secţia sen tărie. Frezorul loan Popescu i
oamenii muncii de aici IV (şi depăşeşte planul lunar cu 15—18 la sută, execută lu- 1 şi angajamentelor asuma­ exploatare în general, ne electrică, aprecia cu jus­
au depăşit planul la tone crări de bună calitate. Foto: VIRGIL ONOIU te pe acest an. spunea loan Cornea, de la teţe Gheorghe Arhip, şeful
în documentarea asupra compartimentul plan-re- remizei de vagoane din Pe­
tribuire. Chiar şi în aceste troşani". „încă mai circulă
în gol unele locomotive (de
condiţii, însă, noi am eco­ la Arad la Simeria), încă
nomisit de la începutul a-
Urnind chemarea uremii temerare nului 25 tone de combusti­ se mai fac manevre inuti­
ard
încă
mai
becuri
le,
bil convenţional, prin ex­
ploatarea mai raţională a cind nu trebuie şi unde nu
In acest august, care se vegheaţi — de la şcoala avut cinci fraţi. Aşa că Dialogul dintre Francisc locomotivelor Diesel şi trebuie, releva mecanicul
aşează sub insemnul crea­ primară, gimnazială, licea­ ştim la ce şcoli om învă­ Strania, dirijorul fanfarei de locomotivă Laurean
ţiei libera in calendarul re­ lă, profesională pină fa in­ ţat, dar şi in ce condiţii... miniere din Vulcan şi Fran­ gospodărirea chibzuită a Model. Şi stă în puterea
voluţiei noastre, am urmă­ stitutul de invăţămint teh­ Interlocutorul nostru — cisc Dobner, membru al a- motorinei. Faţă de trimes­ noastră să eliminăm ase­
rit pe vatra de cărbune o nic superior I 100 de uni­ Petru Furdui, preşedintele cesteia, e revelator: „Toa- trul al li-lea din 1981, în menea stări de lucruri".
Văii Jiului, de la Uricani la tăţi de invăţămint şi aproa­ Uniunii sindicatelor din ra­ te-s noi, în afară de şcoa­ trimestrul al îl-lca din a- — Ce acţiuni şi măsuri
Petrila, istoria nouă a pe 40 000 de preşcolari, e- mura mine, petrol, geolo- la numărul patru, care, cest an am economisit cu DUMITRU GHEONEA
locurilor şi tnindria celor ce levi şi studenţi I gie, şi energie electrică - înainte, era numărul doi. 200 tone de motorină mai
nu contenesc să-i sporească — Jrei scoli au losi de nu poate vorbi despre Lu- Că două şcoli am avut mult.
frumuseţile. Cantitatea ma­ aici". „Dar şi pe acestea Ceferiştii de la depourile {Continuam în pag. a 3-a)
re de adevăr a ceea ce le-am părăsit in '31, cind
este azi valea minerilor SECVENŢE» IN E PO P £E Â s-a închis mina. Clasele a
ne-a relevat-o dincolo de V-a şl a Vl-a le-am urmai
urbanizarea cochetă şi con­ la Lupenl, unde a găsii
fortabilă a fiecărei aşezări tata de lucru. Iar acum /“.
— cifra 100. Pentru că, în- „Acum, şase şcoli genera­
cercind să aflăm cum a ur­ toate, una aici, in centru, peniul prezentului, in care le, liceu industrial, casă a
mat, şi aici, invăţămintul alto sus in colonia „Şte- revine mereu cu nostalgie pionierilor".
chemarea vremii temerare fan“ şi una in colonia ,,80 şi mindrie, fără ca imagi­ Urmind chemarea vremii
din cei 38 de ani de ctito­ de case". îmi amintesc, nea copilăriei să nu i se temerare, fiecare colţ de
rie liberă, cifra 100 ne-a cum să nu-mi amintesc, că strecoare în suflet. Iar. ima­ aşezare urbană a Văii şi-a
dai cea mai veridică repli­ Lupeniul m-a crescut, in el ginea Lupeniului de azi - înălţat, odată cu casa, şl
că : 100 de unităţi de in- am invăţat şi scrisul şi lup­ cu şase şcoli generale şi şcoala : de la grădiniţă la
văţămînt de toate gradele ta revoluţionară I Am ră­ tot atitea grădiniţe, ca liceu. Trei mai sînt şcolile
funcţionează, în acest timp mas orfan in 1927, cind ta­ două licee industriale, e care stau mărturie Petro-
at anului 1982, în aşezările ta a fost prins de o sur­ mindria sa, bucuria nepoţi­ şaniului de ieri. Le-a luai
Văii Jiului I De la grădini­ pare in adincul minei. lor şl strănepoţilor, copilă­ locul şapte şcoli generate,
ţa cu program prelungit — Abia răsărisem, iar sora ria tor ~ ilustrind realitatea
I.M. Hunedoara — secţia minieră Teliuc. Brigada do
pentru ca părinţii să lucre­ mea avea doar şapte săp- ctitoriei socialiste şi, deo­ LUCIA LICIU mineri condusă, de comunistul Ion Maicaa Îşi depăşeşte Se­
ze liniştiţi în mine şi în fa­ tămini. De la al doilea ta­ potrivă, chemarea viitoru­ nar sarcinile la minereu extras. In foto: o parte diu bri­
brici, ştiindu-şi copiii supra­ tă, tot miner si el, am mai lui. {Continuare în pag. a 3-a) gadă.