Page 6 - Drumul_socialismului_1982_08
P. 6
paq. $ DRUMUL SOCIALISMUL!
OMlUmUWM
li oameni, de aeţiuniie IORITATI In AGRICULTURA
(Urmate din pag. 1} te după recoltarea păioa- pentru realizarea frunza
depind rezultatele selor. relor, cît şi pentru orga 11.05 Roi
bită. © Din fiecare uni nizarea păşunatului ani- celi
tate se vor recolta probe PREOCUPARE .malelor în păduri. © Creş 11.50 „p t
Adevărul afirmaţiei din roul organizaţiei de partid, partid sprijină activitatea le pentru analizele de la SPORITA PENTRU terea producţiei de lapte, vrii
titlu poate fi dovedit prin adăuga : organizaţiei noastre. borator, iar păstrarea se ÎNDEPLINIREA în special a celei livrate mu
multe exemple, din Orice — Obiectiv vorbind, ase — Tovarăşe Ispas, cele minţelor va fi făcută în SARCINILOR ÎN la fondul de stat, repre 12,15 Cai
16,90 Înv
domeniu de activitate. Am menea neajunsuri au pre ce ne-a-ţi relatat ţin oare cele mai bune condiţii, e- SECTORUL ZOOTEHNIC zintă o sarcină de prim 10,20 Mu
ales Şantierul 3 Haţeg al ocupat in trecut mai puţin cum de „recunoaşterea te vitînd orice amestecuri de ordin pentru conducerile stri
Trustului de construcţii organizaţia de bază şi bi renului” — ca să ne expri soiuri. @ O sarcină prioritară tuturor unităţilor agricole IN .TUB
Trs
Hunedoara. De ce ? roul său. Aceasta şi dato măm aşa. Mai lipsea ceva a tuturor lucrătorilor o- şi fermelor zootehnice. © Cei
Colectivul acestui şantier rită faptului că fostul şef care trebuie să ducă la în ATENŢIE DEOSEBITĂ goarelor o reprezintă strîn Un loc de seamă pe agen şed
a predat în termenul pla de şantier nu vădea dorin făptuirea oricărei idei — PRODUCŢIEI gerea în timpul cel mai da de lucru a consiliilor eia
şed
nificat apartamentele pe ţa de conlucrare, socotind perseverenţa în urmărirea DE LEGUME scurt şi fără pierderi a unice agroindustriale şi a Dei
oare le-a avut în plan, a munca politică oarecum ei. La dumneavoastră cum întregii cantităţi de furaje. factorilor răspunzători de Ga:
construit cu circa şase luni desprinsă de activitatea de a „funcţionat” acest ele @ Unităţile cultivatoare © Odată cu recoltatul să soarta indicatorilor de mo
Cin
mai devreme o îngrăşăto- producţie. ment ? de legume şi beneficiarii fie intensificat ritmul la plan din sectorul zootehnic 10.55 Clu
rie de berbecuţi, cu capa Aurel Clep este şeful li producţiei — C.L.F. şi transportul nutreţurilor, e- îl ocupă materializarea 17.25 Civ
citatea de 10 000 capete, a nei brigăzi de zidari de pe — Perseverenţa în urmă xistind încă mari cantităţi grabnică a lucrărilor de 17.50 1 0(1
rire da, este un element l.P.I.L.F. Haţeg — au dato 18.00 Inc
hotărîtor. Noi ne-ain pro ria să asigure, printr-o bună de paie şi fin ce trebuie modernizare în ferme, pu- 20.00 Tel
VIATĂ DE PARTID pus să îmbunătăţim disci- colaborare, strîngerea şi depozitate la fermele de nînd accentul pe alimen 20.25 Act
că
plina muncii. Nu o puteam valorificarea integrală a animale. © Crescătorii de tările cu apă, dezinfecta 20,10 Trc
tre
realizat o productivitate, şantier. El vede astfel con face singur. Am făcut un recoltei. @ Graficele de animale şi lucrătorii de rea, repararea şi revizuirea 21.05 Tcs
pe 7 luni, de 63 150 lei pe turate elementele care au front larg — conducerea, recoltare să fie judicios ia întreprinderea judeţea adăposturilor pentru ierna plă
om, ceea ee reprezintă de dus la pasul înainte în ca biroul organizaţiei de stabilite şi respectate cu nă de pajişti au obligaţia tul animalelor, darea în fo rag
fapt productivitatea plani litatea activităţii : partid, U.T.C., de sindicat. stricteţe. @ Se cere aten să se mobilizeze mai susţi losinţă a noilor capacităţi 21.55 Be
ficată pe fiecare lună. Nu — Dacă gândeşti din Zi de zi am căutat să in ţie sporită la sortatul co nut la efectuarea lucrări prevăzute şi finalizarea, cu
e un bilanţ spectaculos dar timp munca ta şi a altora cludem orice breşă prin ca respunzător al produselor lor de curăţare a păşuni sprijinul unităţilor indus
e bun şi, mai cu seamă, îţi poţi asigura şi front de re se strecura indisciplina. pe calităţi, cît şi la între lor. @ în fiecare unitate să triale, a tuturor acţiunilor BBWS
reprezintă o bază de ple lucru si poţi realiza mult Consolidarea formaţiilor de ţinerea culturilor semăna fie luate măsuri hotărîte stabilite pentru acest an.
care către altele şi mai mai mult cu aceiaşi oa lucru ne-a permis un con BUCU)
bune. Nu e multă vreme meni. Brigada mea ştie do trol mai sistematic al în dioprogr
La ordii
însă de cînd lucrurile nu pe acum ce va lucră în tot deplinirii sarcinilor zilni tură. Bă
stăteau chiar aşa. Activita trimestrul 111. De mare în ce. Planificarea bună a tă ; 7,011
tea şantierului de con semnătate a fost schimba Revista
strucţii se tîra undeva în rea metodelor de lucru cu muncii nu o puteam reali rierul n
letin de
coada altor activităţi eco oamenii şi a metodelor de za dacă nu implicam te dem ai
nomice haţegane. Pasul ca organizare a muncii. Re meinic maiştrii, dacă nu-i Buletin
ştire
2
litativ înainte e în între întregirea şi consolidarea obligam la studiu, la gîn- 10,25 Moi
gime rodul acţiunii con formaţiilor de lucru, pu dire înaintată, prin cunoaş Mioriţa ;
ştiente a oamenilor. nerea lor într-un lanţ teh terea amănunţită a proiec ştiri; ll,
— Cînd am preluat con nologie firesc şi fără in telor. Schimbarea în bine pe nierilor;
12.00 Bul
ducerea şantierului — ne tersectări sînt elemente ca care o putem constata nu De toate
relatează tovarăşul Ioan re caracterizează acum e rodul muncii unui sin tii; 12,30
Ispas, şeful şantierului — munca de conducere. gur om. clorului;
Radii
ră
mi-am dat seama că acti Pornind de la afirmaţia — Exista la noi o con 1 la 3 ;
vitatea nu era caracteriza tovarăşului Ton Ispas, po cepţie păguboasă potrivit şilor ;
tă de o bună stare de dis trivit căreia în înfăptuirea căreia prima cantitatea, „ca ştiri; 10,
ciplină, nici o idee bine unei idei de conducere a reţe — c
medi
tul
consolidată despre munca activităţii în ansamblu or să iasă banii”. Pot să spun lion ei
planificată nu exista. Cu ganizaţia de partid a avut că banii ies şi acum, mai Beizadea
asta am socotit cu că tre un rol hotărîtor, l-am în mulţi ca înainte, dar în economii
ştiri; 17.1
buie început — cu o lup trebat pe tovarăşul Doinei alte condiţii de calitate, 17,30 1
tă sistematică şi tenace cu Tătulescu, secretarul orga pentru că altele sînt şi 18.00 Ort
indisciplina, cu lichidarea nizaţiei de bază : condiţiile de organizare a gricultur I
20.00
tendinţei de fărîmiţare a — Ce a intervenit iiou, muncii — spune şeful de Memoria
formaţiilor de lucru. în în tovarăşe Tătulescu. în brigadă Aurel Clep. Vedere parţială din incin la noului combinat siderurgic de la Cdlan. nese ; 20
făptuirea acestor transfor munca de partid pe şan Foto : VIRGIL ONOIU şlagărele
mări în gîndire şi atitudi tier ? ION CIOCLEI ştiri; 22,' Bi
23.00
ne am făcut cauză comună — Nou este modul in ca 23,30—5,00
• cu organizaţia de partid, re biroul îşi priveşte răs — « — «n — — s — s ~ —
cu comuniştii. punderile, caracterizat de o
Prezent la discuţie, to bună conlucrare şi de răs Om înfeleg unii să se angajeze în frontul nuci!
varăşul Teodor Olteanu, pundere personală mai nkwa
secretar adjunct cu proble mare. Nou este si modul în
DEVA
me organizatorice în bi- care comitetul orăşenesc de „Radarului cotidian” de „Nu sinteţi la lucru 7“ în la I.P.S.O.S. apoi pe la C.S. nepot căruia i-a fost im cin, Sam
pe platforma C.S. „Victo trebăm. „Ba sînt, de fapt „Victoria”, dar numai aşa, putat un viţel şi am vrut (Arta) ;
ria” Călan, care a reflectat nu-s, că m-am cerut de la cîte 2—3 luni. Zadarnice au să cumpăr unul din târg”. Pilot I
(Flacăra)
Atragerea în circuitul mai multe zile fapte pre şefu’ să mă lase să rezolv fost şi sînt eforturile soţiei „Aţi cumpărat?”, Nu, prima <!
ţioase dar si neajunsuri, i nişte treburi personale”. sale. J.A. îşi duce mai de că-s scumpi”. „Eu am. >ui tîlnirea
economic s-a găsit „corespondentul” „Bun şef aveţi. Cum ii parte viaţa de parazit, ne să vînd un porc” — zice (Arta) ;
de £amii
şi în alte sectoare de activi cheamă ?“. „Tudorel Calo- gii jîndu-şi cei 3 copii şi Dumitru Lăcătuş. „L-aţi PETROŞ.
(Urmare din pag 1) în funcţiune a acestuia se tate din Călan. Tematica ianu.“. „Pe ziua de azi sîn- pe el însuşi. Poate, la 51 vîndut?”. ..Nu că nu l-ani rutoare
elimină un loc îngust în lui aceeaşi : „Muncă, ordi teţi pontat?”. „Cred că da. de ani cîţi are, îi va mai adus...”. seriile 1-
LUPENI
ţiona pentru punerea în e- transportul minereului, a- ne, disciplină”. Iată cîleva V-aş ruga să nu scrieţi de veni totuşi mintea la cap. (Cultural
videnţă a noi rezerve. Ne provizionarea cu materiale din constatările unui raid mine că mi-e ruşine de so Florica Bolooan Harfaş. E PAUZA DE MASA... lima cu
mai interesează şi cum a- a punctelor de lucru, crein- efectuat împreună cu lu ra mea şi de cumnatu-meu E încă la prima tinereţe. Ş-APOI TOT N-AVEM GONEA ;
(Minerul)
nunic. du-se condiţii de avansare crători de la Miliţia ora ce locuiesc la Hunedoara. N-are o meserie dar... se DE LUCRU (? !) stele de
— Ca urmare a deschi şi pentru lucrările de in şului Călan. Aş vrea să nu afle”. descurcă. Bate toată ziua citoresc)
derii finanţării la lucrările vestiţii. Pentru compensa restaurantele şi cafenelele „Facem ce vrem în pau între pr
de investiţii, atît pentru rea deficitului de rezerve DISCREŢII N-AU „SECRETE”, în compania unor persoa ză" — ne spune oarecum BRAD :
(Steaua
fier cit şi pentru nemeta am acordat o atenţie deo CI ACEEAŞI BOALĂ — ne mai mult sau mai puţin furios interlocutorul. Numai Echipaju:
lifere, toate obiectivele sebită cercetării unei zone Despre Mircea Tuţă, cei CHIULUL dubioase. „Aş vrea să mun că nu era nici pauza de (Patria);
prevăzute in proiectele de cu conţinuturi scăzute în ce-! cunosc susţin că ar fi cesc, dar nu orice. Ş-apoi, masă (ceasul arăta doar o- riile I-1I
GIU-BAT
execuţie au fost începute fier, euin ar fi şisturile cu un pictor destul de talen Merlia Ioan. E un tînăr nici nu sînt ajutată”. Şi rele 11) şi, potrivit Decre tea mea
şi sînt In graficele de exe impregnaţii de magnetită. tat şi tot oi spun că ar fi de numai 20 de ani care cîte posibilităţi nu i s-au tului 400/1981, In timpul HAŢEG :
cuţie. Se lucrează la o- Vom trece si la valorifica un om de treabă în gene programului băutura este rul el)
de IM
biectivul cel mai important rea acestor tipuri de mi ra], dar are o hibă : nu-i interzisă. Or, soţii Ispas BRAZI :
I-II ; Ci
— schipul de la puţul nr. 3 neralizaţii din zona Dealu place să muncească într-o Stoica şi Maria Stoica ra Noori
Ghelari. Odată cu punerea Munteanu. unitate economică sau ambii lucrători ai T.C.H., ră); SHk-
alt profil. De ee ? Ne-a secţia Călan, se aflau la ep* e pe
ILIA : f
spus-o chiar el. „-Ştiţi, mi-e ar putea... sparge munţii. creat! ? Dar, Florica, pre ora aceea în barul „Dia- mina) ;
greu să mă scol dimineaţa A lucrat ia C.A.P. Batiz. textând în fel şi chip, le-a na" la un... biter. Ce au de toiul al
Forestierii din Orăştie devreme fiindcă am som Dar la mai puţin de 3 luni refuzat. Pînă cînd ? spus tovarăşii din condu
nul greu”, „De cînd nu s-a plictisit şi acum vaga cerea şantierului ? Ce are
(Urmare din pag. 1) nă, să obţinem, rezultate sinteţi încadrat ?“ „Din bondează, duce un trai pa LA TÎRG de spus şi. tovarăşul Au-
frumoase. 1979, cînd in-am lăsat de razitar. îşi bate părinţii Era în jurul miezului gustin Filip, preşedintele
se lucrează în aceste zile Realizările forestierilor uzina de la Cugir”. „Şi pentru a-i da bani pentru de zi la restaurantul „Şu Cooperativei meşteşugă Numeri
în plin, forestierii de aici sînt condiţionate însă de cum vă petreceţi prea chefuri. ri anu“ ; berea şi discuţiile reşti „Streiul”, în legătură gerea dl
angajîndu-se să-şi ampli sprijinul acordat de Grupul multul timp liber de care Vasile Tunase. De mese nu conteneau. Printre cei cu modul în care îşi res Extrag*
fice realizările, să profite de şantiere pentru con dispuneţi ?“. „Păi să ştiţi rie dulgher, a lucrat la mai înfocaţi la băutură şi pectă programul de lucru 14.
Extrag*
de timpul favorabil muncii strucţii forestiere şi indus că nu stau degeaba. Lucrez l.C.S.H. — şantierul Călan. la vorbă erau Gabor Ciu- unii lucrători ai unităţii pe 7, R.
la pădure. triale Deva, care mai are pe la unul. pe la altul, zu De mai bine de şase luni rar, Gheorghe Bujor, Du care o conduce, între care: Extrag*
—- Dăm zilnic — subli de executat peste 11 km grăvesc apartamente, mai însă nu mai munceşte. S-a mitru Lăcătuş, Ioan Mol- Iulian Anghel, Gheorghe 18, 9.
nia Gheorghe Susan, şeful de drumuri auto (cu ter fac cîte un tablou”. „Aici, plictisit omul. Trăieşte pe dovan, Lucreţia Ciurar şi Ciuhan (de la secţia con lei. Fond d
sectorului — 500 mc masă men de predare în 1081 !) la bodega din piaţă, cu ce seama părinţilor (deşi are Trandafir Ciurar. Toţi şase fecţii metalice) şi dispece
lemnoasă, dar nu se trans spre unele parchete, în ve ocazie?”. „La o bere”. 32 de ani), ambii pensio sînt îngrijitori de animale rul Gaşpar Zoltan, care,
portă decît circa 350 mc. derea exploatării a 12 000 Ceea ce nu ne-a spus M.T. nari. A fost căsătorit dar — primii trei la C.A.P. în jurul prânzului, se aflau
Ar trebui să fim sprijiniţi mc masă lemnoasă. De a- este că îi cam place să datorită comportării imo Bretea Strei, următorii doi la o vodcă la „Perla Crişu- m
cu maşini pentru a putea semenea, conducerea uni stea prin crîşme. Recunos rale de care a dat şi dă la C.A.P. Batiz, iar ultimul lui” (după semne se părea
Timpul
recupera cît mai grabnic tăţii, toţi factorii răspun când asta ne-a rugat: „Să dovadă, soţia l-a părăsit. la C.A.P. Sîncrai. S-au în eă n-a fost vorba numai de ziua de
restanţa de peste 7000 mc zători au obligaţia de a nu scrieţi de mine la ziar, Din ce trăieşte ? Din mila tâlnit la Călan unde unii una singură) ? Argumentul va H ră
ia răşinoase. Oamenii lu manifesta mai multă pre ca să nu afle fosta mea so „prietenilor” şi din ce mai au fost cu treabă, alţii pur adus de cei trei că, chipu noaptea
cerut va
crează cu hărnicie, îndeo ocupare pentru aprovizio ţie şi băiatul că trăiesc la poate „ciupi”. şi simplu să caşte gura. rile, n-ar avea de lucru, După-am
sebi formaţiile conduse de narea cu piese de schimb Deva, că tatăl ior...“. De Jan Avramescu. Om cu Au poposit apoi la bere. s-a dovedit o minciună. nala înm
maiştrii Ioan Crişan, Ioan şi cele de trebuinţă a par ce să nu afle ? Ba să afle... pregătire de specialitate, a „în vremea aceasta, cine Preşedintele cooperativei averse i;
I ugojan şi Ioan Galatus, chetelor, pentru înlătura Alexandru Pap, muncitor avut o meserie onorabilă are grijă de animale ?“ — ne-a mărturisit că de lucru Vintul v
însă stocurile cresc zi de rea tuturor neajunsurilor necalificat la întreprinde — tehnician veterinar la întrebăm. „Cum elne ? — e cu gltâotur Unora le din secii
peratura
zi. La nivelul sectorului de ia punctele de lucru, rea de materiale de con dispensarul diffi Călan. Stă se miră Gabor Ciurar —, lipseşte însă pofta de lucru. cuprinsă
Sibişel am ajuns la circa în aşa fel Incit măsurii# strucţii hidrotehnice Braşov, pânit de viciul beţiei, în copiii şi muierile”. „Păi da iar ten
între 22—
4 500 mc lemn rotund şi luate în vederea recuperă secţia Călan, se afla Ia o cele din urmă i S-a desfă —■ intervine Ioan Moldo- VASILE PÂTAN dlmineaţ:
despicat. Cu toţii ne stră rii restanţelor să devină bere în barul din com cut contractul de muncă van —, că noi am avut TRAIAN BONDOR ceajă.
duim să facem treabă bu fapte. plexul „Perla Streiului”. după care s-a perindat pe treabă în târg. Eu am un MtLIAN TOT