Page 59 - Drumul_socialismului_1982_08

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII

MAI EXISTĂ RESURSE PENTRU... recupera restanţele,, de a încheia acest an cu depăşiri preeupeţi nici un efort pentru a întâmpina ziua de 23
la toţi indicatorii de producţie. August,’ cu sarcinile de plan pe opt luni îndeplinite, de
INDIFERENTĂ ? — Avem condiţii — preciza Vaste Deac, directorul a realiza înainte de termen planul pe acest an şi de a 1G,00 Teici
întreprinderii — să recuperăm în august şi septembrie pregăti cît mai temeinic producţia anului 19.83. IG,Qu Volei
Adunarea generală a oamenilor muncii de la Combi­ toate restanţele. Mai trebuie să îmbunătăţim activitatea ăia ■
natul siderurgic „Victoria" Călan ar fi trebuit să consti­ în carieră, calitatea reviziilor şi reparaţiilor, să finalizăm N. BADIU misiu
tuie — aşa cum se sublinia şi în darea de seamă — lucrările începute la rampa de expediţii, şi, înainte de Sala
un prilej de examinare exigentă, în spirit critic şi auto­ toate, să întărim disciplina în producţie, să crească răs­ UN ADEVĂR DE CARE MEDICII Buzăi
critic, a activităţii desfăşurate în primul semestru al punderea fiecăruia pentru lucrul bine făcut. Pe mai 16.50 Trage
anului şi de stabilire a celor mai adecvate măsuri ce se departe trebuie să ne conjugăm mai bine forţele pentru HUNEDORENI SÎNT PE DEPLIN CONVINŞI 17.00 Unive
impun a fi luate în vederea realizării sarcinilor de plan a putea menţine şi chiar amplifica nivelul producţiei 17.50 1001 (
în 1982. atins în prezent în dezbaterile din cadrul adunării generale a repre­ 18.00 închir
N-a fost să fie aşa, deşi, pe alocuri, darea de seamă Propunerile făcute vizează în ansamblu desfăşurarea zentanţilor oamenilor muncii din sectorul sanitar a fost lui.
a încercat să dea un asemenea ton dezbaterilor. Parti­ unei activităţi mai eficiente în toate atelierele, la toate foarte adesea invocat adevărul că e mai uşor şi mai fo­ 20.00 Teleji
cipanţii la discuţii, printre care ing. Petru Birta, şeful locurile de muncă, efectuarea unor modernizări la utila­ lositor să previi îmbolnăvirile decît să tratezi bolnavi. 20,30 Arc
secţiei aglomerare, ing. Clement Marin esc-u, directorul u- jele din dotare, creşterea capacităţii de însăcuire, omo­ Tocmai de aceea, atît materialele prezentate cît şi par­ Augu
zinei I furnale-aglomerare, ing. Matei Coroescu, şeful genizarea mai bună a materiilor prime, creşterea răs­ ticipanţii la dezbateri au căutat să scoată cît mai bine gust
secţiei turnătoria nr. 4, Nicolae Diaconu, şeful secţiei punderii pentru fabricarea unor sortimente de calitate, in relief rolul hotărâtor al activităţii profilactice in men­ 20.50 Film
transport, au fost foarte exigenţi faţă de... constructorii cu cheltuieli materiale cît mai reduse, cît. şi asigurarea ţinerea unei stări de sănătate bune a populaţiei. 22,20 Toloji
noii platforme siderurgice, socotindu-i principalii autori necesarului zilnic de vagoane. Toţi vorbitorii şi-au ex­ „Să ne amintim, spunea medicul Emil Olteanu, se­
ai nereaiizărilor din combinat. Să prezentăm însă ceea primat satisfacţia pentru realizările din prezent, întreaga cretarul comitetului de partid al sectorului sănătate din
ce ar fi trebuit să prezinte participanţii la dezbateri. în adunare — hotărîrea fermă de a ridica continuu ştache­ municipiul Hunedoara, că încă la Congresul al. XI 1-lea slt A
primul rînd nerealizările producţiei la fontă cenuşie, care ta realizărilor. al partidului ni s-a cerut cu acuitate să intensificăm ac­
se datorează neatingeriî parametrilor proiectaţi la furnalul LIVIU BRAICA tivitatea de profilaxie, rezultatele ei fiind dominante în
nr. 3, neintrării în funcţiune, la termenul prevăzut, a aprecierea calităţii muncii noastre. Or, deşi a crescut bucuri:
furnalului nr. 4, precum şi -modului defectuos de condu­ MUNCĂ STĂRUITOARE mult în dimensiuni modul de rezolvare a cazuisticii la clioprogran
cere a proceselor de producţie, atît la secţia I, cît şi la nivelul de bază — dispensar de întreprindere, dispensar La ordinea
tură; 7,00
secţia a n-a furnale. De asemenea, lipsa aglomeratului PENTRU DEZVOLTAREA SI BUNA comasat, policlinică — şi a scăzut, în consecinţă, numă­ Revista pr
din încărcătură şi, îndeosebi, variaţiile maia ale bazici- GOSPODĂRIRE A PATRIMONIULUI rul de internări în spitale, elementele care dau dimen­ rul melodi
tic ştiri; î!
tăţii acestuia au condus la un mers greoi al furnalului siunile calităţii muncii noastre nu sînt. încă perfecte". ascultătorii
nr! 3, la stagnări în fluxul tehnologic, _ La declasarea FORESTIER Critici severe la adresa activităţii profilactice aducea de ştiri; H
unor însemnate cantităţi de fontă cenuşie. Cit despre medicul Gheorghe Dîrlea, directorul spitalului din Pe­ muzică po]
măsurile ce se impun pentru înlăturarea acestor stări In darea de seamă a consiliului oamenilor muncii şi troşani. „Ne-au preocupat cauzele a-ceştei slabe activităţi ţările socii :
maţii cor a
de fapte, pentru recuperarea restanţelor Înregistrate în în cuvîntul participanţilor la dezbaterile din adunarea — afirma directorul. Le-am depistat In slaba -legătură de ştiri; 11
primele 7 luni nu s-a spus nimic. Dimpotrivă, s-au adus generală a reprezentanţilor producătorilor, s-a arătat că dintre diferitele eşaloane ale activităţii medieo-sanitare, pentru coji
alte justificări pentru... viitoarele nerealizări. Oare cum silvicultorii hunedoreni au reuşit, datorită bunei orga­ în indisciplina unor cadre şi în lipsa de fermitate a con­ late ; 12,00
înţelege acest colectiv de muncă importanţa realizării nizări a muncii, aplicării tehnologiilor moderne de lu­ trolului ce se face asupra muncii. în activitatea, curativă 12.05 Din
rului; 12,25
planului fizic, a încadrării în normele de consum ? Cînd cru, întăririi -ordinii şi disciplinei, să încheie primul se­ consumul de medicamente e mare, uneori exagerat. Am fie ; 12,45
vpr fi respectate riguros disciplina de producţie şi disci­ mestru al anului cu un bogat bilanţ de realizări — rod făcut dovada că în condiţiile administrării ştiinţifice a Radio-TV.;
plina tehnologică ? al muncii pline de abnegaţie depuse de întregul colectiv medicaţi-ei, consumul de medicamente se reduce, iar re­ la 3 , î-5,00
lor; 16,00 I
O altă problemă cu care s-a confruntat combinatul in de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Sarcinile de plan zultatele sînt superioare". 16.05 Porni
perioada ce a trecut de la începutul anului a fost ge­ aferente perioadei au fost îndeplinite şi depăşite cu a- „în activitatea do prevenire este nevoie de un ade­ ra.>i*— eînl
nerată d.e aprovizionarea necorespunzătoare cu materii re; 16,20 S
16,25
Crc.
prime, de neritmicitate în aprovizionare. Aceasta a în­ Ion Crlstin
greunat mult desfăşurarea procesului de producţie. Ni­ donate c<
meni de la direcţia comercială, nici chiar directorul co­ Buletin do
mercial, Emil Cîmpeanu, nu s-au simţit răspunzători de buna rad
folcloric :
această situaţie. 17.00 Odă
Oare tot aşa se va acţiona şi în cel de al doilea se­ 18.00 Orele
mestru al anului ? că prilejul adun,irii ge- dioiurnal:
ştiri: 22.00
Trebuie să se reţină : semestrul II ai acestui an pu­ neralfi ce a avut Loc la O- 23.00 rţjj»
ne în faţa colectivului de oameni ai muncii din combi­ ţelăgria Siemens Martin nr. 23.30—5.no ’
nat sarcini deosebit de complexe şi de mobilizatoare. 2, din cadrul Combin atu Lui zi cal.
Producţia marfă va fi de 1,8 ori mai mare decît cea din siderurgie Hunedoara, oa­
semestrul I, iar producţia netă-de 2,5 ori. Pentru aceasta menii muncii din acest
va trebui realizată integral producţia fizică, la un nivel harnic colectiv au relevat
calitativ superior, în condiţiile reducerii substanţiale a pe larg posibilităţile exis­
costurilor de producţie. tente pentru a îmbunătăţi
Avînd.u-se in vedere situaţia economică necorespunză- calitatea oţelului. în foto­ DEVA :
lo-ce înregistrată la finele semestrului I, comitetul de grafie vă prezentăm un as­ n u m e (I*
acrului (Ari
partid, consiliul oamenilor muncii, întregul colectiv tre­ pect ele la luarea probelor RA : Bonm
buie să muncească în aşa fel încît aceste deficienţe să necesare analizei calităţii ra) ; Ilangc
fie înlăturate (nu ca pînă acum), iar activitatea desfă- oţelului. gistul) ; Fur;
;
Cacti
ta)
şu -ată La fiecare loc dc muncă să aibă un scop bine de­ sjp’HctoruJ) ;
finit — realizarea planului de producţie. Europenii
De asemenea, pentru înfăptuirea sarcinilor ce ii re­ do • formul
bric);
LUPI
vin, consiliul oamenilor muncii trebuie să-şi îmbunătă- la graniţă p
ţeasoă stilul şi metodele de muncă, să folosească cu mai CAN: Cos
multă eficienţă pîrghiile pe care le oferă noul meca­ ccalârul) ;
nism econ omieo-fin anciar. dronul bus.
(Minerul) ; r
DORIN CORPADE proape 1,4 milioane lei, toate ocoalele silvice realizîn- vârât salt calitativ — afirma medicul Nicolae Ghen- se întoarce
du-şi planul la indicatorul de bază. în acelaşi timp, la cioiu, inspector şef al Centrului sanitar şi antiepidemic AN IMOASA
acţiuni silvice pentru dezvoltarea patrimoniului forestier al judeţului. Saltul acesta nu-1 pot realiza singuri medicii (Muncitoresi
MAI MULTE MATERIALE DE CONSTRUCŢII,
prevederile s-au depăşit cu 22 la sută şi s-a pregătit Semnul şai
DE CALITATE CÎT MAI BUNĂ masa lemnoasă pentru producţia anului viitor, pun-în- sau personalul medical în general. E nevoie să implicăm tul); BRA
mai. mult şi mai temeinic populaţia în asigurarea igienei
ghinionist
du-se în valoare peste 400 000 mc. în vederea extinderii G U R A B A R Z
La ora bilanţului activităţii pe primul semestru, co­ patrimoniului forestier, creşterii productivităţii pădurilor publice, unităţile care distribuie apă populaţiei, cele tuoşi (Mii
lectivul întreprinderii de lianţi Deva a raportat realizări şi folosirii capacităţii de producţie s-au împădurit in­ care sînt potenţiali sau virtuali poluanţi ai mediului. TIE : Fata
frumoase ;• planul producţiei globale a fost depăşit eu tegral 1 932 ha, cu 4 la sută mai mult faţă de prevede­ Faţă de aceştia va trebui să sporim mult exigenta, să tria); împri
astă
sear
2,8 milioane lei, la var s-au realizat suplimentar preve­ rile de plan anuale. Au fost extinse suprafeţele ocupate aplicăm cu fermitate legea. GEOAG1U-E
derilor 3 850 tone, la ipsos 300 tone, la export 2,8 mi­ cu pepiniere şi s-au realizat culturi în solarii în vederea în dezbateri, medicul Ioachim Oană, directorul Po­ dublă (Casr
lioane lei, iar la investiţii circa 500 000 lei. Aceste de­ producerii materialului săditor cu 10 la sută in plus faţă liclinicii judeţene, aducea în discuţie rolul colaborării I-IATEG :
(Dacia) ;
păşiri, arătau participanţii la dezbaterile din cadrul adu­ de prevederi. în aceeaşi perioadă de timp, prevederile dintre specialişti în vindecarea bolnavilor: „Este ne­ glonte răi
nării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii sînt de plan la export au fost depăşite cu peste 1,3 milioane voie ca această colaborare să se întărească". Cu privire Madona pă
rodul activităţii eficiente din trimestrul al II-lea, cînd lei, iar planul la investiţii a fost depăşit cu 6 la su-tă. la îmbunătăţirea indicatorilor de demografie şi a nata­ cultură); si
-în toate secţiile şi atelierele întreprinderii e-a lucrat în Toate aceste realizări au fost obţinute — aşa cum se lităţii medicul Mircea Giurgiu, şeful secţiei obstetrică- ta însînger.
ILTA : Bror
plin, obţinîndu-se mari cantităţi de ciment şi alte produ­ sublinia in darea d.e seamă şi cum au remarcat în cu­ mina).
se peste plan. Astfel, planul producţiei- marfă a fost de­ vîntul lor Mihai Alionescu, Ştefan C'iolănel, Adrian Ta- ginecologie a Spitalului judeţean atrăgea atenţia asupra
păşit cu 6 la sută, i-,ar al producţiei nete cu 37,5 la sută. tulici, Alexandru Brădea-nu, Pahonie Bulduche, Alfred faptului că îmbunătăţirea trebuie să înceapă eu dispen-
La producţia marfă vîhdută şi încasată s-au obţinut reali­ Haas, Iancu Vonica, Ilie Macarie, Nicolae Timar, Şofron sarizarea riguroasă şi urmărirea gravidelor, a evoluţiei
zări suplimentare în valoare de 13,2 milioane lei, chel­ Mărginean, Mircea Panait, Emil Ma-iorescu şi alţii — în lor pînă la naştere, o urmărire multidisci.plinară, în care OfREI
tuielile totale la 1000 Iei producţie marfă au fost reduse condiţiile creşterii productivităţii muncii cu 7 la sută să se aplice întocmai prevederile Legii cu privire la
cu 38,4 lei-, iar cheltuielile materiale cu 55,15 lei. ocrotirea mamei şi copilului".
faţă de prevederi, reducerii cheltuielilor materiale, rea­ Timpul pi
Participanţii la dezbateri au subliniat neajunsurile pe lizării de economii. Şi beneficiile planificate au fost de­ Economiştii Ana Boşorogan, director economie al Di­ ziua tic 18
care le-au întâmpinat în realizarea planului, atrăgând păşite eu 7,5 la sută. recţiei sanitare judeţene, şi Ion Ghiţă, din cadrul .Spita­ Vreme calci;
atenţia că este necesar să se asigure o bună aprovizio­ lului judeţean, ridicau în dezbatere problema mai bunei mai mult sr
dimineaţa. \
nare cu materii prime pe tot parcursul anului, să se asi­ Silvicultorii hunedoreni sînt şi mai mult mobilizaţi folosiri a dotării actuale a unităţilor sanitare. Abuzul de slab pînă 1;
gure piesele de schimb necesare maşinilor şi instalaţiilor, şi vor acţiona cu toată energia pentru a spori şi conso­ investigaţie radiologică dăunător pentru subiectul inves­ nord-est şi
să se intervină eu promptitudine pentru executarea re­ lida succesele dobîndite în primul semestru. Accentul tigat şi costisitor din multe puncte de vedere — a fost râturile min
viziilor şi reparaţiilor la toate utilajele din dotare. M-ai va fi pus pe recoltarea şi valorificarea fructelor de pă­ criticat aspru de medicul radiolog Martin Weber. Inter­ prinse intre
iar cele mc
puţin a fost prezent însă în luările de cuvînt spiritul de dure şi a ciupercilor comestibile — produse mult soli­ venţii la obiect au avut în dezbatere medicii Constantin Şi 30 grade,
analiză autocritică, curajul de a recunoaşte deschis că nu citate la export —, onorarea exemplară a contractelor Truşcă, şeful Staţiei judeţene de urgenţă, Radu Pătră- lat se va s
s-a făcut totul pentru înlăturarea indisciplinei, pentru cu întreprinderile de comerţ exterior şi beneficiarii in­ şescu, coordonator în problemele de oncologie pe judeţ, pe văi.
supravegherea atentă şi responsabilă a instalaţiilor, pen­ terni, cît şi pentru crearea stocurilor din aceste produse, inginerul Vasile Puşcaş, şeful atelierului judeţean de în­ La munte,
tru valorificarea deplină a întregului potenţial tehnic şi corespunzător nevoilor semestrului I 1983. în conformi­ treţinere şi reparaţie a aparaturii medicale, asistenta Ma­ Corul va fi i
uman din întreprindere. tate cu programul de măsuri adoptat se va acţiona stă­ riana Florescu. după amiaz;
vor cădea a-
— Sarcinile noastre sînt tot mai mari — arăta în cu­ ruitor pentru lichidarea tuturor parchetelor puse în ex­ Din intervenţiile fiecărui participant la dezbateri s-a şi se vor st
vântul- său subinginerul Szab.o Andrei, de la cariera de ploatare şi valorificarea integrată a masei lemnoase. A desprins hotărîrea de a spori calitatea muncii, a actului cări electric.
calcar, dar dotarea tehnică de care dispunem este insu­ fost subliniată cerinţa de a se întări controlul şi a se medical în sectoarele pe care le reprezentau, de a acor­ Pentru uri
ficientă cantitativ şi calitativ. Trei dintre foreze sînt spori exigenţa privind respectarea normelor şi regulilor da acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirilor un plus de zile : Vreme
propuse pentru casare, celelalte au deja un grad avansat de exploatare a pădurilor, de a se asigura paza şi pro­ interes în viitor. caldă. Cerul
de uzură, iar buldozerele nu fac faţă la descopertă. Este tecţia pădurilor, de a se preveni şi combate cu tărie de­ rar noros c
izolat
cînd
necesar încă de pe acum să se ia măsuri pentru ataca­ lictele silvice. Toţi factorii de răspundere — începînd cu Rezultatele de pînă acum atestă o muncă făcută te­ verse do plo
rea drumului spre descopertă dintre treptele întâi şi a şefii de ocoale şi pînă la pădurari — trebuie să acţione­ meinic de către profesionişti bine pregătiţi. Este nevoie descărcări e
doua, pentru a nu avea\mai tîrziu probleme de aprovi­ ze în mod ferm şi responsabil pentru a apăra şi proteja ca în continuare să crească rolul organizaţiilor de partid, fale de vini
km/oră.
Ten
zionare cu materii prime. această mare şi nestimată bogăţie a ţării noastre — al consiliilor oamenilor muncii în ceea ce priveşte orga­ nime vor fi
După ce au subliniat că rezultatele puteau fi mai pădurile. nizarea mai bună a activităţii, folosirea mai completă a 13 şi 18 gradi
xime între i
bune, Mircea B.obora, Ionel Bălaj, Constantin Sireteanu, într-o unitate deplină, conştienţi de înaltele răspun­ bazei materiale cu care este dotată reţeaua sanitară a Dimineaţa,
Victor Bădin, Dorin Popa, Petru Faur şi-au exprimat deri şl îndatoriri ce Ie revin pe linia autoconducerii şi judeţului nostru, în desfăşurarea unei susţinute activităţi (Meteorolog
de educaţie sanitară a populaţiei.
hotărîrea de a-şi îmbunătăţi activitatea, de a antrena autogospodărirli, în calitatea lor de proprietari şi pro­ Vrasgyak Iu
colectivele de cimentişti la o muncă susţinută pentru a ducători, participanţii şi-au exprimat hotărîrea de a nu TH. MĂRCUŞ